1,104 matches
-
și stăpânit de teamă că chestia aia țeapănă ar putea fi observată, simțită ca necuviincios-stânjenitoare, mai mult chiar, certată în gura mare ca supărătoare. Dar nici un călător în fustă și bluză de care am stat prea aproape nu s-a indignat. Nici unui controlor nu i s-au șoptit în ureche reclamații cu privire la mine. Numai posesorul mitocanului răsculat era conștient de revolta din pantaloni și totodată de propria sa neputință. Între timp, călătorii începeau să se cunoască din vedere. Punctual, se suiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
calcarul de Grenzheim, o rocă cu perfide diferențe de duritate. Când însă, după numeroase fete în picioare, am avut chef să concep, în lut de modelaj, un trup de femeie culcat, ale cărei pulpe erau mult depărtate, Mages a fost indignat de vaginul aflat la vedere și de poziția, cum considera el, vulgară, care nu permitea „o formă simplă, închisă“. Mi-a sugerat să-i apropii picioarele. Când elevul a refuzat să se supună regulilor bunei cuviințe și dictaturii formale a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
omul, calm, urca acum scara tacticos, cu pași frânți, porniți din unghiul unor oase a căror încheieturi sunau parcă scheletic. Am așteptat să mă însoțească până la cameră fratele meu. Fără energie, cu o pojghiță încă de gheață, pe voință, mă indignam și aș fi voit să reclam pe nebun, clar tocmai nebunia lui neîndoioasă, ritualul absurd al gestului, care corespundea cu ciudățenia făpturei, m-au oprit. Fratele meu, de altfel, nu era de fire cavalerească. . . deși eu totdeauna am visat pentru
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
unde stau câte trei bele-artiste într-o cămăruță, în plus vizitatorii, petrecerea constă în numere de. . . imitații: Mika-Le, în persoană, mă strâmbă pe mine și îngînă pe sentimentalul Greg, tour a tour, violent și umil, ispitit și pocăit. M-am indignat de batjocura asta nerușinată pentru un om care o îndoapă cu favoruri de tot felul. Cât despre mine, m-am înfuriat. L-am prins într-o zi pe Adolful la o redacție, strecurând cine știe ce notițe artistice, și i-am spus
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ne porcăiam, ne-mpăcam, ne sărutam. Au urmat alte scene ale operei ca aceea în care Belmonte știind că Pașa Selim tânjea după iubirea Constanței, a întrebat-o:”Spune-mi, nu-mi ascunde nimic, pe pașă îl iubești”. Ea este indignată:”Să se îndoiască dacă îl iubesc? Cum ai putu să crezi, Belmonte, că mi-am dăruit inima altcuiva?”. Auzind această mărturisire, Belmonte își exprimă fericirea: „Tot ce părea de negândit, prin iubire s-a-mplinit”. Se cântă pe scenă în aplauzele publicului
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai creier de plastic? Ei, asta a fost, într-adevăr, o lovitură prea de tot pentru Virgil. Făcu ochii mari și începu să șuiere cuvintele printre dinți: Cum ai zis?... Eu am creier de plastic? Eu ?? Și deveni atît de indignat, încît nu mai putu rosti decît atît: mulțumesc! Și plecă, hotărît s-o rupă definitiv cu Vlad, fără să mai ia în seamă chemările și încercările acestuia de a-l împăca. Atît am reușit eu să aflu privitor la cearta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
insuportabila.“ Eleanor se uită la Adrian, așteptând să-i vadă reacția. Bărbatul tocmai își ungea o felie de pâine prăjită cu un strat subțire de marmelada. — E-un pic cam dura, zise el. — Dura? E de-a dreptul câinoasa! se indigna Eleanor. Continuă să citească în gând câteva clipe, scoțând suspine exasperate și chicote înăbușite, după care vorbi din nou: — Doamne Dumnezeule, ascultă aici: „Eroina ultimului film de televiziune al lui Samuel Sharp, Întunericul, este prezentată în reclamă BBC ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ce spune învățase ca un papagal, de-acasă. Cu toate că nu ne făcea lecțiile cum trebuia și că experiențele îi reușeau rareori, și asta, după uriașe eforturi, ne pretindea totuși să-i știm tot ce e în carte și, ceea ce ne indigna și ni se părea strigător la cer, ne cerea să-i descriem toate experiențele pe care el nici nu se gândise să ni le facă măcar! Bineînțeles că în aceste condiții sentimentul de căpetenie pe care-l aveam pentru acest
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
numai! V-o aduc eu la catedră! Bănuind că nu e lucru curat la mijloc, profesorul puse mâna pe teză și voi s-o ia, dar Moscu o apucă și el, ca să nu i-o dea; atunci profesorul, intrigat și indignat de atitudinea foarte puțin cuviincioasă și nejustificată a elevului său, smulse teza din mâna lui Moscu și se uită să vadă ce a scris... Își ridică sprâncenele, își strâmbă buzele, încrețindu-și fruntea cu adâncă mirare și, adresîndu-se clasei, spuse
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai arată nordul (aici este centrul) și intrăm în derivă. Fără știri viața noastră nu mai are suspans: găinile sunt violate undeva în lume fără înștiințarea noastră, babele își ucid, din gelozie, cu bestialitate amanții fără ca noi să ne putem indigna. Fără televizor viața sufletească ne este știrbită: ne scapă câteva secrete importante din viața Mariei, pierdem episoadele 10241-10280 din Tânăr și neliniștit reloaded, bașca secretele ce ni le dezvăluie Bebe despre ce putem și nu știam. Una din invențiile timpurilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
două moduri prin care te poți feri, ambele ineficace. (Al treilea Încă nu a fost inventat.) Ori tăceți, crezând că lumea nu va lua În serios minciuna care se răspândește pe seama dumneavoastră - și, să nu uităm, pe calea tiparului -, ori, indignați, răspundeți la calomnie. În primul caz, se va afirma: tace fiindcă nu are ce spune În apărarea sa. În al doilea caz, când se apără, se va presupune că se simte vinovat. Dacă nu se simțea vinovat, de ce naiba trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
e, față de infinit și eternitate, o clipă în viața noastră și destinul nostru. Bătaie pentru crimă? La anchetă, am luat de la ofițeri, la expertiză, am luat combinat - de la subofițeri plus plantoane, deținuți. Unii mă țineau, unii dădeau. Din cauza faptei - îi indigna fapta mea. Și i-a indignat așa de tare că mi-au rupt coastele, ficații și rinichii. Și „macavela“... Macavela e un fel de par, așa, băgat pe la subsuoară, strâns... mâinile la spate, în cătușe, și suspendat între două dulapuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
clipă în viața noastră și destinul nostru. Bătaie pentru crimă? La anchetă, am luat de la ofițeri, la expertiză, am luat combinat - de la subofițeri plus plantoane, deținuți. Unii mă țineau, unii dădeau. Din cauza faptei - îi indigna fapta mea. Și i-a indignat așa de tare că mi-au rupt coastele, ficații și rinichii. Și „macavela“... Macavela e un fel de par, așa, băgat pe la subsuoară, strâns... mâinile la spate, în cătușe, și suspendat între două dulapuri. Și-acolo primești pumni și palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aerisesc în fiecare zi... - Mai sunt niște pete... Fum gros de carbid. La intrare, chiar în dreptul ușii, câteva străchini și pungi cu lături pentru javrele aciuate. Oamenii muncii gustă și ei ceva și fluieră din rărunchi după studente. Unele-s indignate și grăbesc pasul, câteva chirăie și mai adastă pe-acolo. O blonduță destul de serafică, subțirică, în taior roz, se-ntoarce și-i înjură, bătându-se peste coapse: - ...nespălaților! V-ar plăcea, ai? Nu pupați voi așa ceva... ne... Patrupedele se înviorează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cine vă dă dreptul să o comentați? protestează neconvins scriitorul. - Tu crezi că eu citesc încropeli pentru buboșii luați în armată, care se tratează de prima gonoree? Trop tard pour apprivoiser la bite! Scriitorul e trist, suferă vizibil, criticul e indignat. - Domnule, nu se poate, suntem la o manifestare culturală... Ce comportament e acesta? Inadmisibil! Ca și când nu l-ar fi auzit, Maxențiu mi se adresează: - Spune-mi, te rog, dragul meu Voievod, rahații cu ochi au voie să se exprime? - Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fi arătat nefericită din cauza pijamalelor de spital în care fusese fotografiată; poate își dorea dintotdeauna să-i apară fotografia într-o revistă, iar acum i se împlinea dorința - da, însă într-o pijama de spital. Apoi citi articolul și se indignă: „Persoanele supraponderale au adesea probleme cu insomnia“, scria în articol. „Ele suferă de o boală numită somn apneic, ceea ce înseamnă că în timpul somnului li se oprește respirația. Acești oameni sunt sfătuiți să slăbească.“ Sfătuiți să slăbească! Ce legătură are greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
gogonată - știa că este vinovat, după cum demonstrase acuzarea. Într-adevăr, infracțiunile pentru care fusese condamnat la cinci ani de închisoare erau probabil doar o mică parte din cele pe care le săvârșise. Asta, însă, nu avea nici o importanță: se arătase indignată de condamnarea lui, iar indignarea ei luase forma unor țipete și gesticulări prelungite la adresa polițiștilor din sala de judecată. Judecătoarea, care era pe cale să părăsească sala, își reluă locul și ordonă ca Florence să fie adusă în fața ei. — Asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
punctuația și sintaxa, Îi aranjă formele verbale, puse majusculele acolo unde lipseau, fără a uita semnătura finală, care se transformă din moarte În Moartea, o diferență nesesizabilă pentru auz, dar care avea să provoace chiar În ziua aceea un protest indignat din partea autoarei misivei, tot În scris și pe aceeași hârtie de culoare violetă. După părerea autorizată a unui gramatician consultat de ziar, moartea, pur și simplu nu stăpânea nici primele rudimente ale artei de a scrie. De la Început, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
încercări stridente, pentru că a te strădui să fi natural înseamnă deja o înfrângere. Așa că am acceptat modelul pe care mi l-ați croit din hârtia velină a nevoii voastre. Am rămas un musafir fix în casa mea. Nu m-am indignat nici măcar atunci când, în absența mea, în zilele ploioase, camerista mută uscătorul de haine lângă caloriferul din biroul meu. M-am obișnuit cu aceste intruziuni umede fără să mă revolt. Am rămas în fotoliul meu fără să pot întinde prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
sugerez să vă exprimați indignarea mai degrabă față de tipele de la pagina trei din tabloidele din țara asta (this country) care pozează dezbrăcate (fac semn cu bărbia în direcția lui bărbatu-su). Tipele alea, de la pagina trei, ar trebui să vă indigneze. Nu eu și copilul meu. Are dreptate. Sunt complet de acord, zice o doamnă două scaune mai încolo, cu accent irlandez. — Ai dreptate, zice Toma, de undeva din spate. Închid ochii. Copilul plânge. Acum în vecii vecilor n-o să mai
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
să rămână mediocră. Dar amintirea este mai exigentă. Și, în chip foarte logic, această nenorocire care ne venea din afară și care lovea un oraș întreg, nu ne aducea numai o suferință nedreaptă de care am fi putut să ne indignăm. Ea ne provoca totodată să ne-o căutăm singuri, silindu-ne astfel să admitem durerea. Era unul din modurile pe care le folosea boala ca să abată atenția și să încurce lucrurile. Astfel, fiecare a fost nevoit să accepte să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
IUBESC, DAR PREFER SĂ NU VORBESC DESPRE EA. EL SE OCUPA DE MINE CU AFECȚIUNE ȘI CRED CHIAR CĂ ÎNCERCA SĂ MĂ ÎNȚELEAGĂ. AVEA AVENTURI ÎN AFARA CASEI, SUNT SIGUR ACUM DE ASTA, ȘI SUNT DE ASEMENEA DEPARTE DE A MĂ INDIGNA. SE PURTA ÎN TOATE ASTEA AȘA CUM ERA DE AȘTEPTAT SĂ SE POARTE, FĂRĂ SĂ ȘOCHEZE PE NIMENI. PENTRU A VORBI PE SCURT, NU ERA FOARTE ORIGINAL ȘI ASTĂZI, CĂ A MURIT, ÎMI DAU SEAMA CĂ, DACĂ N-A TRĂIT CA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
RĂU PRIMITĂ ȘI UNDE I SE SPUSESE CĂ ACOLO NU EXISTĂ NICIODATĂ EROARE. RIEUX ÎI SPUSESE LUI RAMBERT SĂ INTERVINĂ ȘI, CÂTEVA ZILE DUPĂ, L-A VĂZUT PE DOMNUL OTHON SOSIND. FUSESE ÎNTR-ADEVĂR O EROARE ȘI RIEUX S-A INDIGNAT PUȚIN. DAR DOMNUL OTHON, CARE SLĂBISE, A RIDICAT O MÂNĂ MOALE ȘI A SPUS, CÂNTĂRINDU-ȘI CUVINTELE, CĂ ORICINE SE POATE ÎNȘELA. DOCTORUL SE GÂNDEA DOAR CĂ CEVA ÎN FIREA LUI SE SCHIMBASE. ― Ce-o să faceți acuma, domnule judecător? Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
el languros. Logodnicii sunt până peste poate de super în orașul ăsta. Cred că mi-ar sta bine cu unul la braț, nu-i așa? Maurizio înghiți în sec. —Cum potzi sa tratezi un barbat ca pe un accesoriu? se indignă el. Sunt expertă, oftă Julie. Am învățat asta de la iubiții mei. Strict în interesul lui Julie, am luat asupra mea sarcina de a explora cealaltă parte a petrecerii. Cu cât mă apropiam, cu atât mai arătos părea Jude Law, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai bune rareori permit interpretări flexibile. Nu stabiliserăm ce vom face dacă „altcineva“ este una din noi. Nici măcar Kofi Annan n-ar fi putut media această criză. — M-am despărțit de Julie la Paris. Știi asta. Dă-o-ncolo, se indignă Charlie, părând ușor întors pe dos. —V-ați despărțit la Paris? Mie mi-a trimis un e-mail în care îmi spunea cât de minunat decurge relația voastră, sau ceva asemănător. Apoi, când ne-am văzut pe aeroportul din Nisa, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]