2,142 matches
-
asumarea în principiu a unei supoziții fundamentale cu privire la natura moralei, la definirea noțiunii de valoare și la corectitudinea unei judecăți morale. În sens metodologic, holismul etic este compatibil cu holismul biologic și cel practic, și, deși reprezintă o alternativă la individualismul etic, nu presupune situarea pe o poziție teoretică de pe care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la corectitudinea unei judecăți morale. În sens metodologic, holismul etic este compatibil cu holismul biologic și cel practic, și, deși reprezintă o alternativă la individualismul etic, nu presupune situarea pe o poziție teoretică de pe care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de antropocentrism, adică la recunoașterea unei diferențe ontologice între ființa umană și natură. În finalul acestui paragraf, un scurt comentariu asupra unei distincții formulată de pe pozițiile individualismului și antropocentrismului. Callicott 119 formulează distincția dintre umanismul etic și moralismul uman. În timp ce umanismului etic îi este specifică centrarea pe acele caracteristici considerate specific omenești, unele dintre ele controversabile, de la capacitatea de a avea interese la capacitatea de a face
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii autori au accentuat divergențele, alții au încercat să găsească temeiuri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intereselor, adică egalizarea lor. Altfel, am ajunge la consecințe inacceptabile din perspectiva intereselor omenești și am defini drept conflict de interese egale o situație de felul celei descrise de Singer în care șobolanii mușcă niște copii. Se ajunge la trivializarea individualismului biocentric. De aceea, extinderea sferei moralității nu trebuie să excludă prioritizarea intereselor. Dar o asemenea ierarhizare creează alte probleme. Ne putem întreba cu privire la legitimitatea gradelor diferite ale unui drept precum cel la bunăstare. Ce anume ne îndreptățește să susținem că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în cazul în care la nivelul ecosistemului trebuie păstrat un anumit echilibru și despre permisivitate în cazul unor specii care nu presupun riscul de a pune în pericol echilibrul ecosistemului. O perspectivă utilitaristă poate duce la încurcături în raport cu dilema dintre individualism și holism. Pe de o parte, vom susține interzicerea vânătorii pentru că nu vrem să aducem prejudicii indivizilor, pe de altă parte, dacă suntem partizanii conservării vieții sălbatice ca întreg, vom adopta o atitudine managerială și vom încerca să minimizăm suferința
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principii în diversele activități. Se discută despre responsabilitatea individuală și cea colectivă față de mediul înconjurător, inclusiv despre responsabilitatea socială corporativă. Principalele principii teoretice care ghidează această schimbare sunt precauția, subsidiaritatea și non-reciprocitatea. Menționez că poziții teoretice diferite, așa cum ar fi individualismul și holismul etic, ori eliberarea animalelor și teoria mediului, pot fi conciliate la nivel practic prin luarea unor decizii manageriale care să convină ambelor părți. Altfel spus, pe baze teoretice diferite putem lua aceleași decizii manageriale. Teza convergenței susține că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343, iau ca punct de pornire individualismul, ajung la concluzii antietatiste și propun desființarea statelor. Și proiectele politice creștine, fiind antropocentrice, sunt împotriva ecocentrismului. Ecocentrismul ar intra în conflict cu valoarea identității naționale. Alți autori propun o rezolvare globală sub egida ONU344. Astfel, s-ar ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
actuale, are mai degrabă rolul de a asigura satisfacerea dorințelor, nevoilor și intereselor cetățenilor decât să-i facă pe cetățeni mai buni. Și statul liberal s-ar supune aceleiași cerințe, scopul său fiind să asigure bunăstarea cetățenilor și apărarea valorilor individualismului, precum libertatea și proprietatea privată. Și în fixarea locului ecologismului în spectrul politic ne poate fi de folos distincția dintre două moduri de a vedea relația dintre om și natură, într-un sens slab și într-un sens tare. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
To conclude, we discuss a case study - the Roșia Montană gold mining project - where principles of environmental ethics are applied. The list of bibliographical references is included at the end of the volume. Keywords: Environmental ethics, sphere of morality, ethical individualism and holism, anthropocentrism and biocentrism, animal liberation, indirect duties, "deep ecology", sustainable development, global ethics Résumé Éthique de l'environnement Arguments raisonnables et notes critiques Cet ouvrage propose une approche systématique et compréhensive du domaine de l'éthique de l
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
exploitation minière de Roșia Montană - où on applique des principes de l'éthique de l'environnement. Une collection de références bibliographiques utilisées dans cet ouvrage est présentée à la fin du volume. Mots-clés: Éthique de l'environnement, sphère de la moralité, individualisme et holisme éthiques, anthropocentrisme et biocentrisme, libération des animaux, devoirs indirectes, "écologie profonde", développement durable, éthique globale În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pune în balanță viața unui om și viața unui șarpe. 95 Garrett Hardin, "The Economics of Wilderness", în Natural History, 78, 1969, p. 176. 96 De exemplu, Varner formulează o alternativă individualistă la holismul susținut de teoreticienii mediului, așa-numitul "individualism biocentric". 97 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007, p. 29. 98 Ibidem, p. 14. 99 Ibidem, p. 20
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
demn de pe urma ei, fiecare primind în mod echitabil în funcție de importanța sa socială ca talent, muncă și capital. Invers, comunismul ar rămâne înțepenit în sfera consumurilor, „pretutindeni egale și peste tot mediocre”, scopul fiind regenerarea omenirii sustrase acum demonilor lăcomiei și individualismului. Neputând pune de acord comunismul și societatea abundenței, Durkheim nu vede în Marx decât un gânditor socialist care a mizat pe producția lărgită pentru a putea întruni condițiile trecerii la un stadiu superior al omenirii, o societate fără clase și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ridicat până la înțelegerea teoretică a mișcării istorice” (Manifestul Partidului Comunist). încă înainte de luarea puterii, Lenin* consideră intelectualitatea ca pe o categorie mic-burgheză, oscilând între difuzarea ideilor clasei dominante și adoptarea unui comportament revoltat. El nu încetează să stigmatizeze „instabilitatea” și „individualismul” acestor intelectuali, dar consideră că cei care se alătură partidului revoluționar, acceptându-i disciplina, abandodând ideile și valorile burgheze, renunțând la „rămășițele” vechii gândiri, pot contribui la trezirea conștiinței de clasă a proletariatului și trebuie deci să lupte pe „frontul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
burgheze, renunțând la „rămășițele” vechii gândiri, pot contribui la trezirea conștiinței de clasă a proletariatului și trebuie deci să lupte pe „frontul” ideologic și cultural. Literatura „realist-socialistă” a dezvoltat din belșug tema intelectualului sceptic și oscilant, înclinat spre introspecție și individualism, incapabil să dea dovadă de „spirit partinic” și gata să trădeze. în mod paradoxal, faptul de a fi depășit această ostilitate de principiu pare a constitui, pentru numeroși aderenți, o atracție suplimentară. într-o logică a adeziunii* sectare, ei trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politică; în martie 1918, el anunță dispariția politicului în favoarea unei gestiuni raționale a abundenței, sub autoritatea organizațiilor muncitorești, sfârșitul comerțului și al condiției salariale, reducerea zilei de muncă la șase ore, egalizarea profesiilor, cu împărțirea egală a bogățiilor, și sfârșitul individualismului, cu crearea unor restaurante colective în cartiere și uzine. în 1919, Nikolai Buharin și Evgheni Preobrajenski, amândoi membri ai Comitetului Central bolșevic, își introduc ABC-ul comunismului cu această frază: „Să examinăm această societate mai îndeaproape, înainte de a intra în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
contract scrie Rousseau în Contractul social se reduc toate la una singură: înstrăinarea totală a fiecărui asociat, cu toate drepturile sale, în favoarea întregii comunități". Rousseau înlocuiește statul despotic pe care-l promova Hobbes prin voința generală, fără să poată depăși individualismul căruia i se supune în continuare. * Rousseau oferă cu generozitate generațiilor ce l-au urmat un cadou cognitiv de neprețuit, bogat și totodată problematic. Deseori se apreciază că a avut cea mai mare influență asupra gândirii moderne, operele lui asigurându
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
punct de vedere tehnic, tactic, valoric, al genului de joc, precum și din punct de vedere al sentimentelor pe care le poartă reciproc. Înțelegerea intențiilor pe care le are partenerul, încrederea care trebuie să existe între cei doi jucători, renunțarea la individualismul îngust și subordonarea tuturor acțiunilor proprii interesului echipei sunt atribute ce se câștigă după mulți ani de joc împreună. În funcție de așezarea coechipierilor, coordonarea acțiunilor și deplasările lor în teren există mai multe sisteme tactice în jocul de dublu. Aceste sisteme
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce consistă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la depuneri) printre cele mai mari din lume. Acest spirit asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vieții din perspectiva exclusivă a individului este unilaterală. În realitate, individul nu există decât În măsura În care este legat de strămoșii animali din care s-a desprins și decât În măsura În care se dezvoltă Într-o comunitate biologică și socială, În care se integrează. Individualismul, exaltarea valorii individului În detrimentul realității vieții sociale, este un non-sens” . „Interdependența dintre dezvoltarea individuală și starea de evoluție a mediului social În care individul apare și se dezvoltă implică dezvoltarea simțului responsabilității individului față de ceilalți și față de propriile sale acte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noapte și fără efecte serioase În timp. Acestea sînt motivele pentru care viziunea noastră comunitară nu capătă substanță și comunitatea noastră nu poate deveni eficientă. În concluzie : Poartă a Europei sau babilonie ? Este adevărat că orașul este spațiul consacrat al individualismului și lipsei de comunicare. Este adevărat că cele mai mari realizări din istoria Iașilor se datorează unor voievozi și nu spiritului comunitar. Este adevărat că avem nevoie de forță și aspirații ce par că ne depășesc puterile pentru a Împlini
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]