2,126 matches
-
Societatea de consum de masă 25 Economia fordiană 25 O nouă șansă 27 2. Dincolo de standing: consumul emoțional 30 De la consumul ostentativ la consumul experiențial 31 Consumul intimizat 33 Pasiunea pentru mărci și consumul democratic 37 Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul 38 Hiperconsum și anxietate 40 Puterea și neputința hiperconsumatorului 42 Medicalizarea consumului 43 Stăpânirea corpului și deposedarea 45 Hipermaterialismul medical 47 3. Consum, timp și joc 50 Consumul ca divertisment și călătorie 51 Hedonism, divertisment și economia experienței 51 Actul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ratată 146 Dorințe, frustrări și publicitate 149 Publicitatea prometeică 150 Extinderea domeniului publicitar 151 Iluzia atotputerniciei 154 Publicitatea-reflectare 156 Tragedia supraconsumului? 160 Lipsa, acțiunea și ceilalți 162 Sărăcie și delincvență. Violența fericirii 164 Excludere, consum și individualizare 166 Precaritate și individualism sălbatic 170 Sărăcie materială, suferință interioară 172 Suferințe și renaștere 174 Refacerea vieții 177 8. Dionysos: societate hedonistă, societate antidionisiacă 179 Sărbătoarea micilor plăceri 181 Cotidianul trăit ca joc 182 Divertisment și timp pentru sine 183 Era comunităților, era indivizilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
val al globalizării, adoptate de guvernele statale și federale, au început să restricționeze eforturile femocratelor. Clare Burtonxe "Burton, Clare", una dintre liderele femocratelor implicate în programele de asigurare a egalității de șanse, se plângea în 1998 că accentul pus pe individualism și pe diversitate a umbrit programele de promovare a egalității. Programele pentru forța de muncă inițiate de guvernul federal începeau să arate ca niște încrucișări între un document neoliberal și o broșurică postmodernă. Și totuși, în timp ce feminismul de stat oficial
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
zonei de export liber este problema ei personală. Locul ei va fi luat de altcineva (Lemoinexe "Lemoine, M.", 1998). Femeile au obținut, în sfârșit, mult dorita egalitate cu bărbații! Nu în termeni de salarizare, ci în termenii unei noțiuni abstracte, individualismul, care a eliberat-o, iată, de grija copiilor. În ciuda izolării în sfera privată, în perioada fordistă munca în spațiul reproductiv era, cel puțin, recunoscută social. Acum, cu flexibilizarea pieței muncii, creșterea copiilor a redevenit o activitate externă din punct de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de gen în Statele Unitexe "Statele Unite", în timpul mișcării feministe din anii 1800 și apoi din anii ’60 și ’70, a fost ideologia politică liberală promovată de Constituția americană și de Declarația Drepturilor, ambele documente fiind bazate pe noțiuni abstracte de individualism universal. Extinderea drepturilor cetățenești asupra afro-americanilor și femeilor reprezintă soluția logică de rezolvare a unei contradicții vădite între idealurile națiunii și realitate. Mișcarea feministă și liderii politici care au susținut-o s-au putut folosi, în cadrul societății civile, de libertatea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și modul în care sunt legate de politica instituțională. Este utilă o trecere în revistă a mișcării feministe începând cu perioada postbelică. Spre deosebire de democrațiile occidentale, Coreei de Sud i-a lipsit experiența dezvoltării unei societăți civice democratice concentrate asupra unor valori precum individualismul, egalitatea și drepturile economice și politice. Din cauza colonizării (1919-1945) și a divizării țării (1945), în centrul atenției mișcării femeilor din prima jumătate a secolului XX au stat independența națională, eliberarea și patriotismul. În perioada de după război, când clădirea națiunii, legea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
va abandona pe cele ce nu servesc acestui scop. Postulând urmărirea interesului privat ca principală preocupare a individului în societatea civilă, politica însăși e interpretată instrumental, ca un proces public limitat de realizarea unor interese. Cercetătorii feminiști au sugerat că individualismul radical, care stă la baza modelului instrumental de societate civilă și de politică, se află într-o contradicție fundamentală cu experiențele femeilor, ciclul vieții, nevoile cetățenilor și convingerile activistelor politice în ceea ce privește motivele care determină alăturarea la grupurile sociale (Hirschmannxe "Hirschmann
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sociale (Hirschmannxe "Hirschmann, Nancy", 1992; Flammangxe "Flammang, Janet", 1997; Jaquettexe "Jaquette, Jane", Wolchikxe "Wolchik, Sharon", 1998). Dislocările de gen asociate cu democratizarea sunt un bun motiv de a examina puterea productivă și efectele de excludere ale discursurilor „științifice” care promovează individualismul radical și politica instrumentală. Într-un excelent studiu privind femeile și democratizarea în America Latină și Europaxe "Europa" Centrală și de Est, Jane Jaquettexe "Jaquette, Jane" și Sharon Wolchikxe "Wolchik, Sharon" subliniază faptul că femeile au participat activ la primele și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acela de a schimba atât substanța, cât și forma activității politice (Jaquettexe "Jaquette, Jane", Wolchikxe "Wolchik, Sharon", 1998, p. 13). În loc să respingem modul în care se autopercep aceste activiste curajoase și să etichetăm angajarea lor politică drept o formă de „individualism constructiv”, pentru a se încadra în modelul de societate civilă propus de specialiști, este mai util să analizăm implicațiile acestei autopercepții în raport cu absența femeilor din etapele ulterioare ale democratizării. Jacquette și Wolchikxe "Wolchik, Sharon" analizează retragerea din activitatea politică a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
femeilor, în contextul unui capitalism revigorat, cât și ca un efect al dezintegrării bunăstării generale și un complice al delegitimizării drepturilor sociale și al privatizării femeilor. Prin modul de operare și consecințele neintenționate ale acțiunilor lor, ONG-urile promovează un individualism antreprenorial ca mijloc privilegiat de acțiune politică și înlocuiesc politica participativă. Instituționalizarea unei anumite concepții liberale asupra societății civile, integrarea femeilor prin intermediul ONG-urilor și promovarea partidelor politice subordonate intereselor, ca elemente centrale ale procesului de democratizare, sunt în general
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu consistență socială, deci colectivă, în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front încă în desfășurare, în care canonadele au substanțierea ideologică adversativă dintre individualism și colectivism în înțelegerea gestiunii puterii. Ce trebuie făcut pentru a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dialogurilor lui Platon se plasează sub semnul acestei gândiri, fără de care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. 5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni de antinomie radicală cu societatea, ceea ce arată că nu se poate avea în vedere nicio rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existența mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antică n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEATC "MOMENTUL AL TREILEA" Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil acest individualism hedonist. Niciodată niște fragmente de filosofie antică n-au conținut atâtea potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEATC "MOMENTUL AL TREILEA" Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirenetc "Inventarea plăcerii \: jubilarea lui Aristip din Cirene" VItc "VI" ARISTIP și „voluptatea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de Aristip 114; și atomismul 37, 39-41, 62, 172, 266-267; și Democrit 53; epicuriană 188, 285-286; induce etica 40-41, 45, 114, 184-185, 239, 295; nucleară 39; și plăcerea 42-43 fiziologia - la Aristip 118; la Epicur 173, 235; filosofiei 171; și individualism 286-287; și reflecție 177 marea - la Democrit 54; furtună 229, 281; la Longin 229; Marea Roșie 35, 54; principiul lui Alfeu 17-19 Politică agora 16, 40, 55, 88, 102, 105-106, 108, 130, 156, 207, 294 Cezar 222, 225, 245, 262, 269
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Sensul conferit culturii sărăciei reprezintă o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice, cu o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe alții, sursa delirului de revendicare. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor în familie, a obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin”. Egoismul și individualismul sunt factori psihologici care împiedică realizarea „reversibilității” în plan moral, a acelui schimb echilibrat între „drepturi” și „datorii”, punându-l, în schimb, pe individ într-o postură de a se simți mereu frustrat în drepturile sale, și de a-l
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în 1997 și 2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării variației culturale. Conform acestei teorii, diferențele dintre culturi pot fi captate prin cinci parametri de variație culturală: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, evitarea incertitudinii, orientarea temporală. Modelul propus de Hofstede este unul „sintetic”, „artificial” (opus lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre aceste dimensiuni. Totuși, modelul este foarte productiv în cercetările actuale, oferind o bază unitară de investigare și comparare a culturilor. • Individualism/colectivism. Această dimensiune captează caracteristicile rețelei sociale, relațiile dintre indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care îl ocupă pe axa individualism-colectivism, arată că cele mai individualiste culturi din lume erau, la acea dată, Statele Unite, Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda, iar cele mai colectiviste erau Venezuela, Columbia, Pakistan, Perú, Taiwan. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientare pe termen lung; țările musulmane, țările africane, Marea Britanie, Statele Unite, Pakistan sunt culturi cu orientare pe termen scurt. Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mare față de putere și nivel ridicat de evitare a incertitudinii. O grupare a țărilor în funcție de variația culturală poate crea o imagine sintetică generală asupra culturilor lumii, chiar dacă există variații uneori semnificative în cadrul unui grup (apud Ronen, 1986): Grupul de țări Individualism/ Colectivism Feminitate /Masculinitate Distanța față de putere Evitarea incertitudinii Țările nordice 2 6 6 6 Țările germanice 4 1 5 3 Țările anglo-saxone 1 2 4 5 Europa latină 3 5 3 1 America Latină 6 3 2 2 Orientul Ândepărtat 5
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). Prezentarea schematică a dimensiunilor de variație culturală necesită unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]