1,115 matches
-
descifreze comportamentul japonez în al doilea război mondial, și în fine, de James Atherton, care vorbește într-un eseu mai recent despre "judecata prin presă" caracteristică "culturilor rușinii". Simplificând la maximum, culturile occidentale, catolice și protestante, sunt culturi ale vinovăției, individualiste, citadine, bazate pe responsabilitate. Cele ale rușinii sunt culturile colectiviste, rurale, bazate pe prevalența judecății colective asupra idividului și pe acceptarea autorității exterioare în detrimentul liberului arbitru individual. În eseul lui Ioan Pânzaru care avertiza de altfel că asemenea categorii nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ceea ce este echivalent cu a susține că "ideea de educație este aceea care...formează puncte de trecere de la lumea personală a interiorității omenești la lumea socialului"20, definind implicarea în real după un criteriu finalist al reciprocității și redând idealul individualist al excelenței unei utilități nobile a împărtășirii comune de luminile cunoașterii. În spiritul acestei democratizări a bunului cultural, partea instituționalizată a educației a lăsat loc unei prescripții protective vis-a-vis de subiectivitate și a statuat principiul dezvoltării asistate a originalității individuale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a plăcut. Poate că nu sunt un bun cetățean planetar. Sau poate că propaganda comunistă, care a încercat să ne inculce în reflexe spiritul colectivist al vremii, a obținut reacția contrară: ne-a făcut pe noi, esticii, oamenii cei mai individualiști și mai egoiști din Europa. Sigur, aș putea spune că mi-am făcut cota de ecologism de soiul acesta în anii comunismului. S-a și spus asta. Iar eu, cum am crescut la sat, am stat ore în șir fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Star Trek, cel puțin la nivelul culturii populare știi ce înseamnă ingineria genetică umană. Desigur, s-ar putea să nu știi reglementările internaționale în această problemă și, mai ales, ce îi face pe oameni să le fie frică de evoluția (individualistă și asistată) a speciei. Cartea Danielei Cutaș, GenEtica Reproducerii, este un text teoretic excelent argumentat care încearcă să risipească această panică morală și să restabilească o serie de concepte (și fapte) într-o lumină morală neutră. Desigur, cartea sa nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” în devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur în detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când mijloacelor clasice li se adaugă televiziunea și comunicarea on-line, extrem de facile și penetrante, cu impact masiv în mentalul colectiv. Realizează acea punte de legătură între știință și religie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
d'avril 1987, comandat de L'Express et l'IIG, in L'Express du 15 mai 1987. 82 A. Laurens, "Qui regarde la politique à la télé?", Le Monde, Supplément Radio-Télévision, 29-30 novembre 1987. 83 G. Lavau, "L'électeur devient-il individualiste?", in J. Leca et. P. Birnbaum, Sur l'individualisme, Presses de la FNSP, 1986; D. Boy, N. Mayer, "L'électeur français en questions", in CEVIPOF, L'électeur français en questions, Paris, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, 1990. 84 J.P.
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să nu uităm specificul asociației care ne-a invitat la Reșița. Am văzut acolo o uniune puternică între germanii din Reșița, postată și cultivată cu mult succes de către oameni cu inițiativă și mult suflet. Păcat că noi românii suntem mai individualiști și nu avem în sânge un sentiment de uniune al oamenilor de aceeași naționalitate, parcă suntem mai răi, mai egoiști și aplicăm principiul acela cu capra vecinului, care este foarte distructiv, neducând la nimic bun. Dar nu vreau să mai
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
activitate care cer alcătuirea și consolidarea unor cadre noi de inițiativă economică și de îndrumare socială. În primul rând în domeniul vieții economice rurale. Suntem încă sub înrâurirea directă a reformelor din deceniul trecut [...] firea plugarului român e de esență individualistă. El nu poate încă depăși noțiunea de muncă și folosință de ideea de proprietate. Se impunea, deci, reconstituirea unei proprietăți mijlocii mai bine echipate pentru a îndeplini menirea ei.[...] În ordinea socială, însă, încheierea stării actuale de nesiguranță și de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ceea ce era practic irealizabil: o casă a lor. Din "legea Courant", unii au reținut doar acest cuvânt magic, casa, iar propaganda, o dată în plus, a creat iluzia unei comuniuni între guvern și popor. Un program politic tinzând să flateze spiritul individualist a fost prezentat ca o soluție pentru masele de defavorizați"115. Marile ansambluri și-au câștigat imaginea modernității în legătură cu recunoașterea, în cadrul politicii de amenajare teritorială, a rolului nevralgic al metropolelor de echilibru. Construirea masivă a marilor ansambluri la periferia "marilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
extrem de tăioase la adresa operei omagiate. Cum ar fi „absența elocventă” din lucrarea Cultură și Societate a unor autori reprezentativi pentru Anglia - Locke, Hobbes, Adam Smith și Bentham, cei care alcătuiesc „heartland-ul ideologiei engleze”, tradiția critică de orientare conservatoare împotriva utilitarismului individualist (Hall, 1989, 60) Dar poate cel mai important motiv este expansiunea incredibilă a studiilor culturale în lumea de astăzi, expansiune care s-a produs prin încorporarea unor teme precum feminismul, sexismul, rasismul, toate subculturile; se vorbește cu temei despre studiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acest motiv, considerăm că analiza dimensiunii culturii organizaționale poate cunoaște ambele sensuri: general și individual. Această opinie ne este întărită și de cercetările efectuate de E. Goffman (1959, p. xi) care avansa ipoteza conform căreia cultura organizațională cunoaște două abordări: individualistă, dacă ne interesează reprezentarea asupra sinelui pe care o are fiecare individ în raport cu ceilalți, și holistă, dacă interesul nostru vizează "modelele tipice de comportare, ritualurile și tradițiile, normele și credințele dominante, climatul socio-uman dominant din respectiva organizație". Când analizează cultura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reprezentarea asupra sinelui pe care o are fiecare individ în raport cu ceilalți, și holistă, dacă interesul nostru vizează "modelele tipice de comportare, ritualurile și tradițiile, normele și credințele dominante, climatul socio-uman dominant din respectiva organizație". Când analizează cultura organizațională din perspectivă individualistă, Goffman se bazează pe elementele comportamentale care prezintă o anumită stabilitate în timp, care se produc cu o anumită frecvență. Deoarece accentul cade exclusiv pe comunicarea verbală și nonverbală, el consideră că avem de-a face cu o abordare "dramaturgică
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
obiect, poate doar ajunge să atingă obiectul, numai că prin asta obiectele respective n-au nimic de câștigat, nu le este acestora de nici un folos. Cu pretenția formulării unei concepții realiste asupra conștiinței, de a-i da personalității virtuțile sale individualiste, James rămâne un reprezentant fidel al subiectivismului într-un cadru bine circumscris fenomenologic. În afară de conștiință, pe care a golit-o de conținut, individul se mai reprezintă și prin organismul său. Prin disponibilitățile reactive ale organismului James a căutat să suplinească
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi extrase nu din determinismul interior al organismului, ci din determinarea social-istorică a psihicului, din cea asigurată de încorporarea vieții sale spirituale. În centrul istoriei umanității se află "impresia" și "trăirea", dar nu ca elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită de ceea ce se încorporează în om ca produs spiritual. A fost calea prin care conștiința individuală a fost pusă în legătură cu lumea valorilor social-istorice. Fenomenelor suportate de aceste legături le-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legislative. Suveranității legii, scumpă tradiției republicane, i se opune un fel de guvernare a judecătorilor, o putere de contrapondere, născută din tradiția liberală. Alături de aceste reforme politice sînt inițiate reforme care ating moravurile. Ele vor să răspundă aspirațiilor libertare și individualiste caracteristice spiritului timpului. Legea din 17 ianuarie 1975 asupra întreruperii voluntare a sarcinii este adoptată printr-o "majoritate de idei" care reunește stînga și o minoritate a majorității guvernamentale. Ministrul Sănătății, Simone Veil, s-a străduit să prezinte legea depenalizînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
calcula numărul destinului. Să presupunem că ești născută pe 19.10.1950. Aduni 1+9+1+0+1+9+5+0=26. Aduni în continuare 2+6=8. Acesta este numărul destinului născute în 19 octombrie 1950. 1 - Conducătoare, independentă, individualistă Calități: inspirație creatoare, entuziasm și dorința de autodepășire. Ești puternică, fizic și psihic, și ai capacitatea de a-i conduce pe alții.. Defecte: esti egoistă, uneori superficială și uneori ai tendința de a nu mai fi mulțumită de nimic. Suferi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în textele literare povestite la perfectul simplu, în textele științifice, în articolele de dicționar etc. Generalizările sînt un bun exemplu de enunțuri rupte de situația de enunțare: așa se întîmplă în generalizările din proverbe sau banalități de tipul: "Francezii sînt individualiști". În acest caz nu există ancorare în situația de enunțare: nici urmă de cuplul de enunțiatori (eu-tu), sau de deictice ca aici, acum etc. Prezentul nu indică faptul că enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și în perioada studiilor. Reducându-și funcția economică și de producție, familia nu își mai educă copiii în spiritul muncii. Timpul liber, ocupat altădată de activități familiale, rămâne în noile condiții gol și deci la îndemâna copilului, cu riscurile implicate. Tendințele individualiste determinate de industrializare și de nuclearizarea familiei au slăbit solidaritatea umană favorizând psihologia infracțională (Miftode, V., 2004, pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
intervină în propria decizie. Se protejează astfel pacienții vulnerabili de orice interferență nedorită din partea medicului, cerând respect față de integritatea pacientului. Acest concept este direcționat în special către cei care tratează sau îngrijesc pacientul, și nu către pacientul însuși. Conceptul liberal individualist al autonomiei, definit de Beauchamp și Childres (BBL), care percep pacienții autonomi ca persoane care aleg și acționează cu intenție, având capacitate de înțelegere, și în afara oricăror influențe de control care să le determine acțiunile. Se presupune astfel că pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste. Vom da acum pe scurt o descriere a treptelor vieții mistice, așa cum sunt expuse la Nichifor Crainic. Ele sunt: purificarea, iluminarea și desăvârșirea sau unirea. Faza purificării cuprinde îndeosebi silințele ascetice ale omului. Accentul principal cade pe lucrarea voinței omenești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
individuală cugetă acum astfel încât poate fi socotită ca un organ al rațiunii universale. Ea s a împletit intim cu Logosul, rațiunea tuturor lucrurilor. „A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus Hristos e garanția unică a salvării din autonomismul individualist. Hristos e „locul” suprapersonal, unde rațiunile omenești se pot modifica în acordul sensului atât de necesar pulverizatului spirit omenesc” (Modul teandric). Expunerea aceasta nu a putut reda, firește, decât extrem de schematic bogăția de idei și armonia superbă a concepției teologice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a cugeta înfrânge acest relativism prin acceptarea principiilor revelate. Revelația e gândirea lui Dumnezeu, nu a lui Kant sau a lui Marx. A cugeta lumea și lucrurile din ea prin Iisus Hristos e garanția unică a salvării din autonomismul individualist. Hristos e „locul” suprapersonal, unde rațiunile omenești se pot unifica în acordul sensului atât de necesar pulverizatului spirit modern. Năzuința ce stă la temelia cărții de față a fost aceea de a o scrie în sens creștin și de a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]