1,438 matches
-
virus sau supuși terapiei la 33-35o timp de 20-30 zile. Plantele mamă de la care se recoltează butași trebuie să fie cultivate separat, iar la recoltarea florilor și a butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare. Prevenire și combatere. Plantarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În asociere cu alte virusuri este prezent pe lalele, crin și gladiole,producând viroze grave. Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce dau aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu timpul se înroșesc, apoi devin brune și se usucă. Pe unele frunze pot fi semnalate desene decolorate, variate, ca “frunza de stejar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea necrotică a crinului, iar în asociere cu virusul mozaicului galben al fasolei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante gazdă al virusului. Sămânța se va recolta numai de la plantele sănătoase, observate pe întreaga perioadă de vegetație. Plantele din cultură sau seră se vor stropi cu insecticide organo-fosforice pentru combaterea afidelor ce transmit virusul. 11.2.2. Pătarea clorotică inelară și în benzi la lalea, ochiul boului, gladiole, gerbera, narcise Tabacco “rattle” virus Simptome. Pe frunzele de ochiul boului, apar pete inelare de decolorare, dar și benzi decolorate sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
seră se vor stropi cu insecticide organo-fosforice pentru combaterea afidelor ce transmit virusul. 11.2.2. Pătarea clorotică inelară și în benzi la lalea, ochiul boului, gladiole, gerbera, narcise Tabacco “rattle” virus Simptome. Pe frunzele de ochiul boului, apar pete inelare de decolorare, dar și benzi decolorate sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La flox, frunzele virotice au pete clorotice, apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de decolorare ca și la lalele (fig. 202 ). În cazul atacului pe gerbera, pe frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este transmis de insecte și rezistă în buruieni ca, traista ciobanului și ochiul șarpelui. De la plantă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la plantele mamă sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha). La crizanteme mai apar și alte boli ca: Septorioza crizantemelor Septoria chrysanthemella (vezi 11.1.9.). Fusarioza crizantemelor Fusarium oxysporum (vezi 11.1.10). Putregaiul cenușiu Botrytis cinerea (vezi 11.1.11.). 11.4. Bolile gladiolelor Viroze Pătarea clorotică inelară și în benzi Tobacco rattle virus (vezi 11.2.2.). La gladiole mai pot fi întâlnite următoarele virusuri: Bean yellow mosaic virus mozaicul galben (descris la fasole); Cucumber mosaic virus mozaicul și malformarea florilor (descris la castraveți). Bacterioze 11.4
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru combaterea afidelor. Boli produse de ciuperci 11.5.3. Fusarioza la freesia Fusarium oxysporum f.sp. gladioli (vezi 4.1.10.) 11.6. Bolile trandafirului Viroze 11.6.1. Mozaicul galben al trandafirului Cherry necrotic ringspot virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă prin petele mici, neregulate ca formă, galben-verzui, umede, care în scurt timp devin brune. Pe vreme umedă petele se unesc, apar lichide (exudate) bacteriene și suprafețe mari din frunză se usucă. Tulpinile pot prezenta pătări brune sub formă inelară care duc la uscarea rapidă a întregii plante (fig. 214). Transmitere-răspândire. Pe zonele afectate, prin stomate sau răni, iese lichidul (goma) bacteriană, răspândit apoi de apa de ploaie; de la an la an boala se transmite prin bacteriile rămase în resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia se utilizează în asociere cu remodelarea pentru stabilizarea și corectarea dilatației inelare spre dimensiuni fiziologice. Dimensiunea inelului sau benzii de anuloplastie se determină prin măsurarea cuspei anterioare, distanței intercomisurale și/sau distanței intertrigonale. În cazurile în care se impune, excizia segmentelor prolabate se face prin rezecție triangulară sau quadrangulară cu/fără plastie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
netă în plan a mormântului și mai multe fragmente ceramice, constituind un fel de capac, dispus aproape pe întreaga suprafață a mormântului, cu precădere în zona de VSV. Acestea provin de la mai multe vase, printre care o strachină cenușie, fundul inelar, buza ușor îngroșată, cu o canelură sub buză, la exterior, întregită, inv. 8493 (Pl. 14/4) și un fragment de la o cană cenușie. Printre oase s-au descoperit și câteva fragmente de la un craniu de animal, care nu erau trecute
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inventar. Mormântul nr. 73 (Pl. 22/3; 38/8,9). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,24 m. Urna se păstrează aproape în întregime, fiind distruse puține porțiuni din buză de către fierul plugului. Urna, de culoare cenușie, fundul inelar, corpul rotunjit și buza evazată oblic. Pe gât o nervură în relief (inv. 14096) - (Pl. 22/4; 38/ 7). În interior câteva fragmente de la o fructieră și un alt vas cenușiu, precum și un fragment de la un capac roșu (inv. 14097-14101
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
considerăm că aparține unui copil. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 85 (Pl. 24/1; /5; 43/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,20 m, fiind retezat de fierul plugului. Urna cenușie, lucrată la roată, cu fundul inelar -9380, este distrusă la partea superioară. Porțiuni din ea s-au mai descoperit în apropiere și deasupra. Tot aici au fost descoperite și câteva fragmente dintr-o strachină, de asemenea cenușie, cu buza ușor îngroșată la exterior - inv.9381 (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mărgică din pastă roșie, mată, trecută prin foc (Pl. 25/2; 44/3). Mormântul nr. 90 (Pl. 25/3; 44/7). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,15 m. Urna de culoare cenușie, lucrată la roată, cu fundul inelar, pare a fi o amforetă cu gâtul mai larg - inv.8497. În apropierea ei câteva oase provenite de la un înhumat. Ca inventar s-au descoperit trei mărgele din sticlă mată roșie, trecute prin foc -10408-10410 (Pl. 25/4,5; 44
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m. în pământ. Nu s-a putut delimita forma gropii. În jurul porțiunii de urnă - in situ s-au descoperit, pe o suprafață destul de mare, fragmente din ea. Urna este lucrată la roată, din pastă cenușie, cu corpul ușor bombat, fundul inelar și buza răsfrântă în exterior, puțin oblic. Pe gât o nervură în relief - inv. 31615, câteva fragmente dintr-un vas de culoare roșie ne indică prezența unui capac. De asemenea, a fost descoperit un fragment dintr-o amforă romană (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urnă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna este aproape întreagă, lipsește o parte din gât și buză, fiind distrusă de fierul plugului care a retezat-o. Urna este roșie - 18490, lucrată la roată, cu corpul bombat și fundul inelar (Pl. 26/12; 47/1). Groapa este ceva mai mare decât urna. În ea s-au descoperit și oase calcinate. A avut și capac de culoare roșie din care se mai păstrează un fragment. Nu a mai avut alt inventar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care se mai păstrează un fragment. Nu a mai avut alt inventar. Mormântul nr. 100 (Pl. 27/1; 47/2). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,38 m. Urna de culoare cenușie, lucrată la roată, corpul bitronconic, fundul inelar și buza evazată drept, se păstrează intactă (Pl. 27/2). Groapa ceva mai largă decât urna ajungea cu fundul până la 0,40 m adâncime, de la nivelul la care a fost prinsă. În interiorul urnei s-au descoperit câteva oase calcinate, cenușă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
câteva oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu avea inventar. Mormântul nr. 101 (Pl. 27/3; 48/2). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,38 m. Urna a fost retezată de fierul plugului. Are o culoare cenușie, fundul inelar, lucrată la roată (Pl. 48/1). Groapa puțin mai largă decât urna. În interior, puține oase calcinate, cenușă și pământ ars. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 102 (Pl. 27/4; 48/4). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]