1,102 matches
-
la sud. Multe dintre ele aveau tramvaie. Strada principală se numea Alexandrovskaia strada Alexandru -, pe care se afla Soborul Biserica Catedrală -, în mijlocul unei mari grădini, iar în față, reședința mitropolitului. Se vorbea românește moldovenește, cum spuneau ei -, și numai un infim număr din populație nu știa decît rusește. Aceștia din urmă, se găseau în orașul Chișinău, căci în sate se vorbea numai românește. Această vorbire românească, care se auzea pretutindeni pe unde mă aflam, m-a impresionat cel mai mult. De
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
5 cm. Fondul era alcătuit din tușe de albastru închis spre violet. Cu greu puteai să distingi capul Pruncului la pieptul Fecioarei. Chiar în dreptul irisului de la ochiul stâng al Sfintei Fecioare, din cauza unui amestec insuficient al vopselei, rămăsese o particulă infimă, abia vizibilă cu ochiul liber, o proeminență de vopsea uscată. Ideea mea era că punctișorul respectiv nu avea ce căuta acolo: ca atare, trebuia îndepărtat rapid. M-am apropiat de un salcâm și am desprins un spin deja lemnificat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
convins că spinul era ustensila cea mai potrivită pentru realizarea acestei intervenții chirurgical-estetice de restaurare a picturii. M-am oprit. Ținând pictura în mâna stângă, sprijinită de piept, în dreapta având bisturiul meu ad-hoc, am împuns cu vârful la baza bobului infim. Nimic. După mai multe încercări neizbutite, minuscula excrescență a fost dislocată, iar în locul ei a rămas un gol de mărimea unei gămălii de chibrit. Acum Maica Domnului se uita la mine nedumerită și îndurerată, vrând să mă întrebe cu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de discurs brut, vreun autor chiar reușește să dea senzația unui anumit grad de creativitate. Dar de puțină sau de foarte puțină creativitate/ creație. Minimalismul este amestecul de perle, foarte puține, cu foarte multe... căcăreze. Neghină ce prevalează net asupra infimei cantități de grâu. Pleavă prin care e greu să descoperi rarele boabe pentru pâine. Plus că acest manierism la voia întâmplării a ajuns să fie refugiul multor nechemați, multor nedotați cu har creator. Dar, ca și în democrație pe plan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ușor modelate și controlate. Prin urmare, victimele sistemului de la Pitești au constituit doar un pas în realizarea 'omului nou'. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită pe mai multe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
recurs la subterfugii externe: tabletele de Maxiton tonifiant 2, pe care le cere Eliazilor, când îl vizitează venind de la Paris, sau alcoolul, o tacită și tot mai puțin eficientă coabitare cu decalajul neliniștitor și greu suportabil dintre amploarea proiectelor și infima lor realizare. Despre câteva dintre traseele care adâncesc, reunesc și despart aceste două portrete, aceste două priviri - saturniană pentru suedezul atipic care este Wikander, puternică, precum sub semnul lui Jupiter, în cazul lui Eliade - vorbește studiul de față. 2. Prin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de dogmatici au un interes vital în oprimarea cercetării libere, autonome, a religiei. Pentru grupul pios, aceasta pare a fi o amenințare față de unicul sistem dogmatic valabil, pentru celelalte grupuri, religia este o „suprastructură” față de ideologia de clasă, respectiv un infim de mic sector în câmpul de muncă al sociologiei. Deci, pornind de la premise diferitese ajunge la aceeași discreditare a științei religiei ca știință de sine stătătoare. Apologeții cei mai zeloși au descoperit un nou punct de vedere, care ar putea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
comentate de Marius Lupu, Cornel Nicoară și Gheorghe Onișoru, ultimii doi, autorii Introducerii, sînt cercetători la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iași, iar primul este fost deținut politic, președinte al AFDP Iași. Cele 185 de documente publicate sînt o infimă parte din arhivele, încă inaccesibile istoricilor, care cuprind practic întreaga istorie a terorii instalate cu ajutorul tancurilor sovietice. Cum se consemnează în Introducere, la 24 martie 1945, s-a decis transferarea Serviciului Special de Informații de la Ministerul de Război în directa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru care actualitatea românească este o permanență, scrise despre E. Lovinescu, înlocuind doar numele: "Pentru cultura noastră românească mai ales, Virgil Ierunca rămîne un îndrumător pentru care epitetele de recunoștință urcă pînă acolo unde exagerarea chiar nu stăruie decît ca infimă măsură". (Convorbiri literare, nr. 8, august, 2000, text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
duhovnicului, epuizînd astfel tot infernul acumulat în suflet. Spovedania are un miraculos efect purificator. Important este totuși că, în finalul finalului, experimentul Pitești, pentru cei care nu s-au dereglat grav, a eșuat. Treptat, mai devreme sau mai tîrziu, cu infime excepții, foștii "reeducați" și-au regăsit echilibrul, verticalitatea". Nadejda Mandelstam, în amintirile sale, crede că "problema de căpetenie este de a învinge amnezia. Trebuie ca totul să se plătească, altfel nu există viitor" și afirmă, în alt loc: "trecutul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de Basarab Nicolescu în Teoremele poetice și Transdisciplinaritate. Simultaneitatea textului (mai sus citat n. n.) ar trebui să ducă, cum speculează autorul lui Dăruind vei dobîndi, la deznădejde dacă nu ar fi acel scurt ajută care fărîmă de bob de sare, infim catalizator cu uriașe puteri de transmutare și nebănuite consecințe combinatorii rezolvă cuadratura și preface strigătul buimăcirii în lacrimile încrederii". Cu o mînă sigură, de mare prozator, în cîteva fraze își descrie tatăl, așa cum era cînd i-a dat citația primită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
act de rezistență, iar sfidarea pe față de dictatorului și a aparatului pe care se sprijinea devenea o formă de curaj etic exemplar". Să ne amintim, cîți dintre autorii activi în acea perioadă nu și-au cîntat conducătorii numărul lor este infim mărturie stau volumele nenumărate de Omagii. Sînt îngrozitor de puțini cei care au avut decența, un dram de demnitate refuzînd să scrie și să semneze texte închinate conducerii faraonice și partidului unic; cît privește pe cei cu un curaj etic exemplar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
minte cu fețele Îngropate În micile sau marile aparate de radio, ascultând cu o concentrare dureroasă posturile de radio Londra sau Paris, Încercând să surprindă - și exagerând de fiecare dată, cu un optimism dictat de disperare și spaimă! - cele mai infime semne ale unei „schimbări”, ale unor presiuni mai decise ale Aliaților față de impertinentul colos bolșevic sau, poate, chiar o „venire a Americanilor”! Ei, adulții și bătrânii acelor ani, nu mai aveau cum să se „adapteze” sau, dacă o făceau, propuneau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se părea că, dacă nu sunt „nebuni” ca mine, sunt oricum slabi, perdanți. Frica de viață, de oamenii organizați, de societate este imensă! Agravată de propriile noastre principii atunci când nu putem scăpa de ele. Poate de aceea există un procent infim al umanității - infim, dar persistent, etern! - care fuge de oameni, fuge de această „frică”. Cei care trăiesc o viață În Nordul Înghețat al Canadei sau pustnicii adeseori confundați cu sfinții, preferând un fel de abrutizare a contactului zilnic, „grețos și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dacă nu sunt „nebuni” ca mine, sunt oricum slabi, perdanți. Frica de viață, de oamenii organizați, de societate este imensă! Agravată de propriile noastre principii atunci când nu putem scăpa de ele. Poate de aceea există un procent infim al umanității - infim, dar persistent, etern! - care fuge de oameni, fuge de această „frică”. Cei care trăiesc o viață În Nordul Înghețat al Canadei sau pustnicii adeseori confundați cu sfinții, preferând un fel de abrutizare a contactului zilnic, „grețos și Înspăimântător”, cu ceilalți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
continuă comparație, mă aruncă la ultima periferie a valorilor și măsurilor realității, pe mine, infinit de mărunta și perisabila ființă vie, tot acest „teatru” enorm și vast, teatru al Mișcării și al Materiei, nu cumva Își găsește echilibrul tocmai În infima și „disprețuita” mea ființă? În spiritualitatea mea născută atât de labirintic și În urma unor atât de Îndelungate și contorsionate prefaceri istorice ale materiei, cea care, printr-un „act” Încă neexplicat, profund ciudat, paradoxal, a făcut saltul enorm din anorganic spre
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mi uruie deasupra capului, a privirii și a conștiinței În nopțile de vară, la munte, care pare a mă strivi printr-o enormă materialitate, Timp și distanțe - dar, ce mai Înseamnă distanțe la aceste proporții?! -, mă privește tocmai pe mine, infima și perisabila gâză de la „marginile imperiului”, așteptând tocmai de la mine, În măsura În care am curajul și echilibrul propriei mele spiritualități, forța propriei mele conștiințe, „sensul” și „finalitatea” Întregului orizont vizibil și invizibil. Dacă, nu-i așa, aceste două „instrumente” ale modului nostru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
până la sfârșitul lumii, și una din cele mai frumoase, mai poetice „definiții” ale Dumnezeului misticilor medievali este că El, deși poate cuprinde totul și totalitatea, este capabil de a ne vedea și urmări pe fiecare În parte, un mic și infim bob de nisip În enormul pustiu al universului. O cale ce este ea Însăși o formă a libertății, cea pentru care ești, de fapt, pregătit și care te așteaptă. Kafka, Într-una din scurtele sale povestiri, vorbește de un călător
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la... - E la o vârstă dificilă, zise Jayne, întorcându-și asupra scenariului. După care: A fost testată din nou și a participat la o terapie de grup și noile medicamente par să o ajute, iar tulburările de vorbire sunt acum infime - în cazul în care n-ai observat. Jayne întoarse o pagină din scenariu, dar se vedea că nu citește. - Dar ai auzit ce spuneau profesorii. Și m-am așezat în sfârșit pe pat. Că nu știe unde se termină spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se izbise de stejar, ei susțin că n-au reperat alt vehicul. Scenariul considerat cel mai credibil: dădusem cu spatele atât de rapid și de cotit încât, pierzându-mi cunoștința, m-am izbit de stejarul din fața casei Bishop. Existau probe „infime“ (dâre extrem de anemice de vopsea crem) că o altă mașină „putea“ fi implicată și din moment ce nici un 450 SL de culoare crem nu era înregistrat în acest stat sau în cele limitrofe declarația mea privitoare la un accident a fost desconsiderată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
disperare de către familii și diverse organizații nonguvernamentale, se face tam-tam mediatic în străinătate, dar degeaba. Presa scrisă și cea electronică yunt complet aservite regimului. Există un singur ziar, Novoia volea, de opoziție, cu un tiraj de 5.000 de exemplare. Infim. În Belarus, adepții lui Lukașenko vorbesc deschis despre reconstituirea imperiului sovietic. Sunt adoptate cu nemiluita legi de racordare la Rusia, de aceea, multe luări de atitudine ale scriitorilor belaruși sunt tratate drept ilegale. Vasili Bîkov, de exemplu - unul dintre scriitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se fi încărcat de sensuri și vocația esențială a Omului, mai presus de orice, Omul văzut ca posesor al Gândului (articulat și speculativ!Ă, cu care nu numai că explică și înfruntă materia - și Moartea! -, dar opune, el, o fărâmă infimă și „mizerabilă” de materie temporar „animată”, o „realitate altei realități”, opune și învinge, în sensul dominării firmamentului copleșitor de galaxii materiale ce se curbează deasupra noastră. E singura nostră consolare sau, cum o spune Nietzsche, acest „vitalist extravagant” și prinț
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
consemna și el că Ștefan „pierzând 200 de oameni din 20.000 câți a avut la Războieni, a trebuit să se retragă”. Faptul că nu poate fi vorba de un dezastru, ci de o bătălie pierdută și cu o pagubă infimă în oameni, este confirmat și de relatarea lui Ioan Țamblac. Mergând în fața Senatului venețian, la 8 mai 1478, solul moldovean făcea o prezentare succintă a momentelor principale din timpul campaniei anului 1476. Relatarea lui Țamblac s-a redactat sub ochii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-și gătească cina în bucătaria hanului. Boadilla del Camino, 31 iulie Aseară am adormit greu, târziu. Mi-au revenit niște dureri puternice în tălpile picioarelor și mă gândeam la rănile insuportabile din picioarele lui Isus răstignit. Durerile mele sunt niște infime participări la suferințele lui, pe drumul spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub mine. Dimineață m-am trezit pe la ora 7 când toți erau
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
necesare pentru a verifica datele conținute în aceste publicații, mai mult sau mai puțin oficiale, verificare ce a condus la concluzia că numărul românilor ce locuiesc în Basarabia depășește în realitate 70% din totalul populației, în timp ce ucrainenii au o proporție infimă. Guvernul Ucrainean va admite cu greu adevărul și fundamentul acestui rezultat, însă Guvernul Regal poate face abstracție de acel lucru și poate rezolva problema indirect, examinând câteva fapte simplu de verificat. [...] În primul rând este neîndoielnic faptul că, până în 1812
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]