1,132 matches
-
lipsa de comunicare. Respectând vom fi respectați, ce înseamnă acest lucru în comunicarea cu elevul deficient de auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste aspecte ale para-verbalului trebuie înlocuite cu material didactic concret, suport imagistic adecvat fiecărei activități în
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
S., 2002). Începând cu 1960 și dezvoltându-se în deceniile următoare, lingvistica și psiholingvistica oferă o avalanșă de certitudini potrivit cărora limbajul mimico-gestual este limbaj natural cu vocabular și forme gramaticale proprii. În limbajul vorbit, o persoană își poate modifica inflexiunile vocii pentru a semnala o schimbare în descriere (Lane, Hoffmeister, Bahan, 1996). În limbajul scris se utilizează notații specifice pentru a reda limbajul verbal. Echivalentul limbajului verbal în limbajul mimico-gestual implică atât mișcări corporale cât și expresii faciale. Nu este
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poziția, mișcările, nivelurile de energie (S. Burns, apud Erickson, 2009, p. 206). În alte lucrări, apar nuanțări de tipul: "comunicăm prin: îmbrăcăminte, postură, expresie facială, contact vizual, mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
II-a a lucrării de față, precum și exemple din Héril & Mégrier, 2009. 6 După Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 50-52. 7 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a fabulei Spicele, de Marcel Breslașu. Vezi, de asemenea, sugestiile privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
femeia tânără și frumoasă la care nimerise și-a oprit mâna în creștetul său ascultând, impasibilă, discuțiile din jur. Uneori își arunca privirea spre el prin oglinda de argint, mare cât peretele. Îți pare rău? îl întrebă cu o ușoară inflexiune în glas, vădit nesatisfăcută de figura sa pleoștită, ca a unui damnat. Nu, răspunse timid, încercând să zâmbească, însă foarte vag, mințind de fapt. Spera că după acea întrebare și răspunsul ce vroia să arate nepăsarea lui, tânăra își va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bucură parcă în sinea ei. Se miră cum de Mariana nu vede, nu înțelege nimic. Ajunși în dreptul catedralei, îmi dau seama că nu l-am văzut bine pe bărbatul ce o însoțea. În timp ce Mariana vorbește neutru despre soțul ei, fără inflexiuni în glas și fără emoții, mă gândesc că acel bărbat nu este deloc potrivit pentru patrona barului: pantalonii, pantofii și cămașa sunt de prost gust, mersul legănat lipsit de eleganță, gesturile reținute, dar nestilate. Și mie și Marianei ne plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
figuri și imagini în care divinitatea, perfecția, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durată infinită". Spațiul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subpământean ori făurit în piatră, marmură sau granit) se identifică astfel cu o matrice în care se topesc laolaltă inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmică. încrezător în propria-i fantezie, în forța nelimitatei sale imaginații („Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur"), Eminescu descoperă astfel în realitate „profunzimea, spațiul interior, infinitatea" experiență prin care poetul
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și manifesta opoziția față de un anumit tip de industrializare, oportunitatea de a contesta funcționarea antidemocratică a statului; ea exprima "aspirația profundă de a "schimba viața", și nu numai repartiția surplusului economic sau regimul proprietății asupra mijloacelor de producție 282". Această inflexiune notabilă a luptelor urbane întâlnește preocuparea inedită a puterii publice pentru asociații. Valorizarea asociaților părea o modalitate de a legitima retragerea statului, făcând trecerea către politicile urbane care au în vedere cadrul vieții. În cursul anilor 1970, nu există declarații
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului rezultat din aceasta au inversat tendința: statul devenea primul contribuabil local 313. Această inflexiune nu aducea însă atingere autonomiei financiare a comunelor. Conversia subvențiilor specifice în dotări globale face ca amplificarea contribuției statului să nu se traducă într-o suplimentare a puterii comunei. Așa cum relevă Yves Mény: "Statul plătește mai mult, dar nu are
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiune întreprinsă asupra urbanului a fost pregnantă în spiritul responsabililor și profesioniștilor. Astfel, unele practici de guvernare întrețin în ele sedimentele celorlalte, ceea ce face mai complexă, odată cu trecerea timpului, aprehensiunea guvernării orașului. În privința duratei, se desprind două orientări complementare din inflexiunile artei de a guverna orașul. Prima sugerează că va fi din ce în ce mai greu ca orașul să fie condus fără locuitorii săi. Reprezentativitatea celor care guvernează orașele devine o condiție a guvernabilității lor. A doua prezice că decizia și acțiunea publice vor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mi-aș înfrunta toate eșecurile. Mai bine le țin ferecate, odată ce le-am terminat. Student: Ce vreți să spuneți prin "eșec"? De ce eșec? PA: Dacă o să le citesc, o să-ți pot explica. Știu instinctiv că există în toate ceva, o inflexiune greșită... Nu știu nici eu, din moment ce nu le-am examinat niciodată. Să mă gândesc nu, nu-mi dau seama, nu le mai știu, dar sunt sigur, sunt eșecuri peste tot. Student: Să presupunem că vă recitiți totuși un roman și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bine, dar dacă e să privim traiectoria evoluției mele poetice, îmi dau seama că la început simțeam clar că nu am o voce integrabilă în poezia engleză și de aceea m-am apropiat de americani, fiindcă îmi plăceau ritmurile și inflexiunile lor. Mi-am făcut chiar o revistă a mea, ca să-i fac cunoscuți pe Charles Olson și Denise Levertov publicului englez. LV. E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent ("Știu cum / vrei să scapi de noi, n-ai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
limitele transcendenței, se revarsă dincolo de ele, se dăruiește torențial ființelor capabile să o primească. Pentru Eckhart, omul cu sufletul vid (sau liber, golit ori eliberat de orice imagine) e receptaculul, intens dorit de Dumnezeu, torentului libertății sale. Berdiaev aduce o inflexiune activă, ofensivă, un elan de tip modern, aceleiași teme. Nu cupă, ci făptuitor de fapte spirituale care topesc constrîngerile acestei lumi trebuie să fie, pentru el, omul : un eliberator, asemenea Eliberatorului, lucrînd împreună cu El la manifestarea libertății supreme. Cînd gînditorii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profiturile firmei Microsoft au fost neglijabile. Profiturile sale au crescut peste zgomotul de fond, adică peste o expansiune lină, normală, doar În jurul anului 1985. Dar odată ce ele au Început să crească, ele au explodat practic. d. Legea punctelor basculante (de inflexiune). Există Încă o lecție suplimentară care provine din aceste cazuri elementare ale economiei rețelelor. În retrospectivă, se poate remarca, pe curba pe termen lung, că există un punct, atunci când momentul a fost distrugător (copleșitor), de la care succesul devine un eveniment
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
profiturile firmei Microsoft au fost neglijabile. Profiturile sale au crescut peste zgomotul de fond, adică peste o expansiune lină, normală, doar În jurul anului 1985. Dar odată ce ele au Început să crească, ele au explodat practic. d. Legea punctelor basculante (de inflexiune). Există Încă o lecție suplimentară care provine din aceste cazuri elementare ale economiei rețelelor. În retrospectivă, se poate remarca, pe curba pe termen lung, că există un punct, atunci când momentul a fost distrugător (copleșitor), de la care succesul devine un eveniment
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat în cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și cu pătrunzătoarele-i nuanțe cromatice de o prăpăstioasă melancolie, nu e altceva decât sublimarea muzicală a distanței. Doina e strâns legată de mitul ciobanului din lună și nu putem înțelege toată adâncimea ei afectivă decât considerând-o în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
control. În urma rezultatelor obținute s-au putut trage următoarele concluzii: Perioada sensorio-motorie păstrează stabilitatea dezvoltării normale/ comună copiilor de toate culturile între 6-11 luni/, dar activitatea prelingvistică în care țipătul, plânsul, gânguritul, lalalizarea, jocul de sunete variate și bogate în inflexiuni tonale întâlnite în mod obișnuit la copilul normal, sunt numai ușor schițate la copilul rhinolalic deoarece „capacitatea vitală a pulmonului este cu ⅓ mai redusă decât la copii sănătoși, ventilația și schimbul de gaze fiind modificate” (163; p. 219; 184; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal, toate etapele ei având anumite caracteristici (grafic 1). Perioada preverbiajului este întârziată față de normal cu circa 2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferențiate în consoane explosive și fricative. Vorbirea folosește frecvențe joase specifice consoanelor m, n și vocalelor netimbrate. Amprenta fonetică nu redă formele semantice ale segmentului lingvistic folosit. Sonograma după reeducare reflectă îmbogățirea exprimării verbale cu sunete de înaltă frecvență, cu inflexiuni tonale și valori spectrale diferențiate semantic. Diferența dintre sonograme înainte și după reeducare este evidentă. 7.3. Nivelul educațional al subiecților care au participat la experiment. Rezultate psiho-pedagogice. Investigațiile efectuate longitudinal pe cazuistica intrată în evidența logopedică, au oferit prilejul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
subțire de țesut conjunctiv (Stratum subendotheliale), iar sub acesta un strat mai dens format din fibre elastice, colagene și miocite (Stratum myoelasticum). Ultimul strat conjunctiv lax, care leagă endocardul de miocard (Stratum conjunctivum externum), conține capilare sanguine și fibrele Purkynje. Inflexiunile endocardului, fortificate de fibre colagene și elastice, iau parte la formarea valvelor atrioventriculare și semilunare. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de rating. Viziune ades contestată, mai ales de cei cu vocație, de novatori. Adeseori afluența crescută a cursanților nu ține de cuprinderea științifică a profesorului cît de aspecte cu totul exterioare, de la temperament la maniera de a se îmbrăca, de inflexiunile vocii sau gesticulație etc. " În urma bogatei mele experiențe și a unei reflecții lucide, am căpătat o neîncredere profundă față de cursurile la care participă un număr mare de studenți, oricît de inevitabile ar fi. Democrația trebuie pusă acolo unde-i este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]