1,213 matches
-
189). Luria și Vîgotski, acordă semnului lingvistic un rol fundamental în organizarea și funcționarea cunoașterii. Ei spun: „semnificația cuvintelor pe care încercăm să o definim sub raport psihologic, generalizarea lui, reprezintă un act de gândire propriu-zisă; ea constituie o latură inseparabilă a cuvântului, ea aparține domeniului limbajului în aceeași măsură în care aparține și domeniul gândirii. Lipsit de semnificație, cuvântul nu este cuvânt, ci sunet fără conținut. Cuvântul lipsit de semnificație nu mai ține de domeniul limbajului și prin aceasta limbajul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu gândirea, limba nu mai este privită, cum fusese privită de majoritatea înaintașilor, ca un mediu în care se reflectă gândirea, ci ca însuși factorul formator al gândirii. Într-o perspectivă organic-integratoare, limba și activitatea intelectului constituie pentru Humboldt fațete inseparabile ale aceluiași ansamblu originar, care definește însăși esența omului. [...] În acest context, diversitatea limbilor se explică deci prin libertatea creatoare pe care individul și-o exersează în activitatea vorbirii. Diferitele limbi nu pot fi, așadar, înțelese altfel decât ca expresie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unul special. Chiar și în partea materială el are statut de centru al creației sensibile prin faptul că prin el sunt percepute toate lucrurile materiale. Raportul dintre trup și suflet nu poate fi de identitate pentru că sufletul este un întreg inseparabil pe când corpul este alcătuit din părți. De aceea atunci când un membru nu mai există comportamentul sufletului este ca și cum acesta ar mai exista. Sufletul nu poate fi împărțit. Mai mult principala legătură dintre trup și suflet se realizează prin intermediul creierului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care ființa umană a căzut în istorie, prin care s-a marcat începutul istoriei. Precum am observat, există o relație de co-naturalitate între național și uman, acest raport constituind, totuși, o chestiune dificil de clarificat. Naționalul și umanul sunt unite inseparabil, la modul cel mai tainic și profund, de unde ideea că națiunile reprezintă aceeași umanitate în forme și grade diferite. Naționalul sau, altfel spus, individualul este însuși umanul, care prezintă esențialmente o anumită calitate. Calitatea națională, mai ales cea a "eului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comentariul lui Heidegger asupra lui Parmenide). Imaginația simbolică nu trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea implică, de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trebuie să-l primească omul obișnuit... Trebuie să facem din omul obișnuit înainte de toate un om cult (să-l situăm la înățimea timpului său) și un bun profesionist (specialist)... Dar Universitatea nu poate fi numai atât! Universitatea este distinctă, dar inseparabilă de știință, de cercetare. Universitatea este în afară de aceasta, știință. Mai mult Universitatea trebuie, înainte de a fi Universitate, să fie știință, cercetare! Știinta este demnitatea, sufletul Universității. Dar Universitatea este în afară de aceasta altceva! Are nevoie de existența publică, cu realitatea istorică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
timpul Revoluției franceze de la 1789, ni se relevă prezența unui singur proletar, cîțiva întreprinzători și un corpus masiv de juriști de toate nuanțele. Cum remarcă, în marginea aforismului, Max Weber, avocatul modern și democrația modernă sînt de atunci două lucruri inseparabile. Situație ușor de explicat: "Mecanismul politicii practicate de partide este, de fapt, un mecanism al intereselor. Iar apărarea eficientă a unor interese este, desigur, specialitatea avocaților cu școală. În acest domeniu avocatul îi este superior oricărui "funcționar". Fără îndoială, el
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pecetea ?tiin?ei ?i a autorit??îi. Prin această, palatul are o dubl? func?ie social?: expresie a puterii eco-nomice ?i politice, pe de o parte, a culturii moderne de elit?, pe de alt? parte. At�tea atribute de acum inseparabile de o re?edin?? de prestigiu, dar care ridic? artă, sub toate formele sale, la rangul de limbaj destinat unui cerc de ini?ia?i, ceea ce ad�nce?te diferen?a fă?? de Evul Mediu. Acest model palatin este receptat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ra?ionalism Cum am v?zut deja, arhitectura gotic? figureaz? �n dezbaterea arhitectural? din Fran?a de mult timp, dar �ntr-o manier? care nu conduce deloc la pitoresc. �n plus, pe-rioada revolu?ionar? este �n mod obligatoriu opus? unui stil inseparabil istorice?te de religie ?i de monarhie. C�ț despre primul imperiu, modelul s?u este Romă imperial?. �n afar? de aceasta, erudi?ia medieval?, �n primul r�nd �n arhitectur? este confuz?. Revenirea goticului va coincide deci cu revenirea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și își exercită efectul cel mai puternic asupra noastra, pentru că datorită ei revenim la virtualitatea creației pe care o simțim în propria noastră viața 91. Marii artiști ne fac să descoperim în noi sentimente de o intensitate singulară și imprevizibilă, inseparabile de operă ce o generează, dar care reînnoiesc fundamental trăirile noastre. Artă aduce la lumină afectele noastre cele mai profunde, prin mijloace estetice și ritmice, printr-o creație liberă, ce reanima și dezvăluie o istorie personală, deschisă (precum "sentimentul naturii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acestea au preluat responsabilitatea evaluării și orientării școlare și școlar-profesionale a copiilor cu dizabilități de la celelalte comisii de evaluare existente anterior; în anul 1995 a fost promulgată Legea învățământului , care a permis considerarea/includerea învățământului special ca parte integrantă și inseparabilă a sistemului național de educație, precum și racordarea la tendințele și dezvoltările internaționale; adoptarea, în februarie 1996, a Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului special (ROFIS) , care a permis nuanțarea unor prevederi ale Legii învățământului, referitoare la formele de învățământ
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Platon până la planurile din ziua de azi de a construi sau reconstrui societăți deschise, de la paideia elinilor până la idealista Bildung a germanilor, și de la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile"8. Înregimentarea intelectualului în politică - cu sau fără deținerea efectivă a puterii - nu a avut de regulă consecințe fericite. Prin renunțarea la spiritul critic și crearea unor arsenale argumentative pentru justificarea unei ideologii sau sistem de putere, intelectualul a lovit
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conceptul de afect pentru a descifra natura ornamentului, Moussavi Îl definește astfel: „Ornamentul este forma ce reiese din substratul material, expresia forțelor Încorporate prin procesul de construcție, asamblare și creștere. Prin intermediul ornamentului materialul transmite afecte. Așadar, ornamentul este necesar și inseparabil de obiect. Nu este o mască determinată a priori pentru a crea un Înțeles specific [precum În Postmodernism], chiar dacă contribuie la semnificațiile contingente sau involuntare [o caracteristică a tuturor formelor].― (Moussavi / Kubo 2006: 8, tr.n.) Definiția dată de Moussavi
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
dominican liberal, insistă, în cărțile lui, pe faptul că demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la începuturile creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a operei divine. Legea naturală exprimă, sub forma unei obligații pentru ființele libere și raționale, voința lui Dumnezeu ca lucrarea Lui să fie conservată. Prin urmare, este evident faptul că modul în care a conceput Locke legea naturală o face inseparabilă de fundamentul divin și de structura teleologică a lumii. Problema cea mai dificilă pe care o ridică legea naturală este aceea a modului de cunoaștere a ei. Când studiem capacitățile umane de cunoaștere descoperim că ele sunt mai puțin solide
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
111. Fără îndoială, Dumnezeu a dat oamenilor lumea în comun, dar în același timp fiecare individ "are în el însuși marele fundament al proprietății"112, fiind stăpânul propriei persoane ca și al acțiunilor și muncii sale. Noțiunea de persoană este inseparabilă de aceea de drept. Conceptul de persoană este unul ce aparține sferei dreptului întrucât vizează acțiunile, recompensele și sancțiunile legate de acestea, angajând, prin urmare, responsabilitatea individului. Persoana este individul considerat din punct de vedere juridic. Termenul de persoană nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aduce spre împăcare sub chipul pâinii și a vinului. Se aduce pe sine „ca miel spre junghiere”, dar ca jertfă nesângeroasă, care se împarte credincioșilor după credința și vrednicia lor. Aici, creștinul își dă seama mai bine că rugăciunea este inseparabilă de sufletul creștin și este izvor de viață pentru el. întrucât, o viață fără rugăciune este o viață care ignoră una dintre dimensiunile esențiale ale existenței, fără rugăciune viața este plată, fără profunzime, este o viață în care percepem doar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de lume? Din dialogul fiului cu tatăl, nar prea exista... lumea aceasta, așa cum o știm noi. „Cei merituoși vor fi aici și vor trăi în veci. Ca îngeri. Nu așa ne-a fost vorba?” Începutul și sfârșitul sunt două obsesii inseparabile. Apocalipsei te poți sustrage iubind. Cartea, deși abundă în grozăvii, nu este apocaliptică. Iubirea, afli explicit din carte, anulează apocalipsa. Iubind, sfârșitul își mușcă neputincios din coadă. Modul cum se strecoară viețile noastre printre enunțuri se regăsește exemplar în romanul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acizilor grași liberi). Cunoașterea mai târzie a tuburărilor lipidice și proteice explică de ce componenta glucidică a metabolismului energetic s-a desprins (artificial) de ansmblul metabolismelor, imprimând o imagine restrictivă (segmentară - adică strict glicemică) asupra diabetului zaharat, care este intrinsec și inseparabil legat de tulburarea tuturor metabolismelor intermediare. Tendința unor cercetători de a exclude din cadrul sindromului dismetabolic pacienții care au un T2DM clinic manifest, reținând numai pacienții aflați în stadiul de prediabet (IGT sau IFG), este complet ilogică. Ea nu ar face
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
ci un proces pe cale de dezintegrare și de organizare în același timp"847. Ce se înțelege prin complexitate? Iată un răspuns al lui Morin: "La o primă abordare, complexitatea este o țesătură (complexus: ceea ce este țesut împreună) de constituienți eterogeni inseparabil asociați: ea presupune paradoxul unului și multiplului. La o a doua abordare, complexitatea este efectiv țesătura de evenimente, acțiuni, interacțiuni, retroacțiuni, determinări, întâmplări, care constituie lumea noastră fenomenală"848. Complexitatea se impune acolo unde principiul de simplificare nu mai funcționează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
volume ale monumentalei sale lucrări La Méthode. Instrumentul de bază al noii gândiri este "conceptualizarea complexă", care presupune 854: a) Articularea unor "macro-concepte multidimensionale", polisemice, în care noțiuni de obicei disjuncte sau antagoniste sunt asociate în lanțuri sau constelații conceptuale inseparabile: "eveniment/element", "autonomie/dependență", "ordine/dezordine/organizare", "sistem/interrelație/organizare", "unu/multiplu", "deschidere/închidere", "haos/cosmos", "individual/generic" etc. b) Joncțiuni conceptuale complexe între diverse macro-concepte (de tipul "computațional/informațional/comunicațional") și asocieri conceptuale antinomice (cum ar fi continuu/discontinuu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
881 Ibidem, p. 199. 882 Ibidem, p. 208. 883 Ibidem, p. 209. 884 Jean-Jacques Wunenburger, La Raison contradictoire, Albin Michel, Paris, 1990. 885 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 5-6. 886 Ibidem, p. 184. 887 "Dualitudinea este inseparabilă de o tensiune în sensuri opuse, întreținând un conflict dinamic între poli și suscitând astfel o contradicție pentru a fi reprezentată. Acest dispozitiv nu este totuși binar, sau dual, nu se limitează la o înfruntare a doi termeni. Sistemul energetic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și determinismul. Aceeași paradigmă disjunge între noțiunea de autonomie și noțiunea de dependență. Autonomia nu are nici o validitate în cadrul determinismului științific, pe când filosofia sparge ideea de dependență. Gândirea ecologistă depășește acest canon deoarece consideră autonomia viului, a entităților auto-organizate, drept inseparabilă de propria dependență 100. Organismul viu auto-organizat are nevoie de mediul său extern, de ecosistem, are nevoie de dependență ecologică pentru a-și asigura independența. Relația este aparent paradoxală: în sensul că pentru a fi independent trebuie să fii dependent
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să nu irosim resursele, să nu distrugem viața sălbatică să cooperăm pentru protejarea mediului 335. Dreptatea intergenerațională este concepută ca parteneriat de către E Brown Weiss 336. În acest context, deosebim între relația cu alte generații, în sensul că suntem legați inseparabil atât de generațiile dinaintea noastră, cât și de generațiile viitoare de vreme ce folosim împreună și în succesiune pământul și resursele naturale, și relația cu sistemul natural, în sensul că suntem parte a acestuia, îl afectăm prin activitățile noastre și suntem influențați
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Aceste norme au două componente: 1) un set de valori universale aplicabile tuturor ființelor umane; 2) un set de obligații și responsabilități globale împărtășite de toate ființele umane. Ideea de responsabilitate globală și aceea a universalității valorilor, deși distincte, sunt inseparabile teoretic în construcția unei etici globale deoarece una nu poate fi concepută fără cealaltă sau una o angajează pe cealaltă. Dacă recunoaștem că avem responsabilități globale, atunci acceptăm implicit că acestea au la bază valori universale, iar dacă recunoaștem anumite
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]