3,685 matches
-
de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul e infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o putere extraordinară după ce trece de hotarele lumii? Sfârșit al oricărei transcendențe, instaurare a imanenței celei mai totale: evident, chiar dacă Lucrețiu se înclină în fața zeilor epicurieni compuși din materie subtilă, indiferenți în beatitudinea lor și instalați în interlumi, ateismul s-a născut deja. Ideea morții zeilor progresează, la fel și cea a morții
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism franc și categoric. Plăcerea poate fi pozitivă sau negativă: ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aspectele legate de consultare sau de reacția publică și a societății civile, pentru a atinge un anumit obiectiv programatic în cazul îndeplinirii unui plan strategic de perspectivă. Aceste situații sunt supuse, de obicei, criticii, fiind considerate nedemocratice întrucât sunt premisele instaurării unor forțe dictatoriale. Rolul sistemului politic în dezvoltare Din perspectiva dezvoltării sociale, dezvoltarea s.p. reprezintă orientarea acestuia de la administrarea unei societăți la dezvoltarea unui sistem public mai eficient, mai democrat și mai controlabil (Zamfir, 2006a, p. 15). Această schimbare de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
încercărilor de subjugare venite din partea unor minorități înarmate sau a unor opresori străini (declarația președintelui Truman, apud Kissinger, 1998, p. 397), care presupunea acordarea unor ajutoare financiare consistente statelor din Europa Centrală și de Vest pentru ca acestea să lupte împotriva instaurării comunismului. În al doilea rând, este vorba de securitatea Europei Centrale și de Vest. Ca atare, el a dezvoltat ideea creării Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO) în 1949, prima alianță militară pe timp de pace din istoria Statelor Unite. Astfel, politica externă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se ghidau practicienii și teoreticienii germani ai geopoliticii era legată de stăpânirea lumii prin acapararea teritorială, pentru ei nu exista o problemă legală sau morală în anexarea de teritorii aparținând altor state. Consecințele practice ale unei asemenea reflecții au fost instaurarea Protectoratului Boemiei și Moraviei, a Guvernământului General al Poloniei, a teritoriilor conduse de gauleiteri în Uniunea Sovietică. Deși reflecția geopolitică germană pare astăzi depășită, există surprinzător de multe situații în care se folosesc raționamente legate de presiunea rasială asupra frontierelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce Kant militează de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu alternativ de guvernare în primul rând internă, dar și externă, prin proiectul federalist propus, pentru Cobden, cea mai sigură politică de instaurare a păcii o constituie liberul-schimb, care la rândul său, promovează prosperitatea economică și intensifică gradul de interdependență între state diminuând astfel (dacă nu eliminând) necesitatea apelării la forța militară. Moștenirea tradiției liberale se face resimțită și prin promovarea domniei legii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spiritul curentului liberal al secolului trecut, războiul a fost perceput ca o tragedie a erorilor, a neînțelegerilor ce nu pot fi evitate în absența constrângerilor impuse de instituții politice de natură democratică. Atunci, ca și în prezent, principalele mecanisme pentru instaurarea unei noi ordini mondiale au fost considerate generalizarea statului de drept modern (respectarea legii) și răspândirea democrației (Hollis și Smith, 1990). Împotriva tradiției „balanței de putere” ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului mondial - ce pune accent pe natura conflictuală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
război mondial. III. Balanța de putere incumbă o anumită perspectivă ideologică în legătură cu relația politică existentă dintre state și relația politică dezirabilă dintre acestea. Astfel, balanța de putere presupune o anumită viziune a unor grupuri subnaționale particulare referitoare la modalitatea de instaurare a păcii în sistemul internațional. Din acest punct de vedere, se disting două mari perspective ideologice ale balanței de putere: 1. Balanța de putere înseamnă instabilitate și război, deoarece orice balanță de putere este în esență o politică de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin procese relativ noi. Democratizarea îndeplinește acest criteriu, însă factorii care au favorizat sau chiar generat procesul de democratizare pot fi răspunzători atât de existența păcii, cât și de propagarea războiului. Mansfield și Snyder, de exemplu, chiar dacă nu contestă posibilitatea instaurării unei păci durabile între democrațiile mature, sugerează că democrațiile imature sau procesul de democratizare în sine se constituie într-o cauză a războiului și nu a păcii. Printre motivele care ar explica acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cazurile contemporane s-ar număra: încercările vechilor elite de a-și menține poziția de putere; sporirea apelului ideologiilor naționaliste de care atât elitele epocii precedente, cât și noile elite sunt gate să profite; dificultatea controlării noul public abia mobilizat; pericolul instaurării unui regim autoritar populist, gata să se aventureze în exterior pentru a compensa/masca dificultățile interne ș.a.m.d. (Mansfield și Snyder, 1995, pp. 5-38; vezi și Ward și Gleditsch, 1998, pp. 51-62). Mai mult, nu există nici o garanție a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interesele, pentru a-și influența adversarul și pentru a-și menține reputația; acțiunile internaționale și consecințele acestora sunt determinate de distribuția puterii între state (Ibidem, p. 7). Exponenții teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem (Ibidem). Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o explicație multicauzală și completă asupra fenomenului conflictual în relații internaționale. Însă combinarea perspectivelor teoretice care ar lua în considerare cât mai multe variabile cauzale posibile oferă posibilitatea de a elabora explicații complexe referitoare la cauzele războaielor și precondiții pentru instaurarea păcii durabile. Noua generație de războaie Schimbările structurale la nivelul sistemului internațional asociate cu sfârșitul „războiului rece”, precum și dezvoltarea tehnologică rapidă au determinat o serie de cercetători în domeniu să mediteze asupra efectului transformator pe care l-ar avea acestea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și restul lumii se pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice (Wass de Czege și Echevarria, 2001, pp. vii-viii). Principalele schimbări produse de revoluția în afaceri militare sunt reducerea forțelor terestre și navale de suprafață și sporirea celor aeriene
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
imperiu liberal global care se bucură de o putere fără precedent și, prin urmare, are posibilitatea și datoria morală de a influența nu doar politica externă, ci și politica internă a statelor prin răspândirea democrației în toate colțurile lumii, în vederea instaurării păcii durabile (Bender, 2003, pp. 81-92). Analizând diverse perspective asupra viitoarei ordini mondiale, putem extrage principalele trăsături și tendințe ale sistemului internațional în tranziție. În primul rând, majoritatea experților remarcă preponderența Statelor Unite exprimată în puterea militară (bugetul american depășind bugetele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Lumea a treia”, sau țările „ratate”); v. exemplul țărilor emergente al căror cuvânt va avea greutate din ce în ce mai mare în politică și economia Terrei. Este propusă și soluția de a elimina din incertitudinile de mai sus asupra viitorului societății umane și instaurarea unei guvernări mondiale puse în serviciul umanității și echității.<footnote PNUD, „Une nouvelle gouvernance mondiale au service de l’humanité et de l’équité”, în Rapport mondial sur le développement humain, Editura De Bock Université, 1999, pp. 97, 115. footnote
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
conducere. Pentru a rămâne fideli complexității vieții reale, această perspectivă trebuie să includă zeci, dacă nu sute de variabile relevante. Orice logică de eșantionare ar fi nelalocul ei În astfel de circumstanțe, deoarece au fost doar 43 de președinți de la instaurarea republicii. Mai mult, probabil că nu ați avea resursele pentru a face un studiu complet despre toți președinții (și chiar dacă ați avea, tot ar exista prea multe variabile legate de cei 43 de itemi disponibili). Urmând logica eșantionării, acest tip
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
avut de nenumărate ori ocazia să aud din partea lor observația potrivit căreia ceea ce s-a Întîmplat În România este imposibil să se Întîmple și În Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia Îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceea proporția celor implicați activ În exil a fost mai mare decît a celor care au părăsit România ulterior. În fine, Neagu Djuvara vorbește despre „diaspora care a apărut ca urmare a evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și instaurării regimului comunist În România”, dar și despre o „nouă emigrație”, prin comparație cu fenomenul similar de la 1848. În elaborarea studiului de față s-a optat pentru utilizarea termenului generic de exil, fiind Încadrată ariei sale semantice toate activitățile menite a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian. Asupra acestui prim val autorul nu se oprește „din motive a căror prezentare nu face obiectul scrierii de față”. În al doilea val Îi plasează pe oamenii politici români și diplomații, În timp ce al treilea val din anii ’60-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei acțiuni politice În Occident care ar fi avut vreun efect În relațiile internaționale. În ceea ce privește profesia celor care alcătuiau comunitatea românilor din prima decadă a Războiului Rece, pot fi menționați diplomații care refuzaseră să se mai Întoarcă În țară după instaurarea regimului antonescian, legionarii care părăsiseră România după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, diplomații care făcuseră pare din guvernul condus de Ion Antonescu, soldații și ofițerii care, după ce fuseseră prizonieri În Germania, refuzaseră să se mai Întoarcă În țară sau studenții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un specialist al temei - au debutat În anul 1945, În urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate În anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după ocuparea României de armata rusă, a transformat-o Într-o țară predispusă la un adevărat flux emigraționist, care avea În vedere, În mod deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
identitate ireversibilă. Faptul acesta „a făcut pe mulți români-americani să recunoască starea lor ca «exil» și nu ca «diasporă»”. O asemenea disociere, motivată desigur, a devenit justificabilă, Întru totul, Începînd cu anul 1948, considerat primul an al exilului postbelic, după instaurarea Republicii Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific În care acești «nou»-veniți se comportă poate fi comparat cu comportamentul celor veniți la Începutul veacului, asemănările dar și deosebirile fiind extrem de interesante
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de dezgust căci Îi este greu să recunoască faptul că un talent așa de mare - pe care l-a respectat cu sfințenie În copilărie - se poate compromite Într-o asemenea manieră Încît să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decît cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]