1,049 matches
-
unei conștientizări imediate că situația prezentă trebuie trăită din plin. Lemn Lemnul simbolizează dimensiunea brută, naturală și sălbatică. Spre deosebire de materialele moderne, nu are nevoie de intervenția omului. Nu este creația omului, ci a lui Dumnezeu. Exprimă deci partea liberă și instinctivă a psihicului. Pe de altă parte, prin aspectul rustic și învechit, lemnul reprezintă și pulsiunile arhaice. În vis, îl invită pe subiect să refacă legătura cu adevăratul său eu, să se reîntoarcă la origini. Se opune artificiilor și pledează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia simțurilor; mai degrabă contraziceai această mărturie decât să asimilezi hiperbola cu elipsa. Era vorba aici doar de un soi de generalizare grăbită și instinctivă, căreia, de altfel, nu vreau să-i iau apărarea. Avem, așadar, mai multe feluri de intuiții; mai întâi, apelul la simțuri și la imaginație; apoi, generalizarea prin inducție, calchiată, dacă se poate spune așa, pe procedeele științei experimentale; în sfârșit
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
idem). S-a mai afirmat iarăși că veritabila noblețe mateină ar consta în talent; nu ar fi lipsit de interes să se raporteze această postură la un posibil model pre/ anticreștin, de sorginte păgînă, ce are atingere cu acel "nietzscheism instinctiv" (O. Cotruș) ce proiectează personajele dincolo de bine și de rău, într-un amoralism definitiv și într-un pedepsitor dispreț cioranian prin care unicitatea este chemată să se apere de atingerile trivialității. Oferite spre contemplare și nu spre cunoaștere, personajele se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser l'Europe. Ce fut pour la jeune femme une époque de domination. Elle centralisait (...) toute la politique des cours de l'Europe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180, 347]. Cu o îndemânare instinctiva, mai mult jucându-se, femeia pariziana fixează elementele esențiale ale unei situații, precizează punctele nevralgice, ignoră tot ce e lipsit de relevanță. Influența lui Clorinde se bazează pe subterfugii politice. Pariziana guvernează cu plăcere, cu pasiune, din interes sau pur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ELEMENTE DE ANALIZĂ BIOMECANICĂ ȘI CARACTERISTICI TEHNICE ALE ALERGĂRII DE VITEZĂ 2.1. UNELE ASPECTE GENERALE ALE BIOMECANICII ALERGĂRII Geoffrey, H, G,. Dyson (1971) consideră că „alergarea, sport de bază, poate fi simplă și dificilă. Simplă pentru că este un exercițiu instinctiv și natural care poate fi practicat de toți; dificilă în complexitatea ei mecanică”. Alergarea ca probă sportivă specifică atletismului poate fi executată cu efort maxim și de scurtă durată fiind vorba de alergarea de viteză și cu efort moderat și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
atât mai puțin scopul executării lor, care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul său. În categoria fenomenelor de relație conștiente între 2 categorii de manifestări vitale: actele instinctive (instinctele) și actele voluntare. Actele instinctive au la bază impresiile conștiente și senzațiile produse de acestea, la rândul lor conștiente, implicând individul prin atenție, adică percepție conștientă și concentrare asupra impresiei. De aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul său. În categoria fenomenelor de relație conștiente între 2 categorii de manifestări vitale: actele instinctive (instinctele) și actele voluntare. Actele instinctive au la bază impresiile conștiente și senzațiile produse de acestea, la rândul lor conștiente, implicând individul prin atenție, adică percepție conștientă și concentrare asupra impresiei. De aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă în condiții similare va redeștepta în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile utile cărora le sunt perfect adaptate n-au fost concepute de ființa care le execută, pentru că le ignorează în mod
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le execută, pentru că le ignorează în mod categoric”. Privite lucrurile prin prisma celor 3 tipuri de instincte se poate spune, nu fără temei, că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele superioare este capacitatea lui de a formula și executa actele voluntare. Actele voluntare în gândirea paulesciană cuprind două aspecte indisolubil legate una de alta. 1) Ideile abstracte și generale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impresiile, senzațiile și ideile particulare produc reacții, tot astfel și ideile abstracte, judecățile și raționamentele pot produce reacții, de data aceasta însă cu caracter voluntar. Prin urmare un raționament împreună cu reacția care-i urmează formează un act voluntar. Spre deosebire de actele instinctive, actele voluntare se îndeplinesc în vederea unui scop, conceput chiar de om, deci au o finalitate voită și precisă. Totuși parte din actele voluntare se bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra acelora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
științifică sau artistică. De regulă acestea sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică pornind de la resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către compasiune, înțelegere și ajutor pentru semeni. Acest sentiment este foarte puternic în cadrul familiei și pentru membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau când este vorba de cei care au vicii. Pentru semeni, dincolo de familie, mila este înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca efect al rațiunii și educației în sensul înțelegerii suferinței și nevoii de ajutor. De data aceasta atât mijloacele cât și scopul sunt cunoscute
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte sunt cel mai bine reprezentate la nivelul familiei. De altfel însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală instinctivă care duce la apariția copiilor, în baza acestei afinități, odată cu îndeplinirea acestui deziderat se transformă repede în iubire conjugală, ceea ce determină cuplul să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală instinctivă care duce la apariția copiilor, în baza acestei afinități, odată cu îndeplinirea acestui deziderat se transformă repede în iubire conjugală, ceea ce determină cuplul să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția progeniturii până ce aceasta este capabilă să-și asigure
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le conferă acestora siguranță și un sentiment de plăcere. Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
motive și pentru că ne bizuim pe grija altora’’. Acest adevăr s-a vădit ori de câte ori s-a încercat comunizarea proprietății, corolarul acesteia fiind sistemul comunist, iar eșecul comunismului a dovedit din plin spusele lui Aristotel. Cu toate acestea există un sentiment instinctiv care se răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]