1,052 matches
-
și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini în contexte sociale și societale (instituționalizate ca proceduri). Cunoașterea în Economie este științifică pe o filieră care atestă raționalitatea diferit de experiment. Scopul cunoașterii economice nefiind adevărul logicii pure, este totuși bine conturat în privința regulii confirmării (conformării la fapte) în sensul dat de lucrul bine făcut
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Pedagogie Muzeală ca spațiu destinat exclusiv activităților didactice, iar ca o completare a ofertei educaționale un Cabinet de informatică cu scopul derulării unor proiecte interactive, multimedia, de cunoaștere a patrimoniului național și universal. Începînd cu toamna anului 2002, a fost instituționalizat Programul de pedagogie muzeală, acesta reprezentînd una din ofertele tentante de învățămînt alternativ. Clase de elevi din învățămîntul primar și gimnazial au fost integrate programului, iar în atelierul de creație, copiii deprind cunoștiințe despre tradiții, port, dar și elemente ale
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cele patru grupe referitoare la mobilitatea coloanei vertebrale Valorile coeficientului de inteligență (I.Q.) Valorile coeficientului de inteligență au fost înregistrate în fișele de evaluare, din dosarele personale ale copiilor, aflate la centrele de asistență socială ale Centrelor Școlare unde sunt instituționalizați. Așa cum a reieșit din fișele de evidență din dosarele individuale ale copiilor cu dizabilități prezente în cabinele de asistență socială ale unităților școlare mai sus menționate, putem aprecia faptul ca valoarea indicelui de inteligență a copiilor cu sindrom Down se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
acest tip este expresia urii și a furiei pe care individul le nutrește față de alte persoane, care nu pot fi însă lezate decât în acest mod. În unele societăți, sinuciderile samsonice (opuse sinuciderilor anomice) au fost descrise ca o modalitate instituționalizată de expresie a unor relații interindividuale. Murphy deosebește trei tipuri de sinucideri samsonice: • cea care poate chema spiritele; • cea care cere sânge; • cea corectivă. Sinuciderile "eroice", în semn de protest, prin autoincendiere publică, întâlnită atât în societățile asiatice cât și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de la Manchester (între care Richard Cobden și John Bright, oameni de afaceri proeminenți) și așa mai departe, principiul unic este laissez-faire; Herbert Spencer propunea o ideală greatest equal freedom, ceea ce ne amintește de dificultatea de a rezolva abstract și a instituționaliza ecuația modernității politice, în care fiecare dintre cei trei termeni - libertate, egalitate, fraternitate - tinde la valori absolute, nu rareori în detrimentul unuia dintre ceilalți doi sau al ambilor, ceea ce duce la arhitecturi politico-societale foarte diferite și cu geometrie variabilă, deschizând cutia
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Teme provocatoare și complexe, a căror tratare e mult îngreunată de un fenomen puțin înțeles: „contracultura” anilor ’60 nu a colaborat cu alte orientări cultural-ideologice americane pentru a făuri un curent critic moderat, „de centru”, ci a reușit să se instituționalizeze ca atare, a devenit idiomul societal critic cel mai comun. În consecință, pentru a merita astăzi eticheta „corectitudine politică”, trebuie să exprimi puncte de vedere din ce în ce mai radicale, cu atât mai mult cu cât nici revendicările inițiale de bază nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorba de mântuiți care nu se mulțumesc cu pacea interioară și spațiul privat, ci se duc în agora pentru a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după 1989, când în fond toți românii pot adera public la orice doresc, păstrându-și însă vehemența contestatară împotriva culturii oficiale, împotriva grupurilor deja consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca un factor decisiv al controlului social și al legitimării actualizate în trei forme. Mai întîi, comunicarea dirijată, cu precădere specifică regimurilor totalitare, descrie manipulările directe exercitate de cei ce dețin puterea, spre a-și legitima autoritatea și a-și instituționaliza dominația. Apoi, comunicarea împiedicată, ce caracterizează situațiile în care distribuția inegală a resurselor de comunicare mai ales stăpînirea limbajului blochează participarea celor defavorizați și îi privează de capacitatea de a-și pune în valoare drepturile. Deficitul de bunuri simbolice se
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
departe și includ valorile și normele care sprijină o instituție ca parte a definiției instituției. În acest sens, aceștia susțin că ansamblul modelelor comportamentale, al atitudinilor și reprezentărilor, al sistemului de valori și aspirații ce caracterizează grupurile umane organizate se instituționalizează, devenind principalele dimensiuni ale culturii (politice, economice, educaționale etc.). Un asemenea proces este propriu oricărei instituții semnificative. Avem aici o relație dialectică între societatea instuționalizată și cultura trăită ce corespunde după spusele sociologului francez Paul Henry Chombart de Lauwe (1987
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
părinților sunt mult mai riguroși. Aceștia judecă performanțele pe baza unor criterii impersonale, iar pe cei care au rezultate slabe îi sancționează cu note mici sau îi pot lăsa repetenți. In experiența copilului școala este prima instituție de socializare care instituționalizează o diferență de statut ce nu are baze biologice. Mai departe, acesta nu este un statut moștenit, ci unul dobândit; este statutul "câștigat" prin performanțele diferite ale setului de sarcini stabilite de profesor, care acționează ca un agent al comunității
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fi în strânsă legătură cu tot felul de agenții care se ocupă de taxele fiscale, asigurări etc. În sfârșit, caracteristica organizațiilor care este împărtășită cu alte tipuri de grupuri este prezența unui lider sau unor lideri. Adesea organizațiile încearcă să instituționalizeze prezența liderilor prin crearea unei structuri autoritare, a unui set de poziții în care fiecare ocupă o funcție recunoscută și are o anumită putere de a lua decizii. Menționăm însă că o structură autoritară nu este neapărat necesară pentru conducerea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de împerechere așa cum este cazul cu alte specii. Din aceste motive, familia este cea mai veche și cea mai importantă din toate instituțiile sociale. În fapt, familia a fost mult timp centrul activităților politice, economice, educaționale până când acestea s-au instituționalizat. Oricum, în timp, poziția familiei în societate s-a schimbat considerabil. Unii oameni chiar prezic dispariția familiei așa cum noi o cunoaștem și, pentru aceasta, aduc ca evidențe divorțul, copiii născuți în afara căsătoriei și activitatea sexuală premaritală. Există cu siguranță multe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Interacțiunea simbolică și inegalitatea educațională Există un număr de moduri în care interacțiunile dintre studenți și profesori diferă în raport cu clasa socială și sexul. În unele cazuri, unii profesori tratează elevii și studenții în moduri diferite; în altele, tratamentul diferențiat este instituționalizat și se produce în ansamblul școlii. În alte cazuri, elevii și studenții cu origini sociale diferite se pot confrunta cu situații similare, dar interpretează diferit înțelesul acestora deoarece ei aduc experiențe și viziuni diferite în sala de clasă. Una dintre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor intenții naționaliste unor actori istorici care au trăit într-o epocă străină de ideologia naționalistă, este taxată de Febvre ca fiind unul dintre "păcatele cardinale" ale interpretării istorice. "Naționalismul retrospectiv", inaugurat de Florian Aaron în Idee repede..., a fost instituționalizat de Nicolae Bălcescu în istoriografia română. În preajma anului revoluționar 1848, conștiința națională (în sensul naționalist, care presupune revendicarea unității politice, și nu doar în sensul pre- naționalist prezent în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene) este în mare parte cristalizată. Punctele de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în decursul secolului al XIX-lea a constat într-o serie de măsuri succesiv-corelative: a) într-o primă instanță, statele-națiune au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa și instituționaliza un sistem de învățământ național; b) acestei asumări declarative a interesului național în educația publică i-a urmat legiferarea obligativității școlarizării; c) pasul următor, în continuarea logică a celor deja făcuți, a constat în crearea ministerului educației de stat, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an sunt adoptate o serie de proiecte legislative care creează armata permanentă și introduc obligativitatea serviciului militar pentru toți cetățenii de sex masculin (Legea pentru organizarea puterii armate în România
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relației lor cu alte grupuri; • blochează creativitatea celor implicați/aflați în conflict; • exacerbează diferențele individuale existente; • restrânge numărul alternativelor, înainte de luarea unei decizii; • implică (în frecvente situații) participanții în confuntări sterile, fără legătură cu rezolvarea problemelor și a dezacordurilor (reale); • instituționalizează utilizarea mecanismelor agresive/obstructive pentru rezolvarea problemelor/neînțelegerilor; • orientează participanții spre abordări de tip câștig-pierdere; • focalizează atenția participanților pe pozițiile ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de a se construi pe sine ca Eu. Autenticitatea trăirilor individului este pusă între paranteze, celălalt (nebunul, străinul, negrul, țiganul, evreul, femeia, bolnavul, copilul din perspectiva freudistă ori lacaniană) fiind supus, de-a lungul timpului, mijloacelor corective, coercitive, represive, violente, instituționalizate de către societatea occidentală. Desigur, normalitatea este determinată și impusă cultural, are coduri perscriptive și chiar mitice diferite, maniera de raportare la cel care se abate de la ea fiind sancționată diferit. Altfel spus, modul „corect” de a fi „nebun” diferă în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în demersul educativ al copilului, ei plasând școlii întreaga responsabilitate. 1.8 Influențe extrafamiliale: Elevul D.M. a dezvoltat relații de prietenie cu verișorii săi, care locuiesc în același imobil cu el, dar și cu alți copii ce locuiesc în casele instituționalizate din apropiere. Majoritatea prietenilor săi sunt de etnie rromă, care au abandonat școala sau care întrunesc un număr mare de absențe. Cei mai mulți dintre prietenii lui D.M. sunt mai mari ca vârstă decât acesta. Colegii de clasă au sesizat prezența elevului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
starea procesului de integrare a copiilor cu CES În comunitate și anume: viziunile și opțiunile extrem de diferite, adeseori contradictorii, asupra modelelor de educație a copiilor cu CES; păstrarea ca prioritate a modelului defectologic instituțional de educație integră; necesitatea comparării modelelor instituționalizate cu alte modele (alternative) de educație a copiilor cu CES; nivelul scăzut de pregătire a familiei, a școlii generale și a comunității pentru realizarea conceptelor de educație integrată a copiilor cu CES; lipsa strategiei și a acțiunilor prioritare pentru realizarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
fi măsurată. "Caracterul general al schimbării" din sistemul internațional este definit în termenii variației a trei dimensiuni derivate din teoriile utilizate. Teoriile generează predicții radical diferite cu privire la: (1) variabila cheie care influențează comportamentul marii puteri; (2) tiparul general al activității instituționalizate dintre state importante; și (3) ajustările de politică externă făcute de fiecare putere la sfârșitul Războiului Rece. Conform lui Kapstein și Mastanduno, scopul analizei naturii generale a schimbării internaționale este atât teoretic, cât și empiric (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp.
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
principalele puteri ar avea un statut egal în cadrul sistemului și și-ar împărți drepturile și responsabilitățile pe criterii simetrice. Din această perspectivă, o distincție critică între alinierea la hegemon și socializarea liberală se referă la gradul de simetrie al relațiilor instituționalizate dintre principalele state. Această afirmație urmează o direcție de cercetare deschisă de Buzan (1993). Potrivit lui Buzan, conceptele de sistem internațional și societate internațională sunt simbiotice, și nu opuse. Cel de-al doilea se dezvoltă în mod natural din cel dintâi
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]