1,667 matches
-
partidele politice membre ale FEP ca variabilă independentă. În această privință, Geoffrey și Pippa Pridham s-au aplecat asupra cooperării partinice transnaționale, pe care au definit-o astfel: "Ca definiție operatorie, "cooperarea partinică transnațională" din CE este termenul aplicat pentru instituționalizarea coordonării și a promovării pozițiilor politice comune și altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeași tendință ideologică, provenind din diferite state membre, în cadrul larg al Comunității Europene"182. După definire, G. și P. Pridham avansează ipoteza potrivit
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
departe de a se prezenta ca o organizație transnațională permanentă. Literatura de specialitate a propus o explicație care ține de criza comunitară din 1965. Refuzul Franței de a participa la instituțiile europene politica scaunului gol a subminat entuziasmul social-democraților față de instituționalizarea cooperării partinice 286. Tabel: faza de contact a PSCE (1957-1973) Faza de contact PSCE (1957-1973) 1. Subunități Congres Birou de Legătură Secretariat Da Da Da 2. Subunități și componență Congres Birou de Legătură Secretariat Proporționalitate Egalitate S 3. Subunități și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al politicilor federațiilor europene de partide, dar politica europartidelor nu determină obligatoriu o instituționalizare a coordonării politicilor, precum și a promovării politicilor partidelor europene. O federație poate foarte bine să nu ajungă la un acord între membrii săi și deci, cu atît mai puțin, să promoveze o politică comună. O serie de elemente analitice trebuie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cu actori din alte țări sau din alte organizații internaționale. Johansson s-a inspirat de la J. Rosenau pentru a propune ideea că eficacitatea relativă a acestor strategii depinde de natura sistemului politic în care intră 431. Rezultă coaliții a căror instituționalizare este relativ slabă sau integrată. Această dimensiune este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și importanța foarte mare a sistemelor de partide naționale. În al treilea rînd, FEP ar putea, după Hix, să se bucure de un anumit grad de autonomie datorită instituționalizării reuniunilor liderilor și apariției sistemului de partide europene, care este încă în stadiu embrionar. Tabel cu schimbarea alianțelor socio-economic în Consiliul European Hix și Lord (1997) Spre deosebire de contribuția precedentă, Simon Hix și Christopher Lord observă că alianțele au evoluat, încît
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
stabilirea agendei pentru Luxemburg, nu jucînd un rol proactiv, ci ilustrîndu-se printr-unul reactiv. Mai exact, PSE a susținut agenda Comisiei Europene (capitolul 8). Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
reducerea costurilor tranziției pentru partidele naționale 716. În acest sens, analiza nostră le confirmă ipoteza. PSE nu numai că a constituit o arenă care le-a permis partidelor social-democrate să coopereze cu costuri mai mici, dar a și contribuit la instituționalizarea metodei deschise de coordonare în domeniul locurilor de muncă la Luxemburg, precum și a extinderii sale la alte domenii politice, la Lisabona. Pentru Ladrech, federațiile europene de partide sînt rețele partinice cu funcția esențială de mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
promoveze în domeniul locurilor de muncă la Consiliul European de la Luxemburg (noiembrie 1997) și în alte domenii politice în favoarea strategiei de la Lisabona (martie 2000). Astfel, obiectivul PSE era și de a influența europenizarea de sus în jos contribuind concret la instituționalizarea metodei deschise de coordonare în domeniul socio-economic. Asta indică dinamismul politic ridicat al europartidelor. 10.4.2.4. Natura europartidelor și politicile lor: abordări, teorii și concepte Cum se explică dezvoltarea naturii partidelor europene, coeziunea lor și influența asupra politicilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În 1992, tratatele recunosc partidele europene, iar în 2000 le atribuie un statut și o finanțare. Trei ani mai tîrziu, apare prima reglementare a statutului și finanțării partidelor europene. Europartidele au jucat un rol important în aceste schimbări. Totuși această instituționalizare de sus în jos nu este suficientă pentru reducerea deficitului de legitimitate al Uniunii Europene. O dată definite conceptul și abordarea, am propus o teorie pentru a explica dezvoltarea naturii partidelor europene. Rezultatele cercetării noastre depășesc cadrul conceptual-teoretic. În privința membrilor, am
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nivel european. Pentru a explica politicile partidelor europene, am sugerat luarea în considerare a unei "teorii" rezultate din sinteza literaturii. Tabelul următor o ilustrează. Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care împing partidele să coopereze la nivel european, similaritatea ideologică și atitudinea comună a partidelor membre față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit de policy-making, compus din următoarele elemente: (a) mecanismele verticale și orizontale; (b) concentrarea pe domenii politice consensuale; (c
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene de a crea forme artificiale de participare, susținere și recunoaștere: instituțiile europene oferă o susținere financiară și o recunoaștere instituțională în schimbul legitimității populare, precum și al controlului și al excluderii sub-elitelor antieuropene 753. Această europenizare de sus în jos a instituționalizării partidelor europene ridică următoarea întrebare: ce impact va avea reglementarea din 2003? Este, desigur, prea devreme pentru a măsura consecințele unei reglementări recent aplicate. Putem totuși distinge și analiza implicațiile criteriilor stricto sensu ale etichetei de partid politic la nivel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
practică proiecte politice. Federațiile europene de partide ar putea juca un rol în jurul sistemului de legitimitate bazat pe cetățenia europeană, mai ales cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele legitimității, democrației și reprezentării la nivelurile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
statelor europene și nord-americane. În acest sistem, cooperarea regională va juca și ea un rol deosebit de important. S-a subliniat însemnătatea respectării tratatelor privind armele convenționale (C.F.E.), cele strategice (START) și neproliferarea armelor nucleare (N.P.T.). Referitor la începutul procesului de instituționalizare al C.C.N.A., s-au stabilit următoarele: 1. întâlniri anuale ale C.C.N.A. 2. întâlniri din două în două luni ale Consiliului Nord Atlantic cu partenerii de legătură la nivel de ambasadori, începând cu februarie 1992; 3. întâlniri adiționale ale C.C.N.A. la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de apărare și securitate; 2. C.C.N.A. se poate implica în recomandarea de programe de acțiune comune ale statelor membre; 3. C.C.N.A. poate juca un rol important în asigurarea controlului crizelor ce pot apărea în Europa. Ultimele evoluții în procesul de instituționalizare a C.C.N.A. arată că s-au găsit noi teme de dezbatere, precum: 1. organizarea forțelor de menținere a păcii; 2. gestionarea crizelor din spațiul euro-atlantic; 3. asistarea procesului de transformare a țărilor partenere țărilor N.A.T.O. în societăți civile stabile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
procesului de transformare a țărilor partenere țărilor N.A.T.O. în societăți civile stabile. Reuniunea la nivel ministerial a C.C.N.A., la Bruxelles, 18 decembrie 1992, a marcat un an de la punerea bazelor Consiliului și reprezintă un pas înainte în cadrul procesului de instituționalizare al acestei cooperări. Reuniunea a cuprins următoarea ordine de zi: 1. aprobarea planului de lucru pe anul 1993, privind dialogul, parteneriatul, cooperarea; 2. discuții privind necesitatea măririi frecvenței reuniunilor; 3. rolul C.C.N.A. în organizarea forțelor de menținere a păcii; 4
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Parlamentul European a aprobat Acordul interimar, acesta intrând în vigoare la data de 1 mai 1993. Acordul european de asociere a fost vizat favorabil de către diversele comisii de resort ale Parlamentului European. Pornind de la prevederile Acordurilor de asociere referitoare la instituționalizarea dialogului politic C.E. - țări asociate și intensificarea raporturilor economice reciproce, Comisia C.E. a prezentat, pentru prima oară, la reuniunea de la Edinburgh a Consiliului European, o serie de recomandări vizând o „relație mai strânsă cu țările asociate din estul Europei”. Pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dl. Niculae Spiroiu, ministrul apărării naționale. A fost adoptată o declarație în care s-a arătat hotărârea comună a celor 9+8 de a contribui la consolidarea unei noi ordini pe continent, bazată pe parteneriat și cooperare. S-a hotărât instituționalizarea unui proces de consultări între aceste state, constând din: 1. reuniuni anuale ale miniștrilor de externe și ai apărării; 2. consultări bianuale între Consiliul permanent al U.E.O. și ambasadorii celor opt țări din Europa Centrală acreditați în țara de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
preambul că obiectivul final al statului E.C.E. respectiv este să devină membru al Uniunii și că, în viziunea părților, asocierea îl va ajuta să realizeze obiectivul integrării. Potrivit articolului 1 al fiecărui Acord European, obiectivele acestei asocieri sunt: - dezvoltarea și instituționalizarea dialogului politic; - dezvoltarea comerțului și sprijinirea dezvoltării economice a statului E.C.E. respectiv; - dezvoltarea cooperării economice, sociale, financiare și culturale; - sprijinirea statului E.C.E. respectiv în procesul de tranziție spre economia de piață și în consolidarea democrației; - crearea condițiilor pentru integrarea treptată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
primul rând pentru Japonia și S.U.A.; în același timp, este posibil ca relațiile dintre China, Hong-Kong, Taiwan și Singapore, inclusiv cu grupurile de chinezi așezați în alte țări asiatice, să ducă la formarea unui bloc economic de fapt, fără o instituționalizare a sa sub forma unei organizații regionale. În acest caz, se va constitui o rețea influentă ce va face din China liderul și factorul de coeziune pentru zona Asiei de Est. Poziția viitoare a economiei ar putea fi subminată de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
economic și social (înaintând pe o cale doctrinară chineză deschisă inovării), atunci capacitatea concurențială chineză va pune numeroase probleme pentru comerțul mondial. 2. E posibil ca relațiile dintre China, HongKong, Taiwan și Singapore să ducă la un bloc economic, fără instituționalizarea în organizații regionale. În acest caz, se va constitui o zonă influentă în care China va fi liderul și factorul de coeziune pentru zona Asiei de Est. Poziția economică a Chinei ar putea fi subminată de concurența japoneză, care va
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
europene și nord-americane. În acest sistem, cooperarea regională va juca și ea un rol deosebit de important. Documentul citat subliniază și importanța respectării tratatelor privind armele convenționale (C.F.E.), cele strategice (START) și neproliferarea armelor nucleare (N.P.T.). Referitor la începutul procesului de instituționalizare al C.C.N.A., s-au stabilit următoarele: - întâlniri anuale ale C.C.N.A.; - întâlniri din două luni ale Consiliului Nord Atlantic cu partenerii de legătură la nivel de ambasadori; - întâlniri adiționale ale C.C.N.A. la nivel ministerial sau ale Consiliului Nord-Atlantic cu ambasadorii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
bipolarismului în sistemul internațional; - apariția armelor nucleare; - ascensiunea spiralată a cursei înarmărilor etc. Consecințele interacțiunii celor patru factori amintiți pot fi considerate: 1. Apariția celor două blocuri politico-militare (N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia), gravitând în jurul celor două superputeri; 2. Instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate care prevedeau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. Accentuarea relațiilor centru-periferie întrun mod cu totul deosebit: un singur centru domină fiecare sistem de alianțe - N.A.T.O. în cel occidental, Tratatul de la Varșovia în cel răsăritean
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o rețea de organizații internaționale prin intermediul cărora a încercat să-și rezolve problemele de interes comun. Se poate afirma că aceste organisme au reprezentat cele mai ingenioase invenții ale perioadei războiului rece, în anii ’90: - N.A.T.O. - o expresie a instituționalizării angajamentului Statelor Unite în menținerea securității europene; - Uniunea Europeană - o formă ingenioasă de coordonare - fie ea și parțială - a suveranității membrilor săi; - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E., fostă C.S.C.E.) - atât de utilă pentru „aterizarea ușoară” după colapsul sovietic
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]