1,882 matches
-
demersul instructiv - educativ a unor metode și tehnici de învățare creativă: - descoperirea și dezvoltarea potențialului creativ; dezinhibarea, deblocarea acestui potențial individual și de grup; - crearea unui climat generator de idei originale, de schimburi de idei; - transferul abilităților creative în procesul instructiv - educativ; - abilitarea și exersarea capacității de autocontrol, metacogniție, echilibru emoțional, gândire pozitivă. I.2 Creativitatea - dimensiune esențială a personalității Multă vreme s-a spus despre creativitate că este un dar divin, rezervat unui număr restrâns de oameni. Această concepție este
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Creativitatea, disponibilitatea subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme se disting trei tipuri de probe (Gr. Nicola): de tip „imaginativ-inventiv”, de tip „problematic”, de tip „combinat”. Progresul creativității, cu beneficii în planul instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Pentru aceasta trebuie să existe o preocupare în acest sens, care să urmărească dezvoltarea capacității de a soluționa probleme (deoarece dezvoltarea problemelor mai grele solicită imaginația). Învățătorul trebuie să cunoască predispozițiile creative ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai ales gândirea, intelectul, creativitatea, care vor contribui hotărâtor la formarea unei personalități armonioase, capabilă să-și îndeplinească eficient viitorul rol sau viitoarele roluri sociale. Se afirmă adesea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
este un demers socio- educațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Premisele naturale oferă însă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității: - Factori structurali, interiori creativității (inteligența, motivația intrinsecă, interes cognitiv și științific, curiozitate epistemică, atitudini creative, gândire divergentă, tenacitate, perseverență, etc.
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale. De aici concluzia unei stagnări sau chiar regresii în exprimarea creativității copiilor. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și al organizării procesului instructiv - educativ. Elevul trebuie să știe că i se cere să fie creativ, iar gândirea creativă și învățarea din proprie inițiativă trebuie încurajată prin laudă. Copiii vor fi stimulați să lucreze suplimentar, să emită idei noi, să perfecționeze ideile altora, să
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este importantă deoarece creează o „atitudine creativă”, „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”. Progresul creativității cu evidente beneficii de ordin instructiv - educativ se realizează prin metode și procedee specifice. La majoritatea disciplinelor, principala cale o constituie metodele active. Metodele reprezintă elementul esențial al strategiei didactice, ele fiind latura executorie, de punere în acțiune a întregului ansamblu ce caracterizează un curriculum dat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
desfășurarea ședinței (după folosirea acestei metode), ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun unei analize critice în vederea găsirii soluției adecvate la problema pusă. Strategiile „asaltului de idei” pot fi adaptate în anumite forme de desfășurare creativă a activităților instructiv - educative. Profesorul trebuie să fie un autentic catalizator al activității, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenții inhibante și să stimuleze explozia de idei. Știu/vreau să știu/am învățat - învățarea este optimizată când se bazează pe cunoaștere
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
elevii unde ar putea căuta respectivele informații. Întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigațiile personale. 10. Informația cuprinsă în coloana a treia „Am învățat” poate fi organizată în diferite categorii. Este utilă de asemenea, valorificarea în activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Informația cuprinsă în coloana a treia „Am învățat” poate fi organizată în diferite categorii. Este utilă de asemenea, valorificarea în activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea climatului favorabil și atmosfera psihosociale optime care să angajeze, să stimuleze independența și spontaneitatea creatoare a elevilor. Această ambianța
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tradițional (mentalitate învechită în ceea ce privește metodele de educare și instruire); - considerarea elevului obiect al educației și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a se orienta și subordona unui scop, calitate structurată treptat, în cursul activității instructive. Deși orientarea gândirii elevului din clasa I și a II-a rămâne în esență concretă, este vorba totuși de un concret mai puțin imediat, mai detașat de percepția directă, primele operațiuni logice se substituie intuiției, nivelului precedent. Grupările de operații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai cuprinde: nivelul de pregătire și ansamblul deprinderilor, priceperilor și obișnuințelor, capacităților, potențialului creativ. Succesul activității de învățare este determinat de măsura în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic Punerea în evidență a potențialului creativ individual depinde în mare măsură de sistemul instructiv - educativ. S-a constatat că mulți elevi din clasa întâi, care în clasă par lipsiți de elasticitate intelectuală, și sunt fixați asupra unei idei, devin foarte inventivi în condiții relaxante. Fixismul dispare pe măsură ce învățătorul pretinde muncă și gândire creatoare. Există
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
-i idei peste un secol fiului unei locuitoare a Corsicii). 69 Autorul Florilor răului nu a publicat notele sale disparate. 70 Perspectiva diferită dată de cele două idiomuri frecvent convocate în prezenta încercare asupra termenilor considerați echivalenți (Culture/Cultură) este instructivă și explică (dacă nu dă cumva un fundament bine așezat în ordine culturnicească) neînțelegerile dintre Elpi și Avizoa(r)ele sale. În limba română, cuvântul poate fi fragmentat între CULT (al "personalității" de exemplu, care putea fi al Șefului Suprem
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care aprecierile vizitatorilor sunt măgulitoare. Îmi închipui că lucrați intens pentru a da viață altor gânduri artistice. Stilul cărții Dv., expunerea sub forma de dialog a materialului, m-au atras în mod deosebit. Nimic de prisos, totul bine echilibrat, atrăgător, instructiv. Într-un cuvânt, o viață cu desfășurare firească, splendid prezentată. Rugându-vă să arătați omagiile mele celor apropiați ai Dv., vă adresez respectuoase sărutări de mâini și urarea de noi succese. Cele de cuviință d-lui Al. Alger și familiei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
revedea meleagurile natale și în special „Galeria”, unde, după cum ați spus, sunt prezent printre ceilalți oameni cari au îmbogățit patrimoniul național cu activitatea lor. Am audiat recent la Radio emisiunea „Cine știe câștigă” despre orașul Fălticeni, emisie foarte interesantă și instructivă despre trecutul orașului din Țara de Sus și a oamenilor de seamă cari s au născut și au creat acolo și pretutindeni. Lăudabil pentru Dv. toți ce vă străduiți să păstrați și să faceți cunoscute aceste merite incontestabile. Este și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mihai Eminescu nr. 89 Către Muzeul Județean Suceava, În luna martie, Casa noastră de cultură a organizat, prin amabilitatea dumneavoastră (de fapt Muzeul n-a avut nici o contribuție, eu fiind în București pentru depistarea de documente, n.m.) o acțiune deosebit de instructivă, la care și-a adus prețiosul său aport, tov. EUGEN DIMITRIU. 511 În afara prezentei adrese trimise pe numele meu, instituția bucureșteană a mai expediat una către Muzeul Județean Suceava, în care mulțumea pentru expunerea cu subiectul anunțat. Din motive pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
strategiile enunțiative și strategiile de "marketing" ale serviciilor de la edituri? Catalogul ne va permite să formulăm ipoteze despre discursul editorului, formă de paratextualitate care dezvăluie imaginea unei politici editoriale: din acest punct de vedere, analiza cuvîntului înainte se dovedește foarte instructivă. Cît despre nota asupra ediției, caracterul său periodic facilitează studiul adaptării epitextului editorial la necesitățile momentului. Fiind o practică paratextuală care se dezvoltă și reia adesea totul sau o parte din textele de prezentare ale cărților publicate într-o anumită
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un larg domeniu. (A. Stoica Constantin, 2004, p. 19) Creativitate și creație Creație este un concept cu două semnificații referitoare atât la procesul de realizare a noului în plan intelectual sau obiectual, cât și la produsul ca atare. În activitatea instructiv educativă atenția trebuie să se îndrepte asupra procesului exprimat în capacitatea de rezolvare independentă a problemelor de orice gen. Numai după aceea, la vârste mai mari sau pentru elevii deosebit de dotați, asupra produsului, căruia i se pretinde în primul rând
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
potențare a capitalului individual aptitudinal în general, și creativ în special, s-a demonstrat a fi descoperirea și diminuarea sau chiar înlăturarea factorilor frenatori, a blocajelor creativității. Amintim o serie de factori care blochează manifestările creative ale elevilor în procesul instructiv educativ: (Stoica, 1983, p. 53 59) Conformismul, ca presiune venită dinspre exterior pentru supunerea la normele acceptate și pe de altă parte ca tendință acționând dinspre interior, este ca o definiție a creativității prin ceea ce nu trebuie să fie. Căile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
individ sau societate. înțeles restrictiv prin raportare la factorii creativității („pedagogia imaginației”); înțeles prin raportare la finalitățile actului educativ („pedagogia eficienței”, „pedagogia reușitei”, „pedagogia optimă”). * sintagma pedagogia creativității identificarea ei cu o ramură a pedagogiei (1) și cu întregul proces instructiv educativ (7); identificarea cu însăși profesia de cadru didactic (model și evaluator al creativității); sintagme generalizatoare: „școala de inventică”, „arta de a născoci”, ”arta de a fi tu însuți” Percepția asupra sistemului de învățământ din perspectiva pedagogiei creativității * aspecte specifice
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
sora aflată pe patul de moarte: „Acum că e liber, poate să mă ia de soție”. Această scenă pe dată uitată face deci obiectul unei refulări care are drept consecință un simptom de conversie. Dar, mai scrie Freud, „aici este instructiv să vedem pe ce cale încearcă nevroza să regleze conflictul. Ea devalorizează modificarea reală refulând revendicarea pulsională în chestiune, respectiv iubirea pentru cumnat. Reacția psihotică ar fi fost refuzul faptului că sora va muri” și, am putea adăuga noi, înlocuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adesea relația cu vechile valori. Este șocantă, chiar provocatoare, prin aceea că nu mai ascultă de constrângerile acceptate în comun ale vieții sociale. Dar fără a dori să o canonizăm a priori, o astfel de anomie nu este mai puțin instructivă pentru cei care fac din luciditate o marcă a nobleței spiritului. Revenirea organicului în viața societăților noastre, adică a conjugării acestor lucruri opuse care sunt sufletul și materia, impune o gândire organică. Prin aceasta vreau să spun o atitudine fenomenologică
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]