2,609 matches
-
o interacțiune dinamică, iar rezultatul final din perspectiva eficacității învățării la elevi este dependent de această interacțiune. Evaluarea eficienței activității educaționale la clasă O analiză coerentă a acestei problematici are în vedere răspunsul la următoarele întrebări: Cine sunt evaluatorii activității instructiv-educative desfășurate de profesor la clasă? Ce evaluează aceștia? Cu ce instrumente/proceduri? Cu ce scop? Care este locul și rolul managerului școlar în contextul actului evaluativ? În linii generale, acestor întrebări li se poate răspunde prin ceea ce urmează: • cei mai
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
școlar favorabil înțelegerii și acceptării celorlalți colegi de școală, indiferent de cultura, experiența sau potențialul de învățare al acestora” (Stoll, Fink, 1996). Realitatea școlară a zilelor noastre a demonstrat faptul că rezolvarea problemelor pe care elevii le întâmpină în procesul instructiv-educativ determină o analiză pe mai multe planuri a problemelor de învățare, în funcție de orientarea și perspectiva de abordare a acestor probleme. Experiența a arătat că, în condițiile schimbării, unele cadre didactice sunt mai conștiente de importanța perfecționării lor profesionale, explorând și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ale membrilor comunității, atunci putem înțelege controlul calității totale (CCT) ca pe o componentă esențială a culturii organizaționale care se definește prin satisfacerea constantă a beneficiarilor printr-un sistem integrat de programe și practici, având ca rezultat produse și servicii instructiv-educative de înaltă calitate. În acest context, calitatea se definește prin nivelul de satisfacere a cerințelor beneficiarilor direcți și indirecți, printr-un mecanism de ameliorare/dezvoltare continuă a activității din cadrul organizației 1. În lucrarea Public Management Systems (1991), James Edwin Swiss
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și elevilor, la convorbiri cu elevii portretizați și familia. Celui observat i se administra un chestionar cu zece întrebări verificând cultura sa, interesele, orientările, aspirațiile, lecturile, relațiile cu prietenii și munca. Școlarul era văzut nu doar ca obiect al actului instructiv-educativ, ci ca subiect activ, implantat într-un context social. Nici un aspect al vieții sale sociale nu era neglijat 4. Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor școlii de aplicațietc "Din activitatea profesională și socială a profesorilor și elevilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unităților de învățământ preuniversitar, până la apariția Legii patrimoniului public și privat al statului, rămâne în proprietatea Ministerului Educației Naționale, cu excepția unităților școlare organizate împreună cu agenți economici. Construcțiile și terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului Educației Naționale, fără plată și numai în interes public. Directorii de școli devin ordonatori terțiari de credite, însă, după cum vom vedea, această putere este limitată de mai mulți factori
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
didactic trebuie să încurajeze, să ajute la implicarea activă a elevilor în folosirea propriului proces de învățare, urmărind o învățare continuă. Cadrul didactic desfășoară o muncă de creștere și dezvoltare, de conducere și direcționare concretizată în activități de : planificare: activități instructiv-educative, conținuturi, sarcini și obiective; organizare : activitățile clasei, program; comunicare: informații, mesaje; conducere: activitatea la clasă, formarea elevilor; coordonare: sincronizarea obiectivelor individual-comune, întărirea solidarității grupului de elevi; motivare: aprecieri verbale și nonverbale, încurajare; consiliere: ajutorare, sfaturi: control: obiective, performanțe; evaluare: evaluări
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
posibile soluții de urmat pentru a le îndepărta sau a le reduce efectele negative. În capitolul I sunt identificate principalele roluri ale managerului unei clase de elevi, precum și importanța pe care o joacă acesta în stabilirea disciplinei în vederea optimizării procesului instructive-educativ. Cel de-al doilea capitol al lucrării se focalizează asupra tulburărilor de comportament ce pot fi descoperite în cazul elevilor din ciclul primar, încercând să surprindă principalii factori ce determină apariția problemelor comportamentale. Ultimul capitol din partea teoretică a prezentei lucrări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de o paletă extrem de diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul clasei de elevi subsumează un ansamblu de activități ce se focalizează
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
planului: întreruperea programului de reabilitare comportamentală nu trebuie să fie însoțită de critici și sancțiuni dure, o scurtă pauză putând constitui un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei. Învățătorul trebuie să cunoască faptul că succesul activității instructiv-educative este determinat, în cea mai mare parte, de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei și caracterul relațiilor pe care acesta știe să le cultive în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea, „distantă" care ne separă de elevi, exigența sporită
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
le comunice clar și explicit; el va descrie, de asemenea, care vor fi consecințele nerespectării lor. 2. Personalizarea clasei Majoritatea analizelor efectuate în planul managementului clasei accentuează importanța mediului cultural estetic al clasei. Ambianța în care se desfășoară întregul proces instructiv-educativ are o importanță deosebită, ea sprijinind sau, dimpotrivă, obstrucționând procesul de învățare. În acest sens, se impune ca profesorul să conștientizeze faptul că orice clasă își construiește și își eficientizează propria cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative pentru tapetarea clasei (de exemplu, produsele activității elevilor), particularizarea clasei prin culoare, calitatea mobilierului și aranjarea diferită a acestuia, promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri) etc., amenajate conform cerințelor de ordin instructiv-educativ, estetic și managerial. 3. Cunoașterea elevilor Aceasta este una dintre responsabilitățile fundamentale ale cadrului didactic în calitatea sa de manager al clasei, precum și o formă de manifestare a respectului față de elevi. Această strategie solicită cadrului didactic capacitate empatică, intuiție, antrenând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de învățare, la disciplina Matematică. Cartea oferă cititorului modele de strategii evaluative cu aplicativitate pe unitățile de învățare. Pentru fiecare unitate de învățare propusă de planificarea calendaristică am dat exemple de activități de învățare reprezentative comentând rolul acestora în procesul instructiv-educativ și finalitatea urmărită, având în vedere realizarea obiectivelor de referință înscrise în programă. Fiecărei activități de învățare i-am alocat acele resurse pe care leam considerat necesare pentru conceperea strategiei și evaluarea demersului didactic. Activitățile de învățare au fost evaluate
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
care le așteptăm să le obținem. Acestea pot fi realizate dacă: au fost stabilite conținuturile și capacitățile de învățare pliate pe obiectivele urmărite și prin combinarea optimă a metodelor și mijloacelor, activităților de învățare. O etapă importantă în proiectarea activității instructiv-educative o constituie cunoașterea capacităților de învățare a elevilor, la începutul unui program de instruire, impunându-se astfel evaluarea inițială, realizată printr-o probă de inventariere, diagnosticare a nivelului de pregătire al elevilor în acel moment, al gradului de stăpânire al
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
în practică să fie deplin. Deficiențele observate în prelucrarea și aplicarea noilor informații de către elevi se pot analiza și corecta în mod judicios în urma înregistrării rezultatelor probei. Măsurile de ameliorare și/sau dezvoltare dețin rolul de a regla cursul procesului instructiv-educativ. În proba de evaluare obiectivele de referință avute în vedere pe parcursul unității de învățare au fost evaluate prin conținutul itemilor propuși astfel: O.R-1.1 în itemii I:1, I.2c, I.3,/O.R-1.2 în itemi I.2a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pentru muncă și viață, dezvoltării la aceștia a spiritului de ordine și disciplină, a deprinderii de a munci, a respectului față de lege și normele de conviețuire socială, creării unei opinii înaintate față de cei care încalcă aceste norme. Art.6. Activitatea instructiv-educativă și de calificare profesională din centrele de reeducare se organizează și se desfășoară după dispozițiile legale privind învățămîntul din România, care se aplică în mod corespunzător, cât și potrivit cu prevederile prezentului decret. Art.7. Centrele de reeducare întocmesc programe pentru
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
cu brutalitate, sistematic, deformându-l până la schilodire. Între discursul teoretic și realitatea școlară s-a produs un clivaj care s-a tot adâncit, luând proporții alarmante în zilele noastre. O deplorabilă confuzie s-a instalat mai pretutindeni, atât cu privire la procesul instructiv-educativ, cât și pe tărâmul integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a politicului, la care fusese redus, dascălul e chemat acum la misiunea lui adevărată, aceea de luminător al comunității în care trăiește. Cine să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o pedagogie civică. Într-o altă etapă, beneficiind de noile achiziții ale pedagogiei, dar și de sugestiile altor științe, în plin avânt, precum sociologia, Spiru Haret a voit să facă din școală pivotul unei adevărate renașteri, una în care latura instructiv-educativă trebuia să se îmbine cu aceea practică, a vieții sociale în care se plasează orice acțiune pedagogică. Ce voia în fond distinsul om al școlii? Ca și acuma, după o etapă de febrile căutări, de critică și contestație, societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai mult ca oricând ea trebuie amintită, ca o șansă de redresare după o lungă suferință colectivă. Haretismul rămâne un fenomen complex, și încă plin de resurse pentru cel care caută în trecut sugestii ameliorative. El înseamnă a completa activitatea instructiv-educativă din școală cu societăți de tot felul, cooperative, bănci populare etc., menite a-i strânge laolaltă pe săteni, fie aceștia țărani, pedagogi, preoți, pentru a le proteja interesele și a stimula accelerarea dezvoltării sociale. Înapoi la Haret nu e deci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria și practica educațională se referă explicit ”la o tabelă de valori și la o axiologie, dublată de o cazuistică bogată”. Remarcăm însă și limite ale analizei caracterului eficient al procesului instructiv-educativ, limite generate de faptul că nu toate valorile cu care vom opera pot fi totdeauna supuse unei operații de măsurare. Practica școlară și unele modele ale activității didactice ne demonstrează că putem investi minimul de efort pentru a ajunge la
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
posibile soluții de urmat pentru a le îndepărta sau a le reduce efectele negative. În capitolul I sunt identificate principalele roluri ale managerului unei clase de elevi, precum și importanța pe care o joacă acesta în stabilirea disciplinei în vederea optimizării procesului instructive-educativ. Cel de-al doilea capitol al lucrării se focalizează asupra tulburărilor de comportament ce pot fi descoperite în cazul elevilor 7 din ciclul primar, încercând să surprindă principalii factori ce determină apariția problemelor comportamentale. Ultimul capitol din partea teoretică a prezentei
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de o paletă extrem de diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul clasei de elevi subsumează un ansamblu de activități ce se focalizează
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
planului: întreruperea programului de reabilitare comportamentală nu trebuie să fie însoțită de critici și sancțiuni dure, o scurtă pauză putând constitui un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei. Învățătorul trebuie să cunoască faptul că succesul activității instructiv-educative este determinat, în cea mai mare parte, de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei și caracterul relațiilor pe care acesta știe să le cultive în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea, "distantă" care ne separă de elevi, exigența sporită
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
le comunice clar și explicit; el va descrie, de asemenea, care vor fi consecințele nerespectării lor. 2. Personalizarea clasei Majoritatea analizelor efectuate în planul managementului clasei accentuează importanța mediului cultural estetic al clasei. Ambianța în care se desfășoară întregul proces instructiv-educativ are o importanță deosebită, ea sprijinind sau, dimpotrivă, obstrucționând procesul de învățare. 8 Adriana Băban, Consiliere educațională, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2001, p. 194 25 În acest sens, se impune ca profesorul să conștientizeze faptul că orice clasă își construiește și
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative pentru tapetarea clasei (de exemplu, produsele activității elevilor), particularizarea clasei prin culoare, calitatea mobilierului și aranjarea diferită a acestuia, promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri) etc., amenajate conform cerințelor de ordin instructiv-educativ, estetic și managerial. 3. Cunoașterea elevilor Aceasta este una dintre responsabilitățile fundamentale ale cadrului didactic în calitatea sa de manager al clasei, precum și o formă de manifestare a respectului față de elevi. Această strategie solicită cadrului didactic capacitate empatică, intuiție, antrenând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
să asigure adultului de mai tarziu o adaptare flexibilă, echilibrată și inteligentă la schimbările lumii contemporane. Dezvoltarea gândirii elevilor, pe măsura capacitaților lor potențiale și în conformitate cu legile evoluției lor psihice, urmărește, în final, să intensifice procesul educațional, să sporească efectele instructiv-educative ale învățământului. Dezvoltarea intelectuală optimă a elevului în procesul de învățământ presupune folosirea forțelor lui de cunoaștere astfel încât, la nivelul tensiunilor limită ale activității de învățare, fiecare copil sa obțină, în etapa de evoluție respectivă, performanțe cognitive maxime 10 și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]