4,097 matches
-
atins maturitatea creației, Veronica Știr scrie o metaforă filigranată folosind din abundență detaliile unei lumi deslușită de dincolo de ceață. Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria, un timp trecut prin filtrul intelectului, dar care nu își pierde nimic din savoarea perenității și universalității, copilăria pare a sta la baza sintagmelor cărții Mugur de iarnă. Și totuși, Veronica Știr nu face aici un simplu exercițiu de readucere în lumină a unor senzații definitorii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
fost o moarte! / și a mai fost.../poate / ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
pieri niciodată” (1 Corinteni 13:8). Și asta pentru că însuși Dumnezeu este dragostea și deci este fără de sfârșit. În ceea ce privește dragostea dintre oameni ea are un început, atunci când ei aleg să iubească și să se alăture Creatorului în sentiment, voință și intelect și ea nu poate avea un sfârșit, deoarece ea continuă în veșnicie și după ce ne finalizăm „alergarea” pământească. Așadar, acest sentiment puternic de afecțiune se transformă într-un mod de viață de a fi viu și adevărat, după cum Duhul Sfânt
DESPRE MĂSURA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374694_a_376023]
-
artă, ne putem consilia spiritual unii pe alții dacă știm să păstrăm obiectivitatea și dreptul decizional al interlocutorului nostru. Biblia spune să vorbim între noi cu psalmi și cântări de laudă și duhovnicești. Să discutăm lucruri care ne-ar stimula intelectul și ne-ar înnoi simțămintele umane dintre noi. Și asta indiferent de gradul de educație ori de vârstă și dincolo de preconcepțiile noastre. Cui oare profită faptul că ne spionăm și ne bănuim mereu unii pe alții? De ce vrem să-i
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
rațiuni absurde/ Din punct de vedere economic ,politic și moral Gibris aparțin civilizației ,tehnicii moderne și Shaduko -primitivității, sub desvoltării. Politic și moral Gibris sunt o consecință de mare intensitate a personalității, individului, pe cînd Shaduko reprezintă primitivitatea, sub desvoltarea intelectului. Politic și moral Gibris nu sunt decît o consecință de mare intensivitate a personalității individuale, pe cînd Shaduko se distruge prin urîtul lor caracter și a manierelor lor. Artistic-Gibris sunt abstracția generală și Shaduko aparțin curentului dadaist și suprarealismului.Pentru
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
este o întrebare majoră: Cum să cunoaștem Lumea și pe noi înșine? Consider că trebuie să conștientizăm cu toții: paralel cu prelungirea cercetărilor și cunoașterii mediului înconjurător, în primul rînd este necesar ca să fie studiate și cunoscute de către toți mecanismele formării intelectului omului, a cunoștințelor, a convingerilor, a viciilor și a virtuților, a conștiinței noastre umane, care formează și reglementează raporturile și relațiile interumane, interetnice, interculturale a relațiilor noastre cu Natura-mamă pe care o distrugem nemilos. Natura este darnică, dar omenii, fiind
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/374182_a_375511]
-
când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum observam că natura a fost destul de darnică și ursitoarele s-au întrecut în dotarea sa din punct de vedere fizic. Bănuiesc că nici la intelect nu au fost zgârcite, dacă la 34 ani era contabil-șef într-o bancă renumită. Se vedea că de restul s-a ocupat singură să ajute natura, atât ca ținută, coafură, machiaj și accesorii. De geanta la culoarea rochiei, atârna
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
în consecință, sacrificiile nu ar fi pure" [158]. Alte moduri de eliberare de rău sînt teribile penitențe ale inzilor, penitențe care merg împreună cu reîntoarcerea în sine însuși. În general, Brahma este acest Unul, absolut abstract, acea ființă supremă în limbajul intelectului. Cînd indul se reculege în rugăciune, se retrage în gîndurile sale, se concentrează în sine însuși; momentul acestei concentrări pure este Brahma; atunci eu sînt Brahma. Această retragere în gînd există în religia índică, la fel ca și în filozofia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înaltă conștiință a trinității, pe care o regăsim și la Platon și la alții, s-a pierdut apoi din regiunea cercetării făcute pe planul gîndirii și s-a păstrat numai în religie, dar ca ceva transcendent. A venit după aceea intelectul, declarînd această trinitate drept nonsens. Abia Kant a deschis din nou calea spre cunoașterea ei. Esențialitatea și totalitatea conceptului despre univers considerat în substanța lui sînt absorbite prin trinitatea determinațiilor; și este în interesul epocii noastre ca ea să devină
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
evidență cîteva observații care pot prezenta interes. Dintre diferitele moduri de cunoaștere deja indicate rămîne [165] ca determinație principală aici modul raționamentului, legătura inferențială pe baza raportului dintre cauză și efect. Vreau să arăt aici cum concep ei acest raport: "Intelectul și toate celelalte principii derivate sînt efecte. De la acestea, ei trag concluzii referitoare la cauzele lor"; într-o anumită privință avem aici ceva asemănător cu inferența noastră, iar în altă privință ceva ce diferă de acestea. Ei sînt de părere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ex nihilo fit nihil, trebuie să spunem în același timp: Dumnezeu nu creează lumea din nimic, ci din sine; ea este propria lui determinație, căreia el îi conferă existență. Deosebirea dintre cauză și efect este numai o deosebire de formă, intelectul este acela care le desparte, nu rațiunea. Umezeala este același lucru cu ploaia. Vorbim în mecanică despre mișcări diferite, dar mișcarea are aceeași viteză înaintea ciocnirii și după aceasta, relație care este cu totul alta, văzută de conștiința obișnuită. Aceasta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sînt, nici nu este ceva al meu, nici nu exist"." Anume natura eului este încă deosebită de suflet și în cele din urmă dispare ce e de natura eului, conștiința de sine a individului: Tot ce apare în conștiință, în intelect, este reflectat de suflet, dar reflectat ca o imagine care nu murdărește cristalul sufletului și care nici nu-i aparține. În posesia acestei cunoașteri de sine (fără ce e de natura eului), sufletul contemplă comod natura, sustrăgîndu-se prin aceasta schimbării
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu murdărește cristalul sufletului și care nici nu-i aparține. În posesia acestei cunoașteri de sine (fără ce e de natura eului), sufletul contemplă comod natura, sustrăgîndu-se prin aceasta schimbării fecunde și liberîndu-se de orice altă formă și acțiune a intelectului, cu excepția acestei cunoașteri spirituale" cunoaștere spirituală mijlocită a unui conținut spiritualizat și el, cunoaștere lipsită de eu și de conștiință. "Sufletul mai rămîne, desigur, învelit un timp oarecare cu un corp, dar numai așa cum rămîne roata olarului, care, deși oala
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță faptul că eu vreau, știu, cred, am păreri, determinat de motive care sînt ale mele, condus de liberul meu arbitru. Acestui eu i se atribuie o valoare infinită. Substanțialitatea intelectuală este la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lăsîndu-l să subziste și conținîndu-l în sine. În concepția orientală, particularul șovăie, este destinat să piară, în schimb, în terenul gîndirii și el își are locul său. El poate prinde rădăcini în el însuși, poate deveni ferm; acesta este rigidul intelect european. A ne lepăda de el, iată la ce servesc astfel de reprezentări orientale! Dar pe planul gîndirii intelectul este păstrat fluid, aici el nu trebuie să devină pentru sine, ci trebuie să fie numai moment al întregului sistem. În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
terenul gîndirii și el își are locul său. El poate prinde rădăcini în el însuși, poate deveni ferm; acesta este rigidul intelect european. A ne lepăda de el, iată la ce servesc astfel de reprezentări orientale! Dar pe planul gîndirii intelectul este păstrat fluid, aici el nu trebuie să devină pentru sine, ci trebuie să fie numai moment al întregului sistem. În filozofia orientală am găsit și conținut [172] determinat care este cercetat, dar cercetarea este făcută în chip cu totul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
clar, așa cum eu mă opun ei. Ca elemente din afară, lucrurile iau forma unei conexiuni inteligibile și a unui sistem de raporturi în care însăși unicitatea mea este o verigă, o unicitate ce se înlănțuie cu ele, aceasta este sfera intelectului. În vis, dimpotrivă, lipsește această separație [38 td]. Aici omul nu distinge propria sa personalitate, ce există prin sine, de ceea ce îi este exterior: toate legăturile cu exteriorul, această percepție a lumii exterioare dispare. Tot așa, nu există distanță între
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acesta este nebun. Astfel se află, desigur, la indieni și conștiința ideii supreme, dar fragmentată și supusă unor idei nebuloase. Această îngemănare a existenței exterioare și a interiorității are la bază substanțialitatea absolută, ce nu s-a scindat încă datorită intelectului. Intelectul lipsește în India. Tocmai de intelect este legat subiectul, care se distinge de obiecte și distinge obiectele unul de celălalt, iar acesta apar apoi legate într-un sistem inteligibil. Separația subiectului de obiecte și a acestora între ele nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este nebun. Astfel se află, desigur, la indieni și conștiința ideii supreme, dar fragmentată și supusă unor idei nebuloase. Această îngemănare a existenței exterioare și a interiorității are la bază substanțialitatea absolută, ce nu s-a scindat încă datorită intelectului. Intelectul lipsește în India. Tocmai de intelect este legat subiectul, care se distinge de obiecte și distinge obiectele unul de celălalt, iar acesta apar apoi legate într-un sistem inteligibil. Separația subiectului de obiecte și a acestora între ele nu există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la indieni și conștiința ideii supreme, dar fragmentată și supusă unor idei nebuloase. Această îngemănare a existenței exterioare și a interiorității are la bază substanțialitatea absolută, ce nu s-a scindat încă datorită intelectului. Intelectul lipsește în India. Tocmai de intelect este legat subiectul, care se distinge de obiecte și distinge obiectele unul de celălalt, iar acesta apar apoi legate într-un sistem inteligibil. Separația subiectului de obiecte și a acestora între ele nu există în schimb la indieni. Le lipsește
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
obiectele libere, concepîndu-le așa cum se prezintă, în determinarea și conexiunea lor. Indienilor, dimpotrivă, le este sortită, prin naștere, o determinație substanțială și, totodată, spiritul lor [219] este înălțat la idealitate, astfel încît ei reprezintă contradicția conform căreia ferma determinație a intelectului trebuie dizolvată iar, pe de altă parte, aceeași idealitate trebuie coborîtă la simplul rol de diferențiere senzorială. Acest lucru îi face incapabili de a scrie istorie. Toate cele real întîmplate iau la ei forma unor vise încîlcite. Nedeterminarea conștiinței are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ns. [330] P. 278. [331] P. 279: subl. ns. [332] P. 289: subl. ns. [333] P. 247: subl. ns. [334] În altă parte, precizează că trebuie să se vorbească de substanțialitate intelectuală (cf. p. 252), care este "opusul reflectării, a intelectului, a individualității colective, așa cum sînt ele înțelese de către europeni". [335] Cu o asemenea premisă (care va trece apoi în sistemul speculativ hegelian), aripa hegeliană stîngă se va îndrepta, prin forța lucrurilor, spre materialism! [336] P. 246: subl. ns. [337] Este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Priveliștea tabloului pare fixată doar la nivelul retinei. Concretețea cu care sunt receptate detaliile creează o lume rigidă, spectrală, vidată, din care lipsește orice sentiment. Lucrurile rezonează între ele, duplicitar, fiind percepute la nivelul unei "lucidități reci" (Novalis) a unui intelect în situația de martor ecran, ca un aparat de fotografiat care scoate la infinit, fără nici o triere, imaginile din fața lui. Lipsește exuberanța evenimentului unic, palpitul vital. În peisajul eminescian, golit, devitalizat se simte însă o presiune a timpului exterior asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
occidentală, atît de "avansată" cînd o compară cu propria lor școlaritate (mai à la Spiru Haret). E vorba de clasele mici, crude, pentru că cele mari, firește, suportă mai ușor plierea la presiunea momentului. De riscat o explicație. Forțarea, cumva, a intelectului crud într-un exercițiu considerat benefic în performarea întregului organism al copilului? Urmărirea unor interese ținînd de schemele salariale ale educatorilor? Sau, poate, e vorba doar de marele talent al românului de a imita. Cu precădere ce-i occidental (ceea ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Într-o zi, descoperind un roman foileton, în care eroina semăna izbitor cu prietena sa, Wilde se pasionă în urmărirea similitudinii. Povestea literară se termina deplorabil, eroina fugind cu un bărbat inferior ei, atît ca situație socială cît și ca intelect. Pe cînd se afla la Veneția și citea ultimele pagini ale romanului, Wilde îi scrie prietenei sale, care cunoștea și ea cartea, temîndu-se că, influențată de lectură, ar putea termina și ea în același fel. Înainte însă ca scrisoarea să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]