3,937 matches
-
supoziția luată ca de la sine înțeleasă (took for granted), codurile interacțiunii, expresiile indexicale, tipificarea, reflexivitatea, intersubiectivitatea și procesualitatea (realitatea în devenire, ongoing reality). Condensat, tabloul comportamental uman preconizat de etnometodologi s-ar prezenta astfel: • În fragmentele de viață cotidiană, oamenii interacționează pe baza unei strategii ce implică un sistem de coduri de acțiune bazat pe câteva „axiome” de conduită născute, cristalizate și sedimentate în practica rutinieră. Ele sunt, în cele mai multe cazuri, netransparente pentru actorii acțiunii, dar permanent profesate, luate ca subînțelese
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor un anumit profil al familiei, iar acesta, la rândul lui, acționează continuu asupra personalității indivizilor (mai ales asupra celor în formare). Conceptele fundamentale ale acestei orientări sunt cele de interacțiune, imagine și temă familială (Hess, Handel, 1974). Membrii familiei interacționează perpetuu între ei, dar prin intermediul imaginilor, al percepțiilor reciproce, al felului în care se definesc unul pe altul. Viața de familie este rezultatul acestei mereu construite-reconstruite realități simbolice. Suntem astfel, de fapt, în paradigma interacționalismului simbolic, cu varianta lui mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în personalitate), extrem de feminină în felul cum arată (minionă și voluptuoasă) și să se identifice ca androgină în rolurile sociale (mamă grijulie și femeie de carieră profesională sau politică). În al doilea rând, persoana în cauză și cei cu care interacționează nu ar trebui să-și pună problema câtă masculinitate și câtă feminitate psihosocială există în spiritualitatea și comportamentele sale, ci cât de valoroase, eficiente sunt atributele pe care le deține, respectiv deciziile și actele de conduită întreprinse. Altfel spus, opțiunea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul psihocomportamental sunt nesemnificative în comparație cu familiile biparentale. Este de reținut însă că interacțiunea trebuie să fie sistematică și pozitivă. Sistematică, adică des și regulat, pozitivă, în sensul că tatăl, păstrându-și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copil. Când mai ales acestea din urmă vin în contradicție sau cele două familii se află pur și simplu în conflict, copiilor nu le este ușor. Copiii aparținând atât familiei custodiale, cât și celei noncustodiale sunt în această situație pentru că interacționează sistematic cu părintele care nu mai locuiește cu el. În plus, copilul poate face parte din două familii, întrucât custodia, prin lege, e biparentală sau comună. • Copiii din familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele umane în formare, cunoscând, prin urmare, trăsăturile temperamentale și de personalitate, părinții modelează, în special prin prima socializare („cei șapte ani de acasă”), portretul psihocultural al copiilor. Și cu toate că profilurile de personalitate concrete nu coincid decât parțial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și emoționale ale fiecărui partener rezultă în mod simultan din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc, mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în reportajele din Moartea morilor de apă (1986), R. își păstrează interesul față de relația dintre „ceea ce rămâne” și „ceea ce se pierde” din structura sufletească a individului, indiferent dacă acesta este o celebritate sau un anonim, față de modul în care omul interacționează cu lumea exterioară și amprenta pe care o lasă asupra ei, fiind preocupată de felul în care știința, arta, cultura modelează psihicul uman. SCRIERI: Mănăstirea Gura Motrului (în colaborare cu Lucian Roșu), București, 1969; Voi veni într-o noapte, București
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului. Termostatul reglează temperatura camerei monitorizând schimbarea de temperatură. Dacă Încăperea se răcește
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Între ei și cu cei cu care au interese comune, Într-un câmp care străbate, penetrează și transcende limitele statului-națiune. Guvernarea este regândită ca management al fluxurilor de comunicație, jucătorii plasându-se strategic În puncte, implantate În multiple rețele care interacționează și În care fiecare decizie și acțiune a lor are consecințe care se propagă În Întreaga rețea și mai departe. Creșterea spectaculoasă a nivelului de conectare globală, realizată de noile tehnologii de comunicație, a crescut interdependența fiecăruia Într-o asemenea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cele mai mari provocări pentru guvernarea europeană este asigurarea participării efective a organizațiilor societății civile”8. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, subliniază semnificația noului parteneriat politic. El vede „instituțiile Uniunii Europene, guvernele naționale, regionale, autoritățile locale și societatea civilă ca interacționând În noi moduri: consultându-se Într-o gama largă de chestiuni; formulând, implementând și monitorizând politicile Împreună”9. Acest proces este ceea ce președintele Prodi numește „rețeaua Europa”10. Cu toate că reprezentarea formală a organizațiilor Societății civile În rețelele de politică publică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europei, sugerând că granițele fixe să fie Înlocuite cu zone de interactivitate, frontiere estompate sau mobile, unite de un regim de reglementare pe mai multe nivele 66. Acesta Începe să fie cazul În Uniunea Europeană pe măsură ce regiunile, OSC și diasporele culturale interacționează peste frontierele tradiționale ale statelor-națiune. Acest proces are loc de asemenea la periferia Uniunii Europene. Multe țări care au granița cu Uniunea Europeană și chiar și cele mai Îndepărtate, au intrat În diferite „Înțelegeri de asociere” cu Uniunea Europeană. Pe măsură ce schimburile comerciale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oceanelor unde există cele mai primitive forme de viață, până În partea superioară a atmosferei. Întrega grosime a biosferei nu depășește 64 Km de la fundul oceanului și până la limita atmosferei. În acestă bandă Îngustă, ființele vii și procesele geochimice ale Pământului interacționează pentru a se susține reciproc. În anii ’70, un om de știință englez, James Lovelock și un biolog american, Lynn Margulis, au dezvoltat teoria lui Vernadsky cu publicarea ipotezei Gaia. Ei cred că Terra funcționează ca un organism viu care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conectați, dar În care se simt din ce În ce mai izolați. După cum arată o anchetă condusă de Kaiser Family Foundation și intitulată „Tinerii și media În noul mileniu”, copiii americani petrec În medie cinci ore și jumătate pe zi, șapte zile pe săptămână, interacționând cu diverse medii electronice pentru recreere. Tinerii peste opt ani petrec chiar mai mult timp liber cu televizorul, Internetul, jocurile video și alte medii, Însumând aproximativ șase ore și patruzeci și cinci de minute pe zi. Ce este și mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
petrec chiar mai mult timp liber cu televizorul, Internetul, jocurile video și alte medii, Însumând aproximativ șase ore și patruzeci și cinci de minute pe zi. Ce este și mai Îngrijorător, studiul a găsit că majoritatea tinerilor sunt singuri atunci când interacționează cu mediile electronice. Copii mai mari petrec până la 95% din timpul lor singuri În față televizorului, În timp ce copii Între doi și șapte ani urmăresc televizorul singuri mai mult decât 81% din timp29. Pentru a depăși sentimentul de izolare personală și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
costului intervenției. Într-un experiment, studenții au fost rugați să ia parte la un nou program de ajutorare a celor fără locuință. Costul ajutorului era fie scăzut (să redacteze timp de aproximativ o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la cunoștință cele două modalități de ajutorare, studenții puteau alege între a primi informații pur factuale despre cei fără locuință sau a primi mesaje
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt înclinate în mai mare măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute cu subordonații, cu cei ce aveau aceeași funcție ca ei (egali ca statut) și cu superiorii. Indivizii clasificați ca tip A au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altele) cu anumite trăsături de personalitate (iritabilitate, valori, atitudini și structuri cognitive proagresive, abilități de luptă și altele). Ele nu trebuie să fie prezente toate, iar ponderea unor tipuri de variabile situaționale sau a celor de personalitate poate fi diferită. Interacționând în manieră concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt conjunctive, și nu disjunctive, funcționând concret îngemănate. Figura 9. Modele de comunicare mass-media Ca aproape în orice reprezentare grafică, și în figura de mai sus lucrurile par simplificate față de realitatea complexă. Practic, există mai multe surse emitente care pot interacționa între ele, după cum, chiar pentru același individ, e posibil să funcționeze mai mulți lideri de opinie, în funcție de domenii: unul în politică, altul în moda vestimentară, lideri care, la rândul lor, pot interacționa între ei etc. De asemenea, mai trebuie adăugat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Practic, există mai multe surse emitente care pot interacționa între ele, după cum, chiar pentru același individ, e posibil să funcționeze mai mulți lideri de opinie, în funcție de domenii: unul în politică, altul în moda vestimentară, lideri care, la rândul lor, pot interacționa între ei etc. De asemenea, mai trebuie adăugat că, dacă liderii de opinie produc filtrări informaționale, înșiși indivizii obișnuiți practică expunerea selectivă, adică, deliberat sau nu, se expun cu mai mare frecvență și intensitate mesajelor care sunt consonante cu reprezentările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
li s-a spus că au fost împărțiți în două, potrivit preferințelor lor pentru Klee sau pentru Kandinski - doi mari pictori moderni -, deși în realitate au fost puși întâmplător (prin tragere la sorți) în cele două grupuri. Subiecții nu puteau interacționa nici cu membri ai in-group-ului, nici cu cei din out-group, dar au fost rugați să aprecieze individual fiecare participant la experiment și să ofere recompensă bănească. Cei din in-group au fost evaluați mai pozitiv și au primit recompense mai substanțiale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.), și deci pentru satisfacerea și/sau maximizarea nevoilor și beneficiilor propriului colectiv. Studiilor ce folosesc grupuri create artificial în laborator doar prin simpla categorizare - numită și paradigma grupului minimal - li se reproșează că, în condiții reale, unde membrii in-group-ului interacționează și comunică, unde există relații de putere și persuasiune, comportamentul se schimbă, putând deveni mult mai „rațional”. Oricum, și alte genuri de cercetări, pe grupuri reale, au confirmat existența efectelor de favorizare a imaginii in-group-ului, inclusiv în procesele atribuționale: ratările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
identitate socială cu schimbările structurale în condițiile grupurilor favorizate și ale celor defavorizate; se analizează în special evoluția concepției membrilor lor despre permeabilitatea granițelor dintre respectivele grupuri (Taylor și McKirnan, 1984); b) analiza contextelor sociale reale în care trăiesc și interacționează diferite grupuri și comunități, prin urmare luarea în considerare și mai pronunțat, pe de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
toate aceste trei stări în propria persoană, ele fiind activate în funcție de situație și de necesitatea unor relaționări specifice. Spre exemplu, dacă cineva își activează starea de Părinte el va acționa de o manieră care să confere dependență celor cu care interacționează, oscilând între: (1) reacții de impunere, reacții ostile (de persecutor), prin care partenerul comunicațional este „pus la punct” într-un mod brutal, fără să-i fie lăsată nici o situație de ieșire (expresii ca: „faceți cum vă spun eu”, „ce este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expresii ca: „faceți cum vă spun eu”, „ce este asta?” „nu sunteți buni de nimic!” etc.) și (2) reacții de supraprotejare, în care cel care a activat starea de Părinte încearcă să pară atent și suportiv cu cei cu care interacționează, în fapt devalorizându-i și lipsindu-i de posibilitatea de a face ceva (expresii ca: „lasă că fac eu”, „nu te mai chinui, o să rezolv eu” etc.). În echilibru, și starea de Copil poate fi observată sub mai multe unghiuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]