9,535 matches
-
un apetit didactic tenace. Cea mai spectaculoasă probă de spirit critic a oferit-o Pillat atunci cînd a comentat literatura altora: volumul de Portrete lirice (1936), ca și alte studii separate, ne pun în fața unuia dintre cei mai subtili exegeți interbelici. Poetul își alege cu gust sigur pe scriitorii de care s-a simțit cu adevărat apropiat (Cervantes, Racine, La Fontaine, Goethe, Baudelaire, Fr.Jammes, Valéry, Rilke), examinîndu-i dintr-un punct de vedere cu totul personal, de frapantă originalitate. Cel care
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
în nici un fel, pentru că nu prezintă nici o cale vizibilă de acces și seamănă cu sculpturile lui Brâncuși. În exemplarele ei reușite, e o poezie căreia nu i se pot aduce corecturi - construcție înzestrată cu luminozitate interioară. În ansamblul literaturii noastre interbelice face figură de corp izolat, cu prea puține atașe contemporane.
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
scriitorului îi rămâne secret pentru că el nu știe ce a revelat. „Scriitorul vanitos va spune tot ce trebuie să treacă sub tăcere, din cauza lipsei lui de anvergură.” Este avertismentul cel mai dureros. Citesc un articol interesant și foarte critic. Spre deosebire de interbelici: Blaga, Eliade, Noica (ar mai fi: Rădulescu- Motru înaintea lor, Cioran, Mircea Vulcănescu, chiar și Camil Petrescu), scriitorii români de azi nu mai vor să știe despre factorul național. În Jurnal, Gombrowicz pare să susțină ideea („Nu vom fi o
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
epoci, îi constituie expresia cea mai elocventă. Lirica debitată cu mare aplomb contrastează ironic cu antilirismul personajului, artificios, grațios, de o politețe care amestecă sobrietatea cu umorul fin. Războiul bulversează scena europeană, un război care, în ciuda plasamentului cronologic în perioada interbelică, ne poartă în timp spre Primul Război Mondial. Acest război în două episoade memorabile face tabula rasa cu politețea și ironia subtilă a lui M. Gustave, cu civilizația pe care o reprezintă. Dacă în primul caz, M. Gustave se alege
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
pomenită în teoria haosului, e aici luată drept cheie de boltă a narațiunii. Și nu e, atunci, de mirare că pasajele care-i reușesc Iuliei Sala cel mai bine sunt cele care cer finețe, chiar una crudă, în felul expresioniștilor interbelici. Căderea și iluzoria mântuire a Profesorului de vioară, care pare să-și regăsească, într-o singură seară, și muzica și fetița, rosturile pierdute ale vieții, dar este numai o părere, dau paginile cele mai substanțiale de proză. Mai puțin reușită
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
Mircea Anghelescu Proza interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
Golopenția) distanța măsoară nu numai destinul celor doi, dar și destinul țării. Este ceea ce subliniază și Sanda Golopenția în Introducerea cu care prefațează și acest volum: „Prin schimbul lor epistolar, felul de a fi tânăr și apoi adult în România interbelică ne devine mai apropiat. Perioada complexă a anilor 1930-1950, atât în România cât și în Franța sau Germania ajunge apoi să poată fi cunoscută din interiorul a două existențe care au fost și s-au vrut intens legate nu numai
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
în anii ’20, cu disocierea fondatoare între cei care erau parte din orizontul estetic al operei, „artiștii” (regizori, scenariști, etc), și „tehnicienii” care făceau funcțională viziunea artistică, resorturi într-un angrenaj sofisticat. Utilizând termenul de cinematografiști, termen vehiculat în perioada interbelică și la noi - de pildă, Eugen Ionescu îl utilizează într-un articol din Viața Românească (nr.3/1939) - Bujor T. Rîpeanu recuperează eterogenitatea fondatoare a lumii cinematografice. Este, din punctul meu de vedere, și zona de vulnerabilitate a dicționarului, cu
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
în domeniul ei, adică al memorialisticii, un eveniment. Este de fapt vorba de a treia ediție a cărții lui Vlaicu Bârna, prima fiind din 1998. I-a fost adăugat acum un întreg alt volum al scriitorului intitulat Figuri din Parnasul interbelic și rămas inedit. Vlaicu Bârna îl îngrijise până în amănunte, dar nu a mai ajuns să-l tipărească. Ediția de acum, completă, poartă, în orice caz, pecetea ultimă a voinței sale, astfel cum ne încredințează îngrijitorul ei, Nicolae Bârna, fiul lui
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
încapsulată într-o fotografie. Uvertura - scena unei inspecții a unui președinte de la Direcția Culturală în satul Crăsani din județul Ialomița, în anul 1990 - livrează concentratul ficțional, mărgica magică în care se ascunde o întreagă lume: fotografia de la o nuntă din interbelic, a cărei sepia devine cerneala scrierii unei istorii așezate în tipare biblice. Perioada totalitarismului este intitulată, sugestiv, Exodul, iar după apa neagră a unui potop pedepsitor, povestirea sfârșește cu o „Geneză inversă“, în fapt, o apocalipsă, o Execuție textuală a
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
efectul lor concret asupra culturii noastre literare este mult mai nociv. În materie de ediții, de pildă, soarta jurnalului lui Titu Maiorescu a fost semnificativă, în acest sens. A cunoscut, până în urmă cu puțin timp, două ediții: prima, apărută în interbelic, selectivă și cu nepermise intruziuni, cea de-a doua, din anii ’70 -’80, integrală, dar cu mari omisiuni și traduceri greșite din germană, ca să nu mai vorbim de croșetele cenzurii. În tot acest timp, s-au scris biografii și monografii
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
mai punea o problemă: faimosul caiet numărul 4, pierdut în împrejurări necunoscute și păstrat exclusiv în versiunea tipărită de Rădulescu-Pogoneanu. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu au preluat textul, spre a nu întrerupe cursul însemnărilor zilnice, dar nu și notele editorului interbelic, prea lacunare în raport cu aparatul critic al versiunii de față. Pe lângă refacerea unității cronologice a textului maiorescian, editorii au adoptat o metodă filologică în egală măsură minuțioasă și transparentă de indicare a fluctuațiilor lingvistice. Fiecare trecere de la o limbă la alta
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
Anca Murgoci Universitatea din București a aniversat, pe data de 16 iulie 2014, 150 de ani de la înființare. În perioada interbelică, Universitatea s-a bucurat de o pleiadă de profesori străluciți, ca Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, sau asistenți ca Radu Gyr, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade. Universitatea a văzut în secolul trecut demonstrațiile Mișcării Legionare și a fost
Cum arăta Universitatea din București lovită de aviația americană by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26241_a_27566]
-
viața literară bucureșteană (și nu numai), cu figurile ei exemplare, dar și pentru amatorii de cancanuri literare și amănunte picante din viețile scriitorilor, cartea poetului Vlaicu Bârna trage cortina lăsând la vedere unul dintre cele mai spectaculoase locuri ale lumii interbelice: cafeneaua literară. Volumul Între Capșa și Corso reunește, de fapt, două cărți: prima, purtând același titlu, a apărut în 1998, în timpul vieții autorului și îngrijită de acesta, a doua, Figuri din Parnasul interbelic, a rămas parțial inedită, doar câteva texte
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
dintre cele mai spectaculoase locuri ale lumii interbelice: cafeneaua literară. Volumul Între Capșa și Corso reunește, de fapt, două cărți: prima, purtând același titlu, a apărut în 1998, în timpul vieții autorului și îngrijită de acesta, a doua, Figuri din Parnasul interbelic, a rămas parțial inedită, doar câteva texte fiind publicate la sfârșitul anilor ’90, în periodice. Pe firul rememorării și cu evident apetit confesiv, autorul recreează, prin notații savuroase și observații atente, deseori subiective și pline de umor, atmosfera unei vremi
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
autorii ei de căpătâi pe Proust, Flaubert, Balzac, mărturisind că a început să scrie dorind să-l imite pe Georges Perec, cu romanul Les Choses. Repere cronologice Statuia ecvestră a Regelui Carol I, opera lui Ivan Mestrović, întâmpina `n anii interbelici privirile oricărui trecător ce-și îndrepta pașii spre Piața Palatului. Inaugurată pe 10 mai 1939, a fost demolată în noaptea de 31 decembrie 1947. Cum aura edificiului s-a păstrat în memoria generațiilor, sculptorul Florin Codre a făcut o nouă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
antimaioresciene. Nu e neapărat o noutate. În plin protocronism, în anii 1970, o carte a lui Ilie Bădescu actualiza o teorie similară, conform căreia cultura română se înscria într-o „marginalizare” postcolonială. Titu Maiorescu însuși a fost contestat atât în interbelic, cât și după război. Ce e drept nu s-a ajuns chiar până la neogherismul susținut astăzi de unii. Săritul peste cal e la modă abia de curând. O vigoare în plus a adus contestației studiul recent al lui Andrei Terian
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
O a doua etapă s-ar întinde din 1830 până în 1948. În prima clipă, am crezut că este o greșeală de tipar. Cum să pui laolaltă literatura romantică, aceea „clasică” generată de Junimea, simbolismul, curentele poporane din jurul lui 1900, modernismul interbelic, pe Alecsandri și pe Arghezi, pe Eminescu și pe Ion Barbu, pe Negruzzi și pe Brătescu- Voinești, pe Odobescu și pe Camil Petrescu, pe Ghica și pe Rebreanu, pe Caragiale și pe Hortensia Papadat- Bengescu? Și asta numai fiindcă s-
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
În anul 2008, aceștia au avut de scris un eseu despre particularitățile basmului cult. În 2009, subiectul nu a mai fost așa ușor. Elevii au avut de prezentat tema și viziunea despre lume, reflectate într-un roman psihologic din perioada interbelică. Anul trecut, basmul cult a revenit. De data aceasta, nu s-a cerut particularitățile speciei narative, ci particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un basm studiat. În ceea ce privește promovabilitatea, în anul 2008 a fost 77, 24%. Următorul an a crescut
Ce subiecte ar putea pica la proba scrisă de Limbă şi Literatură Română, de la Examenul de Bacalaureat 2011 () [Corola-journal/Journalistic/25975_a_27300]
-
Cornel Ungureanu După Crohmălniceanu, Ion Pop și Marin Mincu, alte lecturi și revizuiri Într-o carte succintă, Evreii în mișcarea de avangardă românească, consecutivă celor trei volume consacrate literaturii române interbelice, deci unei experiențe întinse privind cercetarea istoriei literaturii române, Ov. S. Crohmălniceanu îi așează alături pe Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, F. Brunea Fox, Sașa Pană, Dan Faur, H. Bonciu, Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost, Sesto
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
memorialistică”, inaugurată abia în anul precedent - a dispărut imediat din librării și s-a bucurat de vreo șapte recenzii, apărute în câteva dintre cele mai importante reviste ale momentului: România literară, „Contemporanul”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. Ediția aceasta, ca toate textele interbelice reeditate între 1948-1989, a fost însă desfigurată de cenzură, fie prin neacceptarea a două confesiuni (Nichifor Crainic și D.Nanu), fie prin estropierea altora, eliminându-se cuvinte sau pasaje neconvenabile politic. Dl. Datcu a perseverat însă și a publicat anul
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Vodă, ignoră caracterul fascist și terorist al acestei grupări politice, contribuția ei la pregătirea Holocaustului din România, responsabilitatea ei (și a liderului ei) pentru asasinarea unor oameni nevinovați, între care și personalități ale vieții politice și culturale românești din perioada interbelică". "Difuzarea unei asemenea emisiuni nu poate crea decât confuzie și derută în contextul politic și economic actual. Vă solicitam de aceea, domnule Director, ca instituția publică pe care o conduceți să se delimiteze în mod ferm de afirmațiile făcute în
TVR, reclamată pentru că Ion Cristoiu a vorbit de romantismul lui Zelea Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/27532_a_28857]
-
Irina Petraș ține mult, de aceea le amintește, adăugite, în dezbaterile specifice: istorie și ficțiune în proza contemporană, moartea, erotismul, acordul fin, fragment-defragmentare, despre lectura confidențială, statutul personajului și formele ceptive. Conceptele funcționează dacă avem în vedere continuitatea dintre literaturile interbelică, comunistă și postdecembristă. E motivul pentru care autoarea alege și simbolurile din titlu: drumul ca metaforă a existenței umane și - coloratura epocii. Părerea, nestrămutată, este că „vistiernicii ființei”, scriitorii, au o nevoie de apartenență care se naște „din chiar întâlnirea
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
alb și culoare, sobrietate și apropiere, lipsa cuvântului, ca în însoțirile mute dintre regină și {efica, turcoaica ei credincioasă, și sporovăială pe săturate. Mai ales, izolare și complot. Departe de țară, în Cuibul liniștit, cea mai iubită figură publică din interbelic, a cărei legendă o stimulează pe cea a Balcicului, nu va fi departe și de intrigile de la curte, de problemele Regenței, de nebuniile lui Carol. Nedorind, pesemne, să amestece un loc frumos cu o istorie urâtă, Lucian Boia se păstrează
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
noștri au raporturi mai degrabă pasagere cu vinul. Macedonski e un „auster”, Anghel, un „islamic”, Minulescu, un poseur. Excepție face Bacovia, la care, însă, în mod cât se poate de evident, vinul nu mai e un apanaj al hedonismului romantic. Interbelicul e dominat de două mari figuri, Sadoveanu și Blaga (ceea ce nu scade interesul medalioanelor dedicate unor Ion Pillat, B. Fundoianu, Mateiu I. Caragiale, Ibrăileanu sau Camil Petrescu). În ce-l privește pe primul, Răzvan Voncu face un adevărat tur de
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]