1,124 matches
-
folosește alte metode de verificare standardizate. Structurarea conținutului. Surse ale cunoașterii • Bazat pe modele relaționale și metarelaționale, cu o structurare complexă, parcurs nelinear, corelații între elemente și niveluri, cuvinte-cheie, pentru favorizarea înțelegerii, cunoașterii proprii • Abordarea este compatibilă cu o investigare interdisciplinară, pentru a crea oportunități de sinteză, aplicare, a găsi noi idei, valori și sarcini, procese. Formarea culturii este prin colaborare, cooperare și pe baza suporturilor propriu folosite, înțelese. Focalizarea pe limbajul utilizat în situații tipice reale, cum îl folosesc educații
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situațiilor-problemă, de punere în noi situații, de formulare de întrebări și ipoteze cât mai neașteptate, de căutare de exemple cât mai variate, de formulare de contraargumente, de comunicare între grupuri diferite, de dezbatere, de negociere a soluțiilor, de corelare intrași interdisciplinară ș.a.. • Modelul învățării ancorate: analiza unei probleme critice din context real, cu găsirea punctelor ei tari și formularea în jurul lor (ca ancore) a diferite alternative de soluționare. • Învățarea prin studiul de caz, în variante procedurale. Modelul bazat pe propunerea de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale cercetării (empirice), în baza reflecției, pe care o face educatorul aici ca o manifestare a nivelului profesionalizării pedagogice științifice. Paradigma designului clasic (behaviorist, de tip programat), reevaluat astfel va releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de cultură managerială, de profesionalizare managerială și de leadership, de abordare interdisciplinară a teoriei și practicii conducerii, de considerare a lor și ca știință și ca artă, măiestrie. Astfel s-a conturat și un model centrat pe leadership (Learning Centered Leadership LCL), strâns corelat cu centrarea instruirii pe educat (Carr și Fulmer
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexă teoretică către cea practică, dar și invers, pentru a clarifica și da științificitatea în realizarea și interpretarea calitativă a acțiunii educative. Căci regăsim aici multe elemente comune: raportarea la criterii de calitate, dimensiunea strategică, dimensiunea procesuală, dimensiunea retorică, abordarea interdisciplinară a complexității educației. În plus, cercetarea pedagogică imprimă și schimbări calitative în conduita profesională a educatorului: • rigoare, • distanțare de simpla opinie sau de propuneri convenționale, • obiectivitate, • neutralitate, • gestiune a implicării, • mobilizare, • participare, • exteriorizare, • analiză a constrângerilor, • raportare la criterii, • găsirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
află acestea, fă Aptitudinea de a putea lucra degajat Într-un mediu ostil, deosebit de dificil, imprevizibil, amoral, cu persoane modificate psihic, moral, comportamental, material, religios etc, gă Aptitudinea de a putea lucra În cadrul unei echipe de asistență și ocrotire socială interdisciplinară, În care va avea de Îndeplinit un rol precis În cooperare cu alții, conștient că activitatea pe care o desfășoară contribuie la succesul final al acțiunii Întreprinse, hă Aptitudinea de a lucra În cadrul unor limite de timp, de a surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
respecte intimitatea copilului; să cunoască sistemul de protecție socială, posibilitățile și limitele sale și să contacteze, în caz de necesitate, persoana sau instituția care poate rezolva problema în mod adecvat; să îndrume copiii către psihologul instituției; să participe la echipa interdisciplinară și să contribuie la planul specific de intervenție pentru copilul victimă a abuzului. Educația nonviolentă Atât violența, cât și nonviolența își au originea în însăși natura umană care, în sine, nu ar trebui să reprezinte deloc o problemă. Între două
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unui abuz asupra copilului este de a se asigura o îngrijire adecvată și sigură din partea părinților. Este extrem de importantă stabilirea scopului intervenției și concentrarea susținută pe problematică. Rezolvarea problemei copiilor abuzați se realizează în țările dezvoltate printr-o cooperare strânsă, interdisciplinară între asistenți sociali, medici, psihologi pentru copii, psihiatri, asistente de ocrotire, poliție, parchet și instanțele judecătorești. Echipa interdisciplinară face parte din diverse departamente: servicii de asistență socială, servicii de sănătate - spitale, policlinici, dispensare -, secții de poliție etc. Competențele actorilor implicați
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
importantă stabilirea scopului intervenției și concentrarea susținută pe problematică. Rezolvarea problemei copiilor abuzați se realizează în țările dezvoltate printr-o cooperare strânsă, interdisciplinară între asistenți sociali, medici, psihologi pentru copii, psihiatri, asistente de ocrotire, poliție, parchet și instanțele judecătorești. Echipa interdisciplinară face parte din diverse departamente: servicii de asistență socială, servicii de sănătate - spitale, policlinici, dispensare -, secții de poliție etc. Competențele actorilor implicați sunt foarte clar stabilite. De asemenea, este nevoie să se dezvolte o strategie coerentă de prevenire, combatere și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care se propune extinderea acțiunii educative a școlii, și a familiei, asupra întovărășirilor spontane (34). Problemele grupului în special "clasa de elevi ca grup social" au fost abordate dintr-o perspectivă "sociopedagogică" de EMIL PĂUN. Se realizează astfel o tratare interdisciplinară pedagogică și sociologică a problematicii grupului, punîndu-se în evidență noi aspecte, cu implicații în teoria stilurilor didactice (cf. 35). Rezultatele cercetărilor pedagogice menționate aici au impus o deplasare a accentului de la individ spre un grup, un grup care nu face
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de generalizare. "Cercetările cu caracter experimental", spune L. Volpicelli, "care tind să izoleze problemele pedagogice de celelalte aspecte ale vieții sociale riscă să împingă pedagogia către eșuarea în pedagogism" (5, p. 297). Această triplă perspectivă nu înseamnă încă o cercetare interdisciplinară; aceasta este și mai complexă, mai greu de realizat, fiind vorba de o analiză a unor aspecte educaționale realizată de specialiști cu formație diversă, cu metode specifice disciplinelor respective. Astfel de cercetări, dintr-o triplă perspectivă și interdisciplinare, ar imprima
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și extralingvistice, precum și cu determinările discursiv-pragmatice și textuale. O asemenea temă nu se poate aborda decât dintr-o perspectivă funcțională, singura capabilă să asigure examinarea fenomenului lingvistic în mișcare, ca activitate și ca proces. Perspectiva funcțională este, prin natura ei, interdisciplinară, căci, în afara conexiunilor intra- și extralingvistice, urmărește conexiunile gramatică - pragmatică, subordonând întreaga activitate lingvistică rolului jucat (funcției avute) de faptul de limbă în procesul de comunicare. De aici decurge și interferența celor două perspective, sistemică și discursiv-pragmatică, perspective care se
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
învățământ este un obiectiv urmărit special de învățător, realizat conștient și planificat. Se impune, deci, efortul fiecărui învățător de a ieși din granițele stricte ale disciplinei de bază, de a face saltul de la simpla corelare de cunoștințe la o abordare interdisciplinară a unui conținut. Interdisciplinaritatea este o condiție și o premisă a pertinenței conținuturilor în raport cu problematica lumii contemporane, cu mutațiile din sfera culturii, a științelor, a cercetării științifice fundamentale și explicative a profesiilor. Interdisciplinaritatea în învățământul românesc este cerută, motivată de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cunoștințe, informațiile pe care elevii le primesc pe diferite căi și din diverse forme de activitate se impune a fi perceput, selectat, prelucrat și apoi valorificat. Toate acestea necesită interdisciplinaritatea, ca principiu didactic alături de celelalte principii cunoscute ale pedagogiei. Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea unicității copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative, flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea gândirii. Corelarea dintre discipline stimulează copilul pentru cunoaștere, familiarizarea copilului cu arsenalul tehnicilor de cercetare științifică, reprezintă garanția integrării unui alt principiu, acela al educației permanente, al
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și interdisciplinaritate sunt înrudite și trebuiesc privite într-un context de teorii generale care, neputând să acopere toate domeniile cunoașterii, s-ar extinde asupra unei bune părți din acestea, legând toate acestea între ele în mod sistematic. Abordarea în viziune interdisciplinară a actului de predare - învățare impune un apel permanent la modul euristic de cunoștințe, concretizat prin aceea că învățătorul efectuează cu elevii o anumită activitate comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mod sistematic. Abordarea în viziune interdisciplinară a actului de predare - învățare impune un apel permanent la modul euristic de cunoștințe, concretizat prin aceea că învățătorul efectuează cu elevii o anumită activitate comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a evalua capacitatea de înțelegere și de dezvoltare a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a evalua capacitatea de înțelegere și de dezvoltare a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții în planul obiectivelor, conținuturilor și metodologiei. De aceea ,ne-am propus să tratăm toate acestea într-o viziune interdisciplinară, deoarece activitatea interdisciplinară ar putea să-i ajute pe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții în planul obiectivelor, conținuturilor și metodologiei. De aceea ,ne-am propus să tratăm toate acestea într-o viziune interdisciplinară, deoarece activitatea interdisciplinară ar putea să-i ajute pe copii „ să dobândească o privire de ansamblu asupra vieții și universului, să asimileze mai temeinic valorile fundamentale și să distingă mai ușor scopurile de mijloace” (Văideanu George - revista de pedagogie nr.
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții în planul obiectivelor, conținuturilor și metodologiei. De aceea ,ne-am propus să tratăm toate acestea într-o viziune interdisciplinară, deoarece activitatea interdisciplinară ar putea să-i ajute pe copii „ să dobândească o privire de ansamblu asupra vieții și universului, să asimileze mai temeinic valorile fundamentale și să distingă mai ușor scopurile de mijloace” (Văideanu George - revista de pedagogie nr. 2/1985, pagina
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
câteva considerații privind interdisciplinaritatea în învățământul primar și posililități de introducere a interdisciplinarității în învățământul primar actual. Capitolul al treilea al lucrării „Interdisciplinaritatea - necesitate obiectivă a învățământului primar”cuprinde câteva modele metodologice de proiectare și realizare a lecțiilor în concepție interdisciplinară; modalități de evaluare a efectelor formativ - instructiv - educative ale predării interdisciplinare în cadru obiectelor de învățământ. Activitatea desfășurată în școală, implică mari responsabilități, oferind însă largi posibilități de manifestare a creativității și competenței sale în realizarea lor. Capitolul 1 Interdisciplinaritatea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
contextualizarea și aplicarea cunoștințelor școlare, în diferite situații de viață. Interdisciplinaritatea provoacă elevii să se familiarizeze și să opereze cu principii sau concepte generale și orientate, în contexte cognitive diferite. În prezent, în cadrul disciplinelor de învățământ sunt încercări de abordare interdisciplinară a conținuturilor și dovedindu se a fi una din direcțiile de modernizare a învîțământului românesc este cerută, motivată de următoarele aspecte: volumul mare de cunoștințe, informațiile pe care elevii le primesc pe diferite căi și din diferite forme de activitate
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
fi perceput, selectat , prelucrat și apoi valorificat. Toate acestea necesită interdisciplinaritatea ca principiu didactic alături de celelalte principii cunoscute ale pedagogiei. Interdisciplinaritatea este, în același timp, un imperativ al asigurării policalificării profesionale, prin refuzul staționării în perimetrul unei înguste specializări. Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea unicității copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative, flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea gândirii. Corelarea dintre discipline stimulează copiii pentru cunoaștere, familiarizarea copilului cu arsenalul tehnicilor de cercetare științifică, reprezintă garanția integrării unui alt principiu, acela al educației permanente, al
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
reprezintă un punct nodal al transformărilor care au loc la nivelul curriculum-ului. Conținuturile reprezintă componenta cea mai dinamică și flexibilă a curriculum-ului. În selecționarea și organizarea conținuturilor învățământului s-au conturat mai multe modalități, din care amintim: perspectiva interdisciplinară, viziunea modulară, predarea științei ca proces, trunchi comun, discipline facultative și opționale, conținuturile alternative etc. Interdisciplinaritatea a devenit un principiu orientativ fundamental al reformei conținuturilor învățământului. Există o tipologie de abordare a conținuturilor: 1) perspectiva intradisciplinară trebuie să asigure coerența
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
logica științei respective, adaptată particularităților logicii didactice; 2) perspectiva pluridisciplinară( tematică). Tema ( temele) constituie obiectul de abordare din partea mai multor discipline, fiecare cu perspectiva logică și metode distincte. Se cunosc experimente de a trata teme privind mediul înconjurător; 3) perspectiva interdisciplinară trebuie să-l ajute pe elev în formarea unei imagini unitare a realității, să-și dezvolte o metodologie unitară de cercetare a realității și să-și dezvolte o gândire integratoare. Perspectiva interdisciplinară are câteva avantaje: permite transferul și rezolvarea de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
a trata teme privind mediul înconjurător; 3) perspectiva interdisciplinară trebuie să-l ajute pe elev în formarea unei imagini unitare a realității, să-și dezvolte o metodologie unitară de cercetare a realității și să-și dezvolte o gândire integratoare. Perspectiva interdisciplinară are câteva avantaje: permite transferul și rezolvarea de noi probleme ; constituie o abordare economică în ceea ce privește raportul dintre cantitatea de cunoștințe și volumul de învățare; facilitând transferul, ea construiește un potențial și contribuie la creșterea acestui raport (M. Stanciu, 2003, p.
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]