4,226 matches
-
elemente definitorii pentru acesta: incompatibilitatea reală sau percepută a obiectivelor sau activităților părților implicate; interferența reală sau percepută a unei alte persoane (alt grup) în atingerea propriilor obiective sau în desfășurarea propriilor activități, deseori fiind suficientă doar întrezărirea potențialului de interferență. Se apreciază că existența sau perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict includ: perceperea incompatibilității
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiectivelor sau activităților părților implicate; interferența reală sau percepută a unei alte persoane (alt grup) în atingerea propriilor obiective sau în desfășurarea propriilor activități, deseori fiind suficientă doar întrezărirea potențialului de interferență. Se apreciază că existența sau perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict includ: perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apreciază că existența sau perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict includ: perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea sau interferența pot fi reale însă, până ce părțile implicate nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea nu vor defini, respectiv aborda situația ca fiind conflictuală); dimensiunea manifestă a incompatibilității sau interferenței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict includ: perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea sau interferența pot fi reale însă, până ce părțile implicate nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea nu vor defini, respectiv aborda situația ca fiind conflictuală); dimensiunea manifestă a incompatibilității sau interferenței (i.e. manifestarea publică a conflictului); dimensiunea afectivă cu dominantă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interferenței între obiective/activități de către părțile implicate (incompatibilitatea sau interferența pot fi reale însă, până ce părțile implicate nu le percep, nu devin conștiente de ele, acestea nu vor defini, respectiv aborda situația ca fiind conflictuală); dimensiunea manifestă a incompatibilității sau interferenței (i.e. manifestarea publică a conflictului); dimensiunea afectivă cu dominantă negativă (i.e. trăiri negative ca furia sau anxietatea, ce însoțesc conflictul). Conflictul apare atunci când părțile implicate își dispută accesul la resurse semnificative pentru fiecare, dar limitate sau atunci când interesele unei părți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
când i se refuză oficial titularizarea. Se stinge din viață după aproape un deceniu, se pare în izolare și după o suferință prelungită. În perioada interbelică L˜. a semnat cele mai multe studii și articole consacrate în presa poloneză literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
sugestive atât pentru descrierea și explicarea unor transformări lingvistice în cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și, în consecință, a identităților sau diferențelor dintre ele. Textele consacrate literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă, publicate în volume sau în periodice, au un corespondent de sinteză în capitolul Influences littéraires et rapports intellectuels din Pologne et Roumanie... și altul exhaustiv, în Istoria literaturii... Cititor pasionat de literatură română, L˜. scrie despre
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
pasionat de literatură română, L˜. scrie despre autorii clasici și contemporani, despre evoluția specifică a genurilor și orientarea către o anumită problematică (războiul, pământul, istoria ș.a.), despre practica unor formule (romanul realist, de analiză ș.a.), mai întotdeauna cu trimiteri la interferențele cu literatura polonă. Interesul autorului este alimentat de ideea potrivit căreia „cunoașterea literaturii române mai noi este astăzi necesară pentru a înțelege sufletul României contemporane, care intră repede, în privința realizării științifice și artistice, în orbita civilizației europene”. De studii speciale
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
1933, Czlowiek widziany we șnić [Omul din vis], „Na szerokim șwiecie”, 1938, 5-11. Repere bibliografice: W. B., Stanislaw Lukasik, în Wyrok na Universytet Jagielloñski 6 Listopada, 1939, Cracovia, 1989, 194-195; Ion Petrică, Confluențe culturale româno-polone, București, 1976, 18, passim; Velea, Interferențe, passim; Valentina Marin Curticeanu, Imaginea literaturii române în Polonia interbelică. Povestea unui manuscris, CC, 2002, 11-12. V.M.C.
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în sensibilitatea românească, analiza mergând de la „cadrul fizic” până la „sentimentul timpului”. Examinarea interferențelor dintre literatura română și literaturile străine i-a ocazionat criticului, printre altele, o lectură a operei lui Ion Creangă din perspectiva primului său monograf, Jean Boutière. Critic și istoric de artă, analist al confluenței dintre literatură și artele plastice, M.
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
și Tiberiu Crudu. SCRIERI: Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea, București, 1978; Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească, București, 1980; Dimitrie Hârlescu, București, 1986; Mănăstirea Horaița, Iași, 1997; Între literatură și arte plastice, Iași, 1998; Interferențe spirituale italo-române, Iași, 2002. Ediții: Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, pref. edit., București, 1973, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, pref. edit., Iași, 1990 (în colaborare cu Manuela Macarie); L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, pref. edit., Botoșani, 1996 (în
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
K. Korkozowicz, Cum am fost omorâtă, București, 1990 (în colaborare cu Anda Mareș); Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui, București, 1991; Karol Wojtyla [Papa Ioan Paul II], Poeme, pref. Ioan Alexandru, București, 1992; Triptic roman, București, 2003. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 209-211; Stan Velea, Ioan Paul al II-lea - un papă poet, AUI, t. XLI, 1995; Dicț. scriit. rom., III, 79-80; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, 366-371; Iovan Poiană, Poezia-comunicare cu Dumnezeu, „Crai Nou”, 2003, 3474. St.V.
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
critica sesiza un tragism livresc, augmentat de vârsta adolescentină a eului liric. Totul este imaginar și reverie de sorginte romantică, filtrate în retortele moderniștilor simbolisto-decadenți, suprapunându-se unui alt imaginar, al cărților, al muzicii, al picturii și arhitecturii de burg. Interferența celor două zone ale fanteziei nu duce la o intensificarea sentimentelor, ci la volatilizarea lor, subțiind „mușchii și nervii” expresiei poetice. În Incunabule sunt proiectate amintirile unui intelectual care nu se cuplează direct la realitate, ci mediat, prin cultură. Primăvara
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
din presa vremii, „voci” ale unor personaje de jurnal) ș.a. Pe contur (1984) reunește eseuri repartizate în mai multe secvențe. Colegiale e dedicată unor scriitori ca Paul Georgescu, Gabriela Adameșteanu, Mircea Horia Simionescu, Radu Cosașu, altele se intitulează Dialoguri și Interferențe, aceasta din urmă eseizând despre Robert Musil, Elias Canetti, filmele lui Ingmar Bergman ș.a. Despre Octombrie, ora opt (1981) s-a spus că este cartea cea mai reprezentativă pentru proza lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
minus sau plus, cu baza într-o secvență de tip realist, care a luat forma unei narațiuni capabile să exprime o dorință sau o temere, cu ajutorul unor elemente împrumutate din (pseudo) știință sau (pseudo) tehnică. Criticul investighează tipologiile, zonele de interferență ale literaturii science fiction cu știința, fantasticul și basmul, încercând realizarea unei geografii a genului pe mapamond.” În acest context, autorul analizează într-un capitol special Literatura SF din România, excurs în care prevalează privirea istorică. După ce consemnează începuturile de pe la
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
la revista „Mlădițe” a Liceului din Blaj (1941), iar editorial, cu volumul de povestiri fantastice Simfonia neterminată (1942). Urmează Cântecul stelelor (1945), un poem dramatic de aceeași factură. Dar emblematic pentru întreaga creație a lui M. rămâne volumul de versuri Interferențe (1968). E o carte de versuri clasice, consacrate biografiei unei iubiri aparent epuizate. Suportul textelor este conflictul dintre indecizia trăirilor și limpezimea tiparului formal. Erosul parcurge o scală variată, de la melancolia blândă a iubirii pierdute la jubilația regăsirii. Căutarea esențelor
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
univoc, un Orfeu ce refuză vanitatea gândirii. Prozatorul revine, acompaniat de eseist și de psiholog, în Popas în Afrodisia (1978), carte construită ca un mozaic, ilustrând aceeași diversitate tematică. Romanul Umbra de la Cozia (1980) e, de asemenea, un spațiu de interferență a mai multor formule de discurs și a preocupărilor autorului (istorie, antropologie, folclor, filosofie etc.). Reconstituire documentată a timpului lui Mircea cel Bătrân, meditație asupra istoriei, a balansului între etern și efemer, romanul amestecă narațiunea obiectivă cu eseul în încercarea
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
a configura o inițiere filosofică a personajului principal. Influența sadoveniană e, pe alocuri, prea evidentă. Ultimul volum antum, Pe malul Styxului (1980), este un bildungsroman filosofic, o carte autobiografică devenită testament. SCRIERI: Simfonia neterminată, Blaj, 1942; Cântecul stelelor, Blaj, 1945; Interferențe, București, 1968; Însemnări pe scut, București, 1968; Frumusețe amară, București, 1969; Oameni în alb, București, 1970; Atitudini critice, Timișoara, 1973; Orfeu, bucuria cunoașterii, București, 1976; Popas în Afrodisia, București, 1978; Umbra de la Cozia, Timișoara, 1980; Pe malul Styxului, București, 1980
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
Îl pierduseră părăsind stațiunea de cercetare. „S-ar putea să fie dificil”, scriau ei, „ca Însămânțările să aibă loc peste tot În decurs de câteva zile și aproape imposibil de găsit parcele cu sol uniform”; și continuau: „alte tipuri de interferențe, cum ar fi paraziții sau condițiile meteorologice nefavorabile, pot afecta anumite tratamente, dar nu pe toate”. Aceasta, explică Richards, „este o binevenită atenționare asupra unuia dintre motivele pentru care procedurile științifice «formaleș folosite În stațiunile experimentale care presupun controlarea tuturor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privind modernismul extrem sovietic este probabil Richard Stites, Revolutionary Dreams: Utopian Visions and Experimental Life in the Russian Revolution, Oxford University Press, New York, 1989. Bibliografia bogată a acestei cărți pare să cuprindă cea mai mare parte a lucrărilor disponibile. Această interferență, se știe, nu este o răstălmăcire a doctrinelor liberalismului. J.S. Mill, al cărui statut de urmaș liberal al Iluminismului este indiscutabil, considera că Înapoierea este o justificare suficientă pentru a Încredința puteri autoritare unui modernizator. Vezi Ernest Gellner, „The Struggle
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cel de toate zilele, București, 1980; Hegel și arta, București, 1980; Nearta-artă, I-II, București, 1982-1985; Cariatide ale esteticii românești (în colaborare), București, 1982; Sublimul în estetică, București, 1983; Sublimul în artă (Un drum în cultura lumii), București, 1984; Esteticul. Interferențe valorice (în colaborare), București, 1985; Cartea interferențelor (în colaborare), București, 1985; Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română, București, 1986; Sublimul în spiritualitatea românească. Temelii, edificări, împliniri, București, 1987; Opțiuni, București, 1989; Romanul unei drame: Lev Tolstoi, București, 1991; ed.
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
și arta, București, 1980; Nearta-artă, I-II, București, 1982-1985; Cariatide ale esteticii românești (în colaborare), București, 1982; Sublimul în estetică, București, 1983; Sublimul în artă (Un drum în cultura lumii), București, 1984; Esteticul. Interferențe valorice (în colaborare), București, 1985; Cartea interferențelor (în colaborare), București, 1985; Literatură și filosofie. Interacțiuni în cultura română, București, 1986; Sublimul în spiritualitatea românească. Temelii, edificări, împliniri, București, 1987; Opțiuni, București, 1989; Romanul unei drame: Lev Tolstoi, București, 1991; ed. (Tolstoi - Romanul unei drame), București, 1998; Izvoare
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea în civilizația urbană modernă. Un precursor al modelului integralist pare să fie
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
în această serie anunță tehnici de identificare genologică și de interpretare ce se vor dezvolta ulterior și în spațiul criticii românești. Rămase în bună parte actuale, cărțile se numără printre sursele bibliografice utile pentru incursiunile în domeniul naratologiei, în analiza interferențelor literaturii cu muzica și arta cinematografică sau în studiul legăturilor posibile dintre artă și non-artă. Identificând categorii de scrieri situate la „frontiera literarului cu extraliterarul” („fantasticul științific”, romanul istoric, jurnalul personal), asupra cărora operează criterii ce decurg din specificul unor
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
în care condițiile analizate de teorie o permit. Ele sunt idealiz)ri, și prin urmare nu sunt niciodat) derivate în întregime din experient). Multe lucruri - deprinderi sociale, intervenții politice - vor interfera cu rezultatele prezise din punct de vedere teoretic. Deși interferențele trebuie s) fie luate în calcul, este, cu toate acestea, extraordinar de util s) știm la ce s) ne aștept)m în general. Sistemele internațional-politice, ca și piețele economice, se formeaz) în urmă coacțiunii unit)ților autonome. Structurile internaționale sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]