1,200 matches
-
secolului: acea oboseală, acea incertitudine, acea lipsă de forță, acea analiză perpetuă care dublează orice sentiment cu un gând ascuns și care, prin aceasta, corupe sentimentele chiar în momentul nașterii lor. Deci radiografia unei maladii generale și nu a unei interiorități particulare. Romanul de analiză va păstra, trecând dincolo de romantism în realismul cel mai direct, aceeași înclinație spre încărcarea eroului cu o semnificație simbolică, morală și spre radiografierea mai degrabă a acestei încărcături, decât a sesensibilității lui psihologice unice, irepetabile. Încercarea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a conduitei sale. Omul se naște, iată, cu protofuncții, precum este și această protoînclinație spre pozitivul moral, pe care n-o aduce în sufletul lui nici o experiență de pe firul timpului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Aceasta pleca altădată de la experiența în care cadrele convergeau pentru a face să apară memoria colectivă în memoria individuală, acum este introdusă, la nivelul de trei sferturi din această operă, ideea experienței de recompunere a cadrelor între ele și a interiorității trăite cu exterioritatea gîndită a memoriei. Identitatea recompunerii este pusă într-o nouă lumină prin reevaluarea experienței simultaneității: a-ți aminti înseamnă, simultan, a te afla într-o situație din cadrul exterior (istoric) al timpului (care merge dinspre prezent spre trecut
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
corectat fără temei de primul lector. Sociologia memoriei, care a constituit opera centrală a lui Halbwachs, a fost abordată mai întîi în Cadrele, apoi în Memoria: este o realitate care poate fi studiată fie ca exterioritate (obiectul Cadrelor), fie ca interioritate interactivă și reciprocă (obiectul Memoriei colective). Intuiția centrală a mitului solitarului din Londra va trimite la dialectica simmeliană a excluderii și includerii memoriei individuale și memoriilor colective, care va fi ca o sinteză generală. Vom reveni mai tîrziu, analizînd conceptele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de martori, de culturi interioare. Este vorba de un pictor, de un istoric, de un economist etc. și de cei pe care aceștia i-au citit. Mitul solitarului londonez deschide așadar cartea spre ideea unei conștiințe care cu-prinde în interioritatea sa o pluralitate de memorii colective virtuale. Cadrele fuseseră un primul moment al operei, în care memoria individuală era cuprinsă din exterior de memoriile colective, căci amintirea însemna identificarea memoriei individuale cu o memorie colectivă religioasă, de clasă ori familială
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
3 și 4: data imediată a conștiinței care va deveni timpul dublu nu este nici conștiința individuală, nici conștiința colectivă, ci, așa cum spusese deja Simmel, legătura, interacțiunea dintre memoria individuală și memoria colectivă. Pornind de la această dată imediată, fundamentală, a interiorității reciproce a memoriei individuale și a memoriei colective, putem înțelege teza (dezvoltată în capitolele 3 și 4) superiorității memoriei colective față de istorie. Ideea că memoria colectivă înglobează din exterior memoriile individuale și țese o unitate interioară fusese deja schițată în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
față de cea interioară, era astfel exprimată: "Aceasta nu este o simplă metaforă, amintirile de familie se dezvoltă cu adevărat ca pe tot atîtea terenuri diferite în conștiințele diferitor membri ai grupului domestic". Al doilea moment al acestei dialectici simme-liene, momentul interiorității reciproce de la conștiință la memoria colectivă și de la conștiință la memoria individuală, era astfel schițat: "[...] aceste conștiințe rămîn, în unele privințe, de nepătruns unele față de altele, dar numai în unele privințe, în ciuda distanțelor [...] tocmai fiindcă oamenii au fost amestecați în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
al căror desen nu-l pot înțelege în ansamblu decît cu condiția să adune gîndirea tuturor și, într-un fel, să li se alăture 193". Unificarea Memoriei colective, între 1943 și 1944, este dată așadar de marea temă epistemologică a interiorității reciproce a memoriei colective și a memoriei individuale, comună întregului capitol în care reface legătura cu Cadrele memoriei. Cartea este și opusul, dar și completarea Cadrelor sociale, la fel cum este și schema completă a schimbării, de inspirație simmeliană, citată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
abia în plan secund pe călători; sigur, percep, ca și ei, călătoria, dar constat totodată că și ei au fost oarecum modificați de grupul meu familial, adică de privirea mea absentă, prin latura insolită a prezenței mele în această călătorie. Interioritatea primă a memoriilor colective și istoria Halbwachs face aluzie, cel puțin în două rînduri, la călătorie, ca mit folosit pentru înțelegerea raporturilor dintre memoriile colective, deoarece această referire îi va fi utilă și în privința istoriei, și a reprezentării de către aceasta
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
individuală psihologică, chiar dacă ea trebuia să se consolideze prin cadrele sociale, timpul și spațiul: aceste cadre sociale structurează memoria individului luînd forma timpului social (cronologia), a spațiului social (spațiul redat de hărțile geografilor). Primul răspuns al lui Halbwachs, după ce arătase interioritatea reciprocă a memoriilor în călătorie, este să opună istoriei lui Blondel istoria pe durată lungă pe care o întîlnise mai întîi în economie, la prietenul său Simiand, și pe care o împărtășește cu Școala Analelor. El consideră istoria pe durată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pentru știința istorică, în capitolul despre timp, determină o reactualizare a simultaneității și o nouă lectură a lui Bergson, contra lui Marc Bloch. Pentru Halbwachs, simultaneitatea constă în experiența fundamentală a exteriorității reciproce (adică multiplicitatea memoriilor colective) și, simultan, a interiorității indivizilor unii față de alții. Acestei experiențe de interioritate reciprocă a colectivului și a individualului, de infinitate a memoriilor colective și a indivizilor i se opune, mai întîi, interpretarea reducționistă dată de Bergson acestor paradoxuri ale simultaneității (ideea că singura realitate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o reactualizare a simultaneității și o nouă lectură a lui Bergson, contra lui Marc Bloch. Pentru Halbwachs, simultaneitatea constă în experiența fundamentală a exteriorității reciproce (adică multiplicitatea memoriilor colective) și, simultan, a interiorității indivizilor unii față de alții. Acestei experiențe de interioritate reciprocă a colectivului și a individualului, de infinitate a memoriilor colective și a indivizilor i se opune, mai întîi, interpretarea reducționistă dată de Bergson acestor paradoxuri ale simultaneității (ideea că singura realitate este durata individuală și că, prin construcția unui
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
colective în raport cu istoria și chiar pentru autenticitatea unică a timpului trăit al memoriei colective față de facilitatea timpului istoric aceasta este teoria timpului dublu. Reluînd o intuiție din Cadrele sociele, confirmată de toate analizele de pînă atunci asupra istoriei și a interiorității reciproce în cîteva cazuri excepționale, Halbwachs recurge încă o dată la fenomenologia rememorării: să-ți amintești spunea el în Cadrele înseamnă să urci în timp cu viteze diferite, de la timpul imediat (al memoriei imediate, cu o temporalitate nestructurată și neierarhizată), la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un timp și o condiție a semnificației împărtășite. Acest început este ca un plan perfect al capitolului neîncheiat; acest plan ar fi putut constitui o structură de unificare la rescrierea volumului neterminat. După modelul spațiului după ce evidențiase, în mitul londonez, interioritatea memoriei individuale și a memoriilor colective -, s-ar demonstra, prin capitolul retipărit depre memoria muzicienilor, că limbajul este totodată spațiu, timp și semnificație, iar timpul este totodată limbaj, spațiu și semnificație. Spațiul ca loc al semnificației pentru individ Spațiul este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin memoria savantă a unui grup particular (prin centrul său de interes). Dacă aceste memorii ale spațiului constituie competențe înseamnă că spațiul devine (asemenea limbajului în Cadrele sociale) fundamentul sensului împărtășit printr-o percepție colectivă. Memoria colectivă, o poziție în favoarea interiorității totale a întrepătrunderii dintre memoria individuală și memoria colectivă, este și o poziție în favoarea interiorității reciproce a cadrelor memoriei; în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ale spațiului constituie competențe înseamnă că spațiul devine (asemenea limbajului în Cadrele sociale) fundamentul sensului împărtășit printr-o percepție colectivă. Memoria colectivă, o poziție în favoarea interiorității totale a întrepătrunderii dintre memoria individuală și memoria colectivă, este și o poziție în favoarea interiorității reciproce a cadrelor memoriei; în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu există o ierarhie unică a cadrelor, dar există moduri diferite de a aborda interioritatea relativă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în favoarea interiorității reciproce a cadrelor memoriei; în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu există o ierarhie unică a cadrelor, dar există moduri diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în Cadrele, Halbwachs pro-punea, dimpotrivă, o ierarhie de cadre în care limbajul era dominant asupra timpului și spațiului. În Memoria, nu există o ierarhie unică a cadrelor, dar există moduri diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale ale memoriei, fondate pe rememorare și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
diferite de a aborda interioritatea relativă a diferitelor cadre sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale ale memoriei, fondate pe rememorare și pe interacțiunea univocă și exterioară. Cuprins Prefață / 5 Avertisment / 11 Capitolul 1. Memoria colectivă la muzicieni / 17 Capitolul 2. Memorie individuală și memorie colectivă / 49 Capitolul 3. Memorie colectivă și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ruinează economia tradițională a descrierii, a fost în mare parte facilitat de dezvoltarea mijloacelor media fondate pe imagine; ele au eliminat din literatură necesitatea de a "face vizibil" cadrul acțiunii. În aceste condiții, narațiunea a avut tendința de a privilegia interioritatea conștiinței și limbajul ca entitate de sine-stătătoare. 3.4. Planul secund și punctul de vedere Am discutat deja problematica punctului de vedere. Un punct de vedere impune existența unei conștiințe care să fie atât punct de origine al unei percepții
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
defini drept forma fundamentală și izvorul oricărei existențe sociale (socialități): Dumnezeu însuși, ca Treime, e o realitate socială, cu totul diferită de orice formă preexistentă de politeism, fiindcă nu explică socialitatea ca un raport între diferite divinități, ci ca însăși interioritatea lui Dumnezeu Unu" (Baggio, 2002, p. 283). 2.1. Dimensiunea socială ca specific al creștinismului 1 De o doctrină socială creștină se vorbește pe larg și explicit începând de la sfârșitul secolului trecut, de când Papa Leon al XIII-lea a publicat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decenii și jumătate, când l-am întâlnit prima oară, ci și pentru că e aproape cu neputință să găsesc tonul potrivit pentru a vorbi despre un istoric pentru care discreția, moderația și reținerea augustă sunt principii de viață, în ciuda unei clocotitoare interiorități. Mă voi mărgini, de aceea, în acest flash contemporan, doar să meditez (așa cum domniei sale îi place dintotdeauna) asupra trecutului prin grila unui concept care să-mi ofere pretextul unei reflecții cu țintă teoretică mai înaltă decât o banală descriere a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ușor curbat poate servi la invitarea cuiva de a se apropia sau la atragerea atenției, dacă se bate cu el în tăblia mesei. Degetul mijlociu s-a specializat în exprimarea de semnificații obscene. Inelarul este pasiv și se asociază cu interioritatea cu sentimentele intime. Degetul mic informează cu privire la calitatea relației cu interlocutorul: îl retragem în podul palmei când dorin să întrerupem relația, dar în caz contrar putem ajunge chiar până a-l atinge cu el pe partener. ▪ Picioarele - Dat fiind că
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
hărțuită („sunt unele nopți înguste cât o lamă de cuțit./ viața din jur s-a retras în pântec“), făcând pandant exteriorității oribile din celelalte texte. Inima devine un „terorist fundamentalist“ simetric „șefului“ care „fumează în fața blocului și scuipă“. Nu în interioritate e de găsit deci refugiul. Și atunci, unde? Cel mai probabil, în carte: în citit, în scris. Cartea servește ca spațiu de evaziune, univers compensativ, în care triumful mai este încă posibil. Echivalența parodică între cutare manelist și căpitanul Ahab
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
sub poalele tale de vivandieră“. Poemul confruntarea numește din nou, cu o violență de-acum caracteristică, splendoarea și mizeria scrisului: „poezia nu e măgarul care cacă aur./ poezia e o locomotivă“. De astă dată, poezia servește drept refugiu față de o interioritate sufocantă, față de o angoasă nelocalizabilă, îngropată „mai adânc în piept decât mine“. Nici acum „ultima patrie“ nu se arată mai primitoare: „draga de ea, poezia, mă sapă, mă smulge,/ din adâncuri și îmi cară ea leșul sus,/ pe platou, depunându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]