1,806 matches
-
și să fie mai ușor de reținut. Poezia lirică propriu-zisă, cea erotică, arată deja o sensibilitate obosită, crepusculară, curioasă la un spirit Întemeietor. El nu mai pune hotare și nu mai arată disperarea de a nu ști cum să Înceapă. Interogația a devenit o subtilitate a stilului, o convenție rotită cu abilitate În versuri pentru a marca o sublimitate, o pasiune În grad maxim, incapabilă din pricina propriei ei forțe să se exprime. Refuzul expresiei devine o figură de stil. Văcăreștii abuzează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei fabule. CÎnd, la urmă, poetul se hotărăște să atace tema pe față: „Dar eu om de-naltă fire Decît ea mai cu simțire Cum poate să-mi fie bine?! Oh, amar și vai de mine!” el recurge la obișnuita interogație și la fel de comuna lamentație. Oh-ul de la urmă reprezintă un dublu refuz: de a asuma durerea și de a asuma (determina) obiectul durerii. Ienăchiță se exprimă, așadar, prin evitare sau deturnare. CÎnd tonul este mai direct liric și obiectul erotic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a asuma durerea și de a asuma (determina) obiectul durerii. Ienăchiță se exprimă, așadar, prin evitare sau deturnare. CÎnd tonul este mai direct liric și obiectul erotic mai bine determinat, vedem că poezia se constituie dintr-o suită de interogații care reprezintă tot atîtea aproximări ale sentimentului: „Spune, inimioară, spune Ce durere te răpune? Arată ce te muncește, Ce boală te chinuiește?...” Într-un loc (Zilele ce oi fi viu), Ienăchiță dezvăluie În acrostih identitatea hrăpărețului canar: Zoica, urmată de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă perzi. N-au mijloc de măsurare, ci de gene-mpovărați Și la milă la chinuri sînt porniți și Înfocați. Dar, vai mia, vro nădejde pute-mă-va bucura, C-oi dobîndi fericirea de-a-i slăvi ș-a-i săruta?” Interogația de la sfîrșitul poemului este, se Înțelege, pur tactică. Rațiunea poetului erotic este să nu triumfe. CÎntecul s-ar opri de Îndată ce obstacolul ar cădea. Poezia iese dintr-o strategie a răspunsurilor amînate. Puterea ochilor (tema poemului citat) stă În misterul lor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lucru adusese și o lămâie, fruct devenit rar, și că după o scuză, valabilă doar câteva ore, cum că slujnica nu știe să prepare ceaiul, dorința fusese uitată cu totul. "Unde este lămîia?" țipase atunci Ioanide, după o lună. Prin interogații violente, aflase că lămâia putrezise și fusese aruncată. Lui Ioanide faptul i se păru îngrozitor. În el văzu o ilustrație meschină a unei incompatibilități sufletești, lipsa totală de atenție, de devotament. De la episodul cu lămâia, Ioanide trecuse îndată la un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avusese o clipă aceeași ironie de rumegare a impresiei. G. Călinescu Devenit rece, prin efectul enigmaticei rezerve mentale a lui Dan Bogdan, Ioanide se așeză într-un fotoliu și, ca într-o întrevedere obișnuită, așteptă de la musafir, cu o anume interogație din ochi, motivarea vizitei matinale. Bogdan întîrzia s-o dea și, cu tot aerul lui preocupat, de altfel permanent, se părea că prezența lui este numai convențională (arhitectul era totuși convins că nu). După oarecare muțenie reciprocă, vizitatorul informă pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
genunchi, sorbea toată convorbirea), frați și rude ale lui Conțescu. Exact la unsprezece și un sfert, într-o trăsură ale cărei roți se auziră rostogolindu-se pe caldarâm, sosi și Gaittany. De la ușă deschise larg brațele într-un gest de interogație și interes atât de ipocrit profesional, încît, îndată ce Conțescu îl asigură că este mult mai bine, cu un "perfect" zgomotos, satisfăcut, desființă orice inutilă căinare. Se mecanizase în aceste obligații mondene și le îndeplinea cu seninătatea absentă a episcopului care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să deschidă ferestrele și fumul începu să iasă consistent pe geam, răsucindu-se în două suluri. - Vin timpuri grele, domnule Ioanide, ce ne facem? zise Saferian când arhitectul fu lângă el. Cum Ioanide nu deschise gura, Saferian mai emise o interogație: - Ce ne facem dacă e război? Ioanide făcu un gest de nepăsare. - Afaceri încurcate, se căină armeanul, nesiguranță. Undesă pleci mai întîi, ce să scapi mai degrabă? Timpuri grele, timpuri grele... - E mai bine să nu ne mai batem capul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe mai multe cărți. Își împinge băiatul pentru cazul când ar da năvală bestiile. (Suflețel profesa o antipatie zgomotoasă și foarte sinceră momentan împotriva Mișcării, de acord cu ceilalți doi, în tonalități deosebite.) - Crezi oare? se îndoi Gulimănescu. În fond, interogația lui avea, intim, cu totul alt sens și trebuia înțeleasă astfel: "Crezi oare că e posibil să ieși din încurcătură împingînd pe cineva din familie?" Același lucru îl înțelese și Dan Bogdan, care tăcu, mulțumindu-se numai a-și întinde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi putut, cu sprijinul acestuia, să facă atmosferă împotriva lui Conțescu, care, deși în permanență bolnav, se încăpățîna a nu pune suplinitor. Se putea de asemenea întîmpla ca icterul lui Conțescu să se agraveze. Deci Gonzalv primi misiunea printr-o interogație: - Credeți că trebuie să mă duc eu? - Neapărat! strigară toți. Faci o faptă bună! Pomponescu dădu mâna lui Gonzalv la plecare și-l conduse până la ușă cu un dispreț cu totul pierdut în fundul ochilor, învelit în cea mai afabilă curtoazie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În încercarea noastră de a înțelege găndirea filosofului francez, Gabriel Marcel, punctul de referință îl constituie lucrarea „Jurnal metafizic”. În demersul pe care îl avem în vedere nu este lipsit de sens să încercăm identificarea principalelor interogații instituite în reflecția metafizică marceliană. Trebuie să avem în vedere care sunt „unghiurile” de unde putem să țintim o mai bună vizibilitate a modului în care funcționează găndirea filosofului francez. De la început trebuie remarcat faptul că ceea ce caracterizează lucrarea „Jurnal metafizic
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
perioada tărzie”. Într-un sens creștin în esență, G. Marcel dezvoltă, „într-o modalitate existențială proprie, o problematică reală a omului și a creației umane din epoca noastră, contribuind la o mai bună înțelegere a condiției umane înstrăinate”. Una din interogațiile filosofului francez vizează modul în care am putea trăi sentimentul solitudinii, al instabilității și indigenței ființei noastre? Răspunsul pe care autorul Jurnalului metafizic ni-l oferă este experiența plenitudinii. Suferința cauzată de neliniște este datorată raportării la plenitudine, în afara căreia
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
B al institușiei noastre de Învățământ; pe de altă parte - abordarea unei teme de actualitate și de larg interes, importantă prin schimbul de idei pe care Îl poate genera, prin aducerea În prim plan a unor experiențe profesionale valoroase, prin interogațiile si, poate, răspunsurile referitoare la sensul și la schimbarile necesare În programul național de educație În noul context al recentei integrări europene. Efervescența căutării și cercetării, dialogul profesional, investigația științifică sunt tot atâtea premise și argumente ale deschiderii și punerii
CALITATE ŞI DIVERSITATE ÎN EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2115]
-
ceea ce-l ajută la desțelenirea limitelor e, fără îndoială, filosofia. Filosofia este un demers reflexiv, de interogare a lucrurilor cu scopul de a descoperi esența lor, tot filosofia este cea care permite omului să se pună și pe sine sub interogație: cine sunt eu? care este sensul vieții mele ? cum îmi asum eu condiția de ființă efemeră? Ceea ce e important în spațiul filosofiei, e întrebarea, nu răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este deșertăciune și goană după vănt.” Acum că planul fizic (subt soare) și-a descoperit subțirimea, e firesc ca deznădejdea să ia locul oricărui entuziasm, chiar și a celui interogativ. Interogațiile însă, problematizările nu sunt sterile, deși pustiitoare sunt. E ca și cum certitudinile descoperite ca false ar fi incendiate sub laserul îndoielii. În urma lor n-ar rămăne aparent nimic, dar solul abia acum ar deveni fertil iar rădăcinile interogațiilor abia acum și-
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
a celui interogativ. Interogațiile însă, problematizările nu sunt sterile, deși pustiitoare sunt. E ca și cum certitudinile descoperite ca false ar fi incendiate sub laserul îndoielii. În urma lor n-ar rămăne aparent nimic, dar solul abia acum ar deveni fertil iar rădăcinile interogațiilor abia acum și-ar găsi puterea de a se înnoi în alternative mai viguroase. Avem de-a face cu o anulare metodică a sensului, dacă nimic din ce am investit cu sens nu are sens, atunci ce mai e de
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apărut astfel, diferențiindu-le de trecutul lor, dar și de societățile "arhaice" sau "primitive" pe care cuceririle coloniale le-au inferiorizat. Cadrele teoretice și categoriile conceptuale ale științelor sociale sunt făurite în acest context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui Karl Polanyi nu este tocmai original: marea transformare pe care o evidențiază mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca finalitate exclusivă profitul maximal 6. Este însă adevărat că lucrările lui Polanyi și ale echipei sale se concentrează asupra unei teorii a instituționalizării schimbului, a distribuirii și repartizării bogățiilor, lăsând la o parte sistemele de producție. În ce privește capitalismul, totuși, interogațiile se lovesc de o anumită confuzie între instituții și funcții pentru a relua termenii prea strâns care M. Godelier îi aplică încă din 1969 la critica unei alte paradigme care restrânge reflecțiile la logicile și mizele schimbului din cadrul pieței și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îl circumscrie din start studiului societăților fără piață, domeniu "abandonat de economia politică". Orice interes potențial pentru întreprindere și piață în societățile contemporane, orice examinare a modurilor de încastrare a economicului în social în chiar sânul societăților capitaliste 8, orice interogație asupra naturii raporturilor angajate dincolo de relația de piață sunt așadar evacuate în afara câmpului antropologiei și lăsate, la rândul lor, celorlalte discipline ale științelor sociale. Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din urmă le rețin în căutarea unui nou univers de lucru? Pentru a răspunde acestei interogații, trebuie examinate în prealabil direcțiile esențiale ale eforturilor de "renovare" a întreprinderii care îi animă în această perioadă pe responsabilii cei mai avansați. Lectura presei specializate în management, resurse umane, comunicare în întreprindere etc. permite observarea unei constelații revelatoare de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct la problematicile istorice ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]