2,026 matches
-
desenul îndrăzneț al viitorului meu roman, Îngerul de gips, lucid de faptul că mă aflam în fața unei teme ce-mi depășea într-un fel experiența, poate și posibilitățile... Cu atât mai surprinzătoare a fost, într-o zi, pe la începutul după-amiezii, interpelarea lui Geo, făcută pe un ton cam sec, „că nu vin la redacție!”. Cu Geo eram și bun prieten, pierdeam nopți întregi la restaurantul U.S., îl admiram nu numai pentru poezia sa inovatoare în spațiu românesc literar postbelic - după o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că atunci declarase America război, lucru ținut ascuns de germani mai bine de două luni, ca să nu ne însuflețească această știre bună. Era ultima țară mare intrată în luptă. Pe lângă aceste evenimente penibile, aflarăm, cel puțin, prin ziarele lor de interpelarea de la Iași a lui Iorga, [care ne însufleți și îi câștigă pe veci recunoștința noastră,](Ediția I, 1937, p. 68. ) de frumosul răspuns al lui Ionel, în care își însușea răspunderea războiului, dar declara că a făcut un minister mixt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noi. Aceasta i-a turbat, au cerut să judece curtea marțială pe Al. Constantinescu ca trădător. Curtea a refuzat. Gl Hârjeu a insistat în zadar și a renunțat la sfârșit; Marghiloman însă, furios, a pus pe Stoianovici să facă o interpelare lui Hârjeu, majoritatea a aplaudat; miniștrii au părăsit banca și cel de război a demisionat. În Partidul Liberal, multe înscrieri noi. În ziarul lor, Steagul se anunță că pușcăria de la Iași s-a curățit pentru a primi pe oaspeții de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
momentul când viitorul i se înfățișa atât de frumos și mare. Această pată trebuia să-l urmărească restul vieții lui și amintirea ei să agraveze toate păcatele de mai târziu. Guvernul a fost de aceeași părere ca regele, în Senat interpelarea doctorului Gerota, în Cameră, a lui Pătrășcanu. Marghiloman însă ceru părerea Consiliului de Coroană. Apăra pe rege pentru de clararea războiului și o arunca asupra guvernului răspunzător, că Brătianu este dat în judecată, dar nu încă condamnat și că de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multă ușurință de arbitrul brașovean Kiuță fiindcă, dacă ar fi eliminați toți cei care protestează în timpul meciului, nu s-ar mai termina niciun meci. Conform celor auzite din tribună, se pare că pe sensibilul fluieraș brașovean l-ar fi oripilat interpelarea “”câți bani ai luat?”. Așadar, succes in extremis al gazdelor, lipsite de inspirație în multe momente, în timp ce oneștenilor le vine mănușă zicala “atunci când îți propui puțin, obții puțin”. În cazul de față, nimic. S.C. BACĂU: Satco - Dediu (46 Răduțoiu), Geamăn
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
un dar de vorbă bun pentru a încălzi mahalalele, el izbuti pe timpul când răposatul Dimitrie Pruncu era prefect de Iași să se aleagă deputat în Colegiul al IV, acum desființat. În Cameră dânsul se manifestă o singură dată prin o interpelare la adresa d-lui Dimitrie Sturdza pe atunci ministru de Culte, cuvântare lungă, greoaie, învățată pe de rost care, fiind, se vede, mai presus de puterile lui fizice și mintale, i-a zdruncinat în așa grad sistemul nervos, încât după două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
stat în genunchi în fața icoanei Tale, făcând mătănii și implorându-te să nu o iei la Tine pe surioara mea, Silvia. Dar plânsul meu nu Te-a impresionat: ai rămas rece, distant și insensibil la demersul meu disperat..." Sau altă interpelare (nu este cea mai dură!), cu nuanțe de pamflet, de data aceasta: "De aceea vreau ca tatăl ceresc să-mi explice cauza pentru care suntem persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui (...) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Jurnalului privește alegerea tipului de sărăcie ce va caracteriza comunitățile iezuiților și de aceea structura de alegere iese în evidență în paginile acestuia, mai ales în numerele 10-11. La rândul ei, Istorisirea mărturisește trăirile autorului sub forma unui limbaj de interpelare a lui Dumnezeu, fie și prin intermediul altor persoane și realități, cu scopul de a cunoaște și înfăptui voința Lui. Și aici regăsim acel gen de scriitură generatoare de limbaj despre care se vorbește în Exerciții 3: aidoma unui îndrumător spiritual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu (acquavite) și continuând această profesiune până În prezent, deși În proporții mai mici” <endnote id="(109, p. 79)"/>. Ultima observație a lui Schwarzfeld pare corectă. După o interpelare parlamentară, făcută În 1894 de A.C. Cuza, Împotriva alcoolismului de la țară și a cârciumarilor evrei, ministrul Cultelor, Take Ionescu, i-a răspuns (cum consemnează A. Stern) că, „În cea mai mare parte a țării, cel puțin dincoace de Milcov, comercianții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de infanticid ritual, adusă evreilor de A.C. Cuza În ziarul ieșean Curentul studențesc, editat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istoriei și politicii burgheziei române, ediția a III-a Îngrijită de C.D. Zeletin, Editura Scripta, București, 1992 (prima ediție, 1927). 742. Eugen Relgis, Eros În al treilea Reich, Editura Vatra, București, 1946. 743. Nicolae Iorga, Problema evreiască la Cameră (o interpelare), cu o introducere de A.C. Cuza și Note despre vechimea evreilor În țară, Tipografia „Neamul românesc”, Vălenii de Munte, 1910. 744. Șalom Alehem, Opere alese, vol. II, Stele rătăcitoare, traducere de Olga Brateș și Meer Sternberg, Editura pentru Literatură Universală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
redescopere septentrionul Europei", a fost publicat pe două pagini ale ediției din 24 septembrie a cotidianului menționat și, deși am fost felicitat "în dreapta și-n stânga" pentru felul cum am "combătut", aveam să mă trezesc în ziua publicării cu o interpelare telefonică din partea noului secretar de stat Mihai-Răzvan Ungureanu. Nu tu felicitări, nu tu aprecieri pozitive sau negative ci doar o întrebare: Cine v-a dat, domnule director, aprobarea să acordați acest interviu?", pusă pe tonul unui om deranjat că interviul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
același timp, Strat a fost Însărcinat de Împărat să-i transmită prințului Carol că se poate bizui pe el. Izbucnirea războiului franco - prusac la 18 iulie 1870 a produs neliniște la București. Astfel, În cadrul Camerei s-a produs o răsunătoare interpelare a lui Nicolae Blaremberg care declara „orice altă politică decât o politică franceză, ar fi contrară sentimentelor națiunii și aspirațiilor seculare ale românilor și că ar Întâmpina În țară o rezistență de neînvins”. Răspunzând interpelării, guvernul proclama neutralitatea statului, primul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s-a produs o răsunătoare interpelare a lui Nicolae Blaremberg care declara „orice altă politică decât o politică franceză, ar fi contrară sentimentelor națiunii și aspirațiilor seculare ale românilor și că ar Întâmpina În țară o rezistență de neînvins”. Răspunzând interpelării, guvernul proclama neutralitatea statului, primul ministru Epureanu declarând că națiunea română nu uita ceea ce datora Franței. Cu toate acestea, prințul Carol nu se Îndoia nici o clipă de rezultatul războiului, fiind convins că: „În două luni Napoleon al III-lea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Regulament administrativ care să aducă un pic de ordine în aceste regiuni mereu în fierbere, datorită propagandei bulgare, grecești și sîrbe, care, prin bandele lor de comitagii, terorizau populația lăsată pradă unor atentate izolate ori masacre în masă. După celebra interpelare a lui Gladstone referitoare la "Bulgarian atrocities", Europa asistase deja, cu oroare, în 1898, la spulberarea armenilor și și-a putut da seama atunci că marele vinovat nu era poporul turc, ci sinistrul "Sultan roșu", Abdul Hamid. Fără îndoială că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
larg. La Viena acest lucru n-a fost prea bine văzut. Nunțiul se plînse lui Aehrenthal și considera că obținuse cîștig de cauză: chemarea la ordine a profesorului de către rector și amenințarea cu mutarea și chiar cu suspendarea activității. O interpelare în parlament, din partea unui deputat creștin social a provocat o contraofensivă a elementelor adverse. Anumite disensiuni, presimțite în culise, din grupul deputaților polonezi (arbitrul interesat al supraviețuirii guvernelor Austriei) au făcut ca voința unora să se clatine, punînd în chestiune
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unde se afla cifrul nostru...). În același timp, domnul Maiorescu hotăra să-mi trimită, la fiecare două săptămîni, prin curier special, un nou cifru. Opoziția partidul liberal din Parlamentul român, a reproșat guvernului conservator întîrzierea reîntoarcerii mele la Sofia. O interpelare a domnului Vintilă Brătianu, fratele liderului Ion Brătianu, i-a fost adresată în acest sens domnului Maiorescu, care nu putea, desigur, să divulge adevărata cauză a opririi mele prelungite. Așadar am plecat foarte conștient de faptul că mi-am atras
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
profesie gata de atacuri convergente împotriva uzurpatorilor care eram în ochii lor. În ceea ce mă privește, veneam în noul post cu multă îngrijorare. Perspectiva de a figura pe o bancă ministerială, la Senat sau la Cameră, pentru a răspunde la interpelări, să țin alocuțiuni și să fac față incidentelor în timpul sesiunilor mă făcea să mă treacă fiorii unor presimțiri. În plus, situația bugetară se anunța amenințătoare. Pentru a continua să onorăm semnătura statului român și să plătim ratele datoriilor în străinătate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
menționate este influențată de specificul relațiilor dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea. 2.2.3. Funcțiile în comunicare ale indicilor de alocutivitate sunt următoarele: (a) mobilizarea verbală 3 − interpelarea (prin folosirea formulelor de politețe, interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.); desemnarea destinatarului (prin folosirea alocutivelor de adresare, aparținând "tipului vocativ"); solicitarea ca destinatarul să-și asume statutul de alocutor (solicitarea de participare la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială, mediană sau finală în enunț. În replici inițiatoare de conversație (dar nu numai) uite poate fi însoțit de alocutive de interpelare de toate tipurile: Cine-i doamnă? Ce s-a întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cele mai multe ori, poziție inițială în enunț. Hai să ne lăudăm și noi... ce frumoși... ce isteți... sau cât de tâmpiți putem să fim.... (blogsport.ro) În replici inițiatoare de conversație (dar nu numai) hai(de) este precedat de alocutive de interpelare de toate tipurile: A: Deci domnu avocat, haideți să lămurim o chestie. B: Hai să lămurim (IVLRA: 103) "Mă Costică, hai să vedem cîmpu dă mine dă pă litoral" (IVLRA: 48). Hai(de) poate fi precedată de coenctori metadiscursivi de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
s-a prezentat în fața Camerei la 12 martie. Camera era în majoritate liberală, iar președinte N. Pâcleanu. De cum se arată în Cameră, noul minister este interpelat și i se contestă origina cum că nu ar fi constituțională. Dezbaterea asupra acestei interpelări durează 2 zile. Lascăr Catargiu înțelege că nu va putea lucra cu această Cameră, însă trebuia un motiv pentru ca s-o dizolve. De aceea la sfârșitul zilei de a doua cere Camerei să închidă discuția asupra interpelării și pune chestia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dezbaterea asupra acestei interpelări durează 2 zile. Lascăr Catargiu înțelege că nu va putea lucra cu această Cameră, însă trebuia un motiv pentru ca s-o dizolve. De aceea la sfârșitul zilei de a doua cere Camerei să închidă discuția asupra interpelării și pune chestia de încredere. Cu 66 voturi contra 57 Camera votează prelungirea discuției. 60 bucureștii de altădată 3. Carol I i-a convocat, în dimineața zilei de 11/23 martie 1871, pe locotenenții domnești, care-i predaseră puterea în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
simțămintele“ față de țară („Pentru ce oare încrederea s-a prefăcut în temere, iubirea în ură și dezgust, simțămintele simpatice ce respirau actele din acea epocă în espresiuni ofensatoare, în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decembrie 1869, MOF, nr. 281, 21 decembrie 1869/2 ianuarie 1870, p. 1299. „Scrisoarea de liberă trecere“ era datată 12 iunie 1869, și era contrasemnată de „șeful diviziei“, Merișescu. al Fracțiunii liberale din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]