4,210 matches
-
de ordin psihologic și moral. Acești factori se condiționează reciproc. Orice Întâlnire construiește o anumită ambianță, care este strict comună și exclusiv personală celor două persoane. Acestea se recunosc și simt starea de confort și siguranță numai În această atmosferă interpersonală. În cazul oricărei Întâlniri, ca situație de „a-fi-Împreună” a două persoane, deosebim mai multe aspecte, cum ar fi: aă Acordul, reprezentat prin: Întâlnire, atracție, acord, cooperare, construirea unei relații comune durabile și solide; bă Dezacordul, reprezentat prin: Întâlnire, respingere reciprocă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
două persoane. Această punere În comun va depinde, ca reușită sau ca eșec, de natura afectivă, morală, intelectuală, educativ-culturală etc. a celor doi. Reușita relațiilor ține de corespondența celor doi indivizi, iar eșecul de necorespondența acestora. Prin corespondență, Înțelegem preferința interpersonală a celor care intră În relație cu ocazia Întâlnirii. Trebuie să subliniem faptul că, În Psihologia Morală, Întâlnirea dintre persoane este esențială, Întrucât ea reunește absolut toate condițiile care generează situațiile menționate. Acest aspect este deosebit de important și la el
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu altul. 1. Acordul Prin acord se poate Înțelege situația de acomodare pozitivă a două persoane În cazul unei Întâlniri. Pregătită În prealabil, sau spontană, această Întâlnire are un caracter pozitiv prin faptul că cei doi pot stabili o relație interpersonală imediată. Ei pot comunica liber, degajat, sincer. Se stabilește și o punte emoțional-afectivă Între aceștia, construindu-se treptat o ambianță În care cei doi se regăsesc și au sentimentul unui confort reciproc. Acordul dintre persoane poate să se constituie treptat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracter de respingere negativă a două persoane În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu vor avea nimic În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
despărțirii acestora, a cooperării sau a conflictului dintre ele. Întrucât conflictul reprezintă o situație specială, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, Îl vom analiza În mod special. Aspectele psihomorale ale conflictului Orice conflict intervine În cadrul unei relații interpersonale, fie că este vorba de o relație Întâmplător constituită, fie de o relație stabilă. Conflictul nu este numai un act de ruptură, de separație Între două persoane. Prin natura sa, el depășește cadrele stricte ale psihologiei și psihopatologiei, dobândind și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stabil constituite În timp. Ele pot fi conflicte ale Întâlnirii sau conflicte ale intimității. Astfel, am preferat să grupăm conflictele, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, În conflicte de Întâlnire și conflicte de intimitate. Conflictele de Întâlnire vizează relațiile interpersonale imediate și au un caracter subit, acut, neprevăzut, nepregătit anterior. Ele pot apărea Întâmplător Între două persoane, sau se raportează la situații circumstanțiale pe care fiecare dintre ele le dispută pentru sine, În contradicție cu celălalt. Acestea sunt conflicte de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orientate. În acest context, se diferențiază un anumit tip de relație Între persoanele care prejudiciază sau violează și cele care sunt prejudiciate sau violate. Le vom analiza În continuare. Prejudiciu și persoană Orice prejudiciu este un tip particular de relație interpersonală, o relație de natură conflictuală, din punct de vedere psihologic și moral, dintre doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au statuturi și roluri bine definite prin acțiunile lor. Semnificația acestei relații speciale decurge din următoarele caracteristici ale sale: aă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
culpabilitate pentru agresor, cu efecte prelungite pentru amândoi. Aceste caracteristici definesc natura oricărui act de violență, dar, În același timp, deschid calea Înțelegerii statutelor și rolurilor speciale pe care le au persoanele implicate În acest tip de relație. Analiza relației interpersonale negative de tipul prejudiciului ne pune În fața unui scenariu psihologic, În care fiecare persoană are un rol precis. Acest scenariu este o „relație În trei”, În care sunt implicați următorii factori: persoana celui care prejudiciază; persoana care este prejudiciată; elementul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, Privește ca pe o mare crimă, de a prefera existența În locul onoarei și de a renunța, pentru viață, la virtuțile care ne fac demni să trăim. „Consideră că e cât se poate de necuvenit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
factorii sociali cu care se confruntă, fiind permanent obligat să-și organizeze personalitatea și comportamentul în raport cu aceștia. Nimeni nu poate trăi în afara sistemului social. Viața în societate asigură individului cadrul dezvoltării personalității sale, modelele de gândire și de comportament, relațiile interpersonale, mijloacele de trai. Prin toate acestea individul devine într-o mare măsură dependent de cadrul social, care-l absoarbe în totalitate. Viața individuală, ca și cea comunitară, depinde de societate în asemenea grad încât se poate afirma că omul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rapiditate, având un efect direct și imediat asupra vieții sufletești a Cetății, igiena mintală este atât indicatorul, cât și instrumentul normativ și de menținere a echilibrului nivelului de organizare, funcționare și dezvoltare al civilizației umane, al instituțiilor sociale, al relațiilor interpersonale, al modalităților prin care sistemul de valori socio-culturale contribuie la dezvoltarea morală, culturală și socială aflate în serviciul individului și al comunităților social-umane. Încă din momentul ieșirii din mediul natural (physis) și al intrării în Cetate (polis), comunitățile social-umane, organizate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în acte psihosociale cu semnificație valorică (cultură, morală, religie, valori juridice, sociale, politice, economice etc). Toate acestea sunt contingente cu igiena mintală. Rolul igienei mintale, individuală sau colectivă, este de a favoriza adaptarea, evitarea sau anularea conflictelor și a tensiunilor interpersonale, a traumatismelor psihice, de a accepta, înțelege și interioriza interdicțiile normative ca pe niște măsuri de protecție, reprezentate sub forma unor modele de gândire sau de conduite simbolice generale. În sensul acesta, în procesul de „civilizare a individului”, igiena mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a persoanelor handicapate Sursele și ramurile igienei mintale Doctrinele religioase care normează raporturile dintre sacru și profan au instituit interdicții care au constituit primele forme de reguli de conduită (atitudini spirituale, credințe etc). Doctrinele morale, prin normele impuse în relațiile interpersonale, au contribuit în egală măsură la impunerea unor conduite etice pentru întreaga comunitate umană. Doctrinele politice, la rândul lor, prin legile statului care normau regimul libertăților (drepturi și datorii), au statutat un anumit tip de relații și ierarhii sociale și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătății mintale, - prevenirea și combaterea bolilor psihice, c) igiena mintală este și un „model de norme”, ce are ca rol prescrierea de „reguli”, individuale sau de grup, care privesc formarea persoanei umane, a conduitelor psihosociale, a unui sistem de comunicare interpersonal, a unui anumit tip de sensibilitate, mod de gândire etc.; în sensul acesta are un rol sistemul de valori socio-culturale și moral-religioase acceptate și utilizate de igiena mintală. 3. Definiție, caracteristici, domeniu Igiena mintală este, așa cum am menționat deja, un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre ceea ce nu este; - o percepție corectă a realității, fără o distorsiune datorată nevoilor personale și incluzând înțelegerea celorlalți, calitatea de a vedea lucrurile și oamenii așa cum sunt în realitate; - dirijarea mediului, în sensul de a fi adecvat în relațiile interpersonale de iubire, de joc, adaptarea la exigențele situațiilor sau, pe scurt, capacitatea de a se adapta; - integrarea, echilibrul, o viziune unificatoare și consecventă asupra vieții; - autonomia, independența, capacitatea de „a fi pe picioarele sale”, de a-și putea realiza liber
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale; inadaptare socială sau la situațiile vieții; devianță comportamentală; nonconformism în raport cu sistemul de valori ale mediului socio-cultural; ostilitate față de semeni, de grupul social sau instituții. Anormalitatea este conceptul larg care include toate tipurile de manifestări mai sus menționate, și din acest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră bolile psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neobișnuit, subit și violent, care se confruntă cu mecanismele de apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale; crize de viață psihobiologică (pubertate, adolescență, menopauză); situații de impas sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin care se realizează o întreagă gamă de interrelații de reciprocitate între indivizii grupului social-uman, de o mare și polimorfă complexitate. Faptul de „a vehicula informații” reprezintă aspectul formal, instrumental-extern, al procesului de comunicare. În ceea ce privește funcțiile și semnificația sa, comunicarea interpersonală presupune următoarele aspecte: a) schimbul reciproc de „mesaje informaționale” sub forma unui „sistem de semne” codificate, recunoscute, admise și utilizate ca atare de toți membrii grupului social-uman, ca „limbaje”; b) exprimarea relaților interumane printr-un schimb reciproc de „stări emoțional-afective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adeziune, revoltă etc.) în interiorul grupului social-uman; c) tranzacțiile reciproce între indivizi sau grupuri de persoane, privind anumite opinii, idei, interese, acțiuni comune, în scopul realizării unui consens de acțiune sau de rezolvare a unor situații de dezacord etc.; d) comunicarea interpersonală în cursul realizării sau al desfășurării unor acțiuni comune, colective, indiferent de natura lor și de scopul urmărit (activitate profesională, școlar-educativă, expediții, cercetare științifică, acțiuni militare etc.); e) comunicarea ca formă de transmitere a unor sisteme de valori, modele cultural-morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școlar-educativă, expediții, cercetare științifică, acțiuni militare etc.); e) comunicarea ca formă de transmitere a unor sisteme de valori, modele cultural-morale sau spiritual-religioase, între indivizi sau unui grup populațional. Separat de funcțiile de mai sus, reprezentând un „sistem de schimb informațional interpersonal”, comunicarea mai are și un alt gen de funcții, prin care își afirmă dimensiunea sa ontologică, raportată la existența persoanei umane. Faptul de „a fi” atât al individului, cât și al grupului uman, se manifestă și în sfera comunicării, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specific umană atât a persoanei, cât și a grupului social. Aceste aspecte ontologice se manifestă în cazul comunicării în mai multe „registre”, după cum urmează: a) dimensiunea sufletească, reprezentată prin faptul de „a-fi-cu-celălalt/ceilalți” a individului, prin intermediul coprezenței și al comunicării interpersonale, prin relațiile emoțional-afective date de faptul de „a-fi-împreună”; b) dimensiunea socială a persoanei, faptul de „a-fi-în-Lume”, care presupune o relație de comunicare între indivizi, o cooperare etc.; c) dimensiunea morală, exprimă conținutul naturii valorice a comunicării interpersonale dată de faptul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și al comunicării interpersonale, prin relațiile emoțional-afective date de faptul de „a-fi-împreună”; b) dimensiunea socială a persoanei, faptul de „a-fi-în-Lume”, care presupune o relație de comunicare între indivizi, o cooperare etc.; c) dimensiunea morală, exprimă conținutul naturii valorice a comunicării interpersonale dată de faptul de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt/ceilalți”; aceasta este o coprezență și o comunicare a faptului de „a-fi-împreună”, o reunire ontologică constituită și întreținută de un sistem de valori; d) dimensiunea juridică sau latura existenței care reglementează raporturile și modalitatea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul de „a-fi-cu-și-pentru-celălalt/ceilalți”; aceasta este o coprezență și o comunicare a faptului de „a-fi-împreună”, o reunire ontologică constituită și întreținută de un sistem de valori; d) dimensiunea juridică sau latura existenței care reglementează raporturile și modalitatea de cooperare/comunicare interpersonală dintre persoane în cadrul sistemului social; comunicarea, ca formă specializată a relațiilor interumane, este normată de legi și urmărește stabilirea unor „cadre de viață socială” care promovează drepturile și datoriile individuale și de grup ale persoanelor; comunicarea trebuie, în cazul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]