1,001 matches
-
arată un chip lizibil pe care noi n-am avea decât să-l citim... Trebuie să concepem discursul ca violență asupra lucrurilor, în orice caz ca o practică pe care le-o impunem"444. Pe aceeași linie de interpretare, a intertextualității fundamentale, Daniela Rovența-Frumușani apreciază că "genurile și discursurile nu constituie complexe impermeabile unele în raport cu celelalte, că enunțurile nu sunt niciodată monade, ci ochiurile unui lanț dialogic continuu, că textele se interreflectă, intercitează, sunt pline de rapeluri, ecouri și prefigurări de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și manifestarea discursului în evoluția socială și istorică, demersul din Génèses du discours oferă o concepție integratoare deasupra opoziției istoric structural. Ideea fundamentală este că orice discurs își capătă identitatea prin prezența implicită și (sau) polemică a CELUILALT și că intertextualitatea este simultan răspunzătoare și de schimbările în timp, și de identitatea unei familii discursive, opuse CELUILALT, de coerența ei structurală internă. În legătură cu noțiunea de competență discursivă, se precizează că individul, în calitate de subiect vorbitor sau de receptor, poate să identifice un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
târziu ecou în Occident - mai exact, la sfârșitul deceniului șapte, în/prin teoria textului propusă de către gruparea franceză "Tel Quel". Astfel, preluând idei disparate din școala formală rusă, din generativism și din teoriile comunicării, Julia Kristeva a propus termenul de intertextualitate, ce denumește "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text": Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către gruparea franceză "Tel Quel". Astfel, preluând idei disparate din școala formală rusă, din generativism și din teoriile comunicării, Julia Kristeva a propus termenul de intertextualitate, ce denumește "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text": Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri textuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de intertextualitate, ce denumește "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text": Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea. Modul concret în care intertextualitatea se realizează într-un text dat va determina caracteristica majoră ("socială", "estetică") a unei structuri textuale."144 Însă, în pofida acestor premise promițătoare, conceptul Juliei Kristeva se referă mai degrabă la teoria genurilor decât la lingvistică. Analiza romanului Jehan de Saintré
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
etc. (scrierea) (un "motiv" este un ansamblu de cuvinte active), totul formând un fel de acumulator dinamic care se generează de la 1 la 3 și se descifrează de la 3 la 1."146 E adevărat că, dincolo de aceste imprecizii, conceptul de intertextualitate a cunoscut o largă difuzare în lumea academică occidentală. Totuși, în acest proces, teoria textului a fost aceea care a avut de câștigat de pe urma împrumuturilor din lingvistică, și nu invers. 6.3. Și mai anevoios a fost procesul prin care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
drept "tot ceea ce îl pune în relație, manifestă sau secretă, cu alte texte"147. Pentru poeticianul francez, sfera "transtextualității" ar acoperi, de fapt, cinci tipuri de relații, pe care autorul volumului Palimpsestes le denumește și le definește în maniera următoare: intertextualitatea ("o relație de co-prezență între două sau mai multe texte, adică [...] prezența efectivă a unui text în altul"); paratextualitatea ("relația, în general mai puțin explicită și mai distantă, pe care, în ansamblul format de o operă literară, textul propriu-zis o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îl voi numi hipertext) cu un text anterior A (pe care îl voi numi, desigur, hipotext), pe care primul se grefează într-o manieră care nu este aceea a comentariului")148. Printre aceste categorii, "discursul repetat" se situează în aria intertextualității, dar și în aceea a hipertextualității, pe care Genette le disociază în mod pertinent de metatextualitate, contribuind astfel la înlăturarea prejudecății care i-a împiedicat pentru o bună perioadă de timp pe poeticieni să se preocupe de explorarea textemelor. Mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s-au întreprins până acum câteva demersuri foarte utile de confruntare a expresiilor idiomatice românești cu cele din limbile franceză, rusă, engleză și germană 183. 7.2.2. În schimb, mai puțin încurajatoare se prezintă situația în ceea ce privește investigarea "citatelor celebre". Intertextualitatea a fost rareori identificată și explorată ca fenomen lingvistic particular 184, iar studiile aplicate consacrate acestui fenomen rămân încă destul de puține, fiind semnate, de obicei, mai degrabă de critici și teoreticieni literari 185 decât de lingviști. Prin urmare, elaborarea unui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
explorată ca fenomen lingvistic particular 184, iar studiile aplicate consacrate acestui fenomen rămân încă destul de puține, fiind semnate, de obicei, mai degrabă de critici și teoreticieni literari 185 decât de lingviști. Prin urmare, elaborarea unui instrumentar riguros de analiză a intertextualității rămâne o sarcină urgentă pentru viitoarele cercetări românești de lingvistică a textului. 7.3. Panorama de mai sus îndreptățește, credem, câteva concluzii parțiale cu privire la anumite deficiențe ale cercetării lingvistice a textemelor, atât în plan românesc, cât și în plan internațional
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
texte mai ample. Așa se întâmplă, de exemplu, cu snoavele, bancurile, legendele și parabolele biblice, care constituie adeseori pretextul unor mises en abyme în anumite opere literare. Există, apoi, texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce, un imens textem "actualizat" în opera prozatorului irlandez, după cum anumite variante ale basmelor populare sunt "actualizate" în poveștile lui Creangă. Tot astfel, unele mituri ale literaturii universale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1996. Groza, Liviu, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană, Editura Universității din București, București, 2005. Guiraud, Pierre, Les locutions françaises, PUF, Paris, 1961. Harshav, Benjamin [B. Hrushovski], Explorations in Poetics, Stanford University Press, Stanford, 2007. Hăulică, Cristina, Textul ca intertextualitate. Pornind de la Borges, Eminescu, București, 1981. Honeck, Richard P., A Proverb in Mind. The Cognitive Science of Proverbial Wit and Wisdom, Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ/Londra, 1997. Hristea, Th., "Introducere în studiul frazeologiei", în Th. Hristea (ed.), Sinteze de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2004. Ioana Scherf, Expresii frazeologice în limbile germană și română. Studiu contrastiv, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006. 184 Cristina Hăulică, Textul ca intertextualitate. Pornind de la Borges, Eminescu, București, 1981. Ecaterina Mihăilă, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, Eminescu, București, 1995. Carmen Vlad, Textul aisberg ș.a. 185 De exemplu, Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Dacia, Cluj-Napoca, 1989 și Monica Spiridon
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar însemna să abdicam de la metoda barbiana de creație, care presupune doar "zborul înalt"7 ("Panteism") și este călăuzita de "unitatea" și "legile regești" ale "numerelor foarte mari"8. Discutăm relația lui Ion Barbu cu Edgar Poe în termeni de intertextualitate, pentru a evidenția deopotrivă analogiile, dar și disjuncțiile dintre cei doi autori, încercând astfel să evităm judecățile simplificatoare, printr-o lectură atentă, în oglinzi paralele, a poemului în proza, convinși că, numai prin răsfrângeri multiple, vom putea să îi limpezim
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
absolute și periferii obscure, pentru a traduce aproape cuvânt cu cuvânt pe Armando Gnisci. Textul nostru este, de altfel, la acest capitol, doar o parafrază sau dacă se preferă, pentru a relua un termen (fost) la modă un exercițiu de intertextualitate critică. Nu mai poate exista un model unic, occidental, obligator pentru toate literaturile lumii. Consecința practică este și ea de maximă importanță: decolonizarea are și sensul recunoașterii deschise a coexistenței și convergenței pacifice a diverselor culturi literare. Această colaborare (preconizată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei de "operă totală"63, Marcel Tolcea oferă un Eliade ezoteric, înțelegând pe tot parcursul documentării, pe urmele lui Virgil Ierunca și ale lui Matei Călinescu, că abordarea literaturii lui Eliade nu se poate face
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă extinde problema faticului în stilul publicistic, la cercetări aprofundate privind intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext a fost lansată de Școala formalistă rusă. Analizând caracterul polifonic al romanelor lui Dostoievski, Bahtin a demonstrat faptul că textul poate fi interpretat în mai multe "chei". În sens larg, conceptul de intertextualitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intertextualitatea/ rolul intertextului în titlu. Noțiunea de intertext a fost lansată de Școala formalistă rusă. Analizând caracterul polifonic al romanelor lui Dostoievski, Bahtin a demonstrat faptul că textul poate fi interpretat în mai multe "chei". În sens larg, conceptul de intertextualitate a fost valorificat de naratologii francezi contemporani (Roland Barthes, G. Genette, Kristeva). Pentru Julia Kristeva, intertextualitatea este "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune, un indice al modului în care un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
caracterul polifonic al romanelor lui Dostoievski, Bahtin a demonstrat faptul că textul poate fi interpretat în mai multe "chei". În sens larg, conceptul de intertextualitate a fost valorificat de naratologii francezi contemporani (Roland Barthes, G. Genette, Kristeva). Pentru Julia Kristeva, intertextualitatea este "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune, un indice al modului în care un text citește istoria și se inserează în ea" (J. Kristeva apud DSL: 272). În viziunea autoarei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
interpretat în mai multe "chei". În sens larg, conceptul de intertextualitate a fost valorificat de naratologii francezi contemporani (Roland Barthes, G. Genette, Kristeva). Pentru Julia Kristeva, intertextualitatea este "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune, un indice al modului în care un text citește istoria și se inserează în ea" (J. Kristeva apud DSL: 272). În viziunea autoarei, cvasi-sinonimul intertextualitații este dialogismul, concept preluat din studiile lui M. Bahtin, cu scopul de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
general ("Dialogismul, observă J. Kristeva, mai mult decât binarismul, va fi poate baza structurii intelectuale a epocii noastre" J. Kristeva, 1966: 112). Dintre numeroasele concepte bahtiene ce stau sub incidența dialogismului amintim doar pe acela de plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272). Fie și numai în treacăt spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
decât noțiunile de sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006; M.C. Cătănescu, 2007) în limbajul jurnalistic, devenind
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]