2,413 matches
-
două sau mai multe persoane împreună". ... Se susține, în primul rînd, ca aceste dispoziții legale ar fi contrare art. 22 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant", arătîndu-se că "pedepsirea unui cetățean că a ucis un animal sălbatic este inumana, degradanta, discriminatorie, în defavoarea speciei umane". Constituția României a înscris dispoziția mai sus citată, corelata cu prevederea de la alin. (1) care consacră dreptul la viață și
DECIZIE Nr. 76*) din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110359_a_111688]
-
ar fi contrare art. 22 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant", arătîndu-se că "pedepsirea unui cetățean că a ucis un animal sălbatic este inumana, degradanta, discriminatorie, în defavoarea speciei umane". Constituția României a înscris dispoziția mai sus citată, corelata cu prevederea de la alin. (1) care consacră dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, asigurînd concordanță cu importante instrumente juridice internaționale: Declarația Universală a
DECIZIE Nr. 76*) din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110359_a_111688]
-
viață și la integritate fizică și psihică, asigurînd concordanță cu importante instrumente juridice internaționale: Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 5), Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (art. 7), Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (art. 1 și art. 16). În același sens șunt și dispozițiile art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată, recent de Parlamentul României prin Legea nr. 30/1994 . Dar, interzicerea torturii și a
DECIZIE Nr. 76*) din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110359_a_111688]
-
1 și art. 16). În același sens șunt și dispozițiile art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată, recent de Parlamentul României prin Legea nr. 30/1994 . Dar, interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante nu înseamnă nicidecum oprirea aplicării sancțiunilor legale în cazul săvârșirii unei infracțiuni. Mai mult, după cum se arătă în art. 16 pct. 1 din convenția împotriva torturii, termenul tortură "nu se referă la durerea ori suferințele rezultînd exclusiv din
DECIZIE Nr. 76*) din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110359_a_111688]
-
Articolul 1 Se ratifica Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptată la Strasbourg la 26 noiembrie 1987, precum și a protocoalelor nr. 1 și 2 la convenție, adoptate la Strasbourg la 4 noiembrie 1993. Articolul 2 În baza art. 15 al convenției, Ministerul Justiției este desemnat că autoritate competența
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
GHERMAN Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 19 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE CONVENȚIA EUROPEANĂ pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante *) - Strasbourg, 26 noiembrie 1987 - Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezenței convenții, având în vedere dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reamintind că în înțelesul art. 3 al aceleiași convenții "nimeni nu poate
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
ale Consiliului Europei, semnatare ale prezenței convenții, având în vedere dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reamintind că în înțelesul art. 3 al aceleiași convenții "nimeni nu poate fi supus torturii și nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante", constatind că persoanele care se consideră victime ale încălcării prevederilor art. 3 se pot prevală de mecanismul prevăzut de această convenție, convinse că protecția persoanelor private de libertate împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
sau tratamentelor inumane sau degradante", constatind că persoanele care se consideră victime ale încălcării prevederilor art. 3 se pot prevală de mecanismul prevăzut de această convenție, convinse că protecția persoanelor private de libertate împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ar putea fi întărită printr-un mecanism extrajudiciar, cu caracter preventiv, bazat pe vizite, au convenit asupra celor ce urmeaza: Capitolul 1 Articolul 1 Se instituie un Comitet european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
inumane sau degradante ar putea fi întărită printr-un mecanism extrajudiciar, cu caracter preventiv, bazat pe vizite, au convenit asupra celor ce urmeaza: Capitolul 1 Articolul 1 Se instituie un Comitet european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (denumit în continuare comitetul). Prin intermediul vizitelor, comitetul examinează tratamentul persoanelor private de libertate în vederea întăririi, daca este cazul, a protecției lor împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Articolul 2 Fiecare parte autorizează vizitarea, conform
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (denumit în continuare comitetul). Prin intermediul vizitelor, comitetul examinează tratamentul persoanelor private de libertate în vederea întăririi, daca este cazul, a protecției lor împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Articolul 2 Fiecare parte autorizează vizitarea, conform prezenței convenții, a oricărui loc, aflat sub jurisdicția să, în care persoanele sunt private de libertate de către o autoritate publică. Articolul 3 Comitetul și autoritățile naționale competențe ale părții interesate cooperează
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
cazurile în care, după părerea să, imunitatea ar împiedica realizarea justiției și în care imunitatea poate fi ridicată fără a prejudicia scopul pentru care este acordată. PROTOCOLUL NR. 1 la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante *) - Strasbourg 4 noiembrie 1993 - Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, semnată la Strasbourg la 26 noiembrie 1987 (denumită în continuare convenția
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
NR. 1 la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante *) - Strasbourg 4 noiembrie 1993 - Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului Protocol la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, semnată la Strasbourg la 26 noiembrie 1987 (denumită în continuare convenția), considerind că este oportun să se permită statelor nemembre ale Consiliului Europei să adere la convenție, la invitația Comitetului Miniștrilor, au convenit asupra celor ce urmeaza: Articolul
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copie certificata fiecărui stat membru al Consiliului Europei. PROTOCOLUL NR. 2 la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante *) - Strasbourg, 4 noiembrie 1993 - Statele semnatare ale prezentului Protocol la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, semnată la Strasbourg la 26 noiembrie 1993 (denumită în continuare convenția), convinse de oportunitatea de
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
al Consiliului Europei. PROTOCOLUL NR. 2 la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante *) - Strasbourg, 4 noiembrie 1993 - Statele semnatare ale prezentului Protocol la Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, semnată la Strasbourg la 26 noiembrie 1993 (denumită în continuare convenția), convinse de oportunitatea de a permite membrilor Comitetului european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (denumit în continuare comitetul) de a fi
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, semnată la Strasbourg la 26 noiembrie 1993 (denumită în continuare convenția), convinse de oportunitatea de a permite membrilor Comitetului european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (denumit în continuare comitetul) de a fi reeligibil de două ori, luând în considerare, pe lângă această, necesitatea de a garanta o înnoire echilibrată a membrilor comitetului, au convenit asupra celor ce urmeaza: Articolul 1 1. A doua frază
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
precizarea locului și datei de predare a persoanei. (2) Cererea de tranzitare poate fi refuzat�� dacă cetățeanul unui terț stat sau persoană fără cetățenie: ... a) ar fi expusă în țara de destinație sau în celelalte țări de tranzit unui tratament inuman ori este pasibila de pedeapsă cu moartea sau îi este amenințată viața ori libertatea pe motive rasiale, credința, naționalitate, apartenența la o anumită grupare socială sau din cauza convingerilor lor politice; ... b) este urmărită penal în țara de destinație sau în
HOTĂRÎRE Nr. 152 din 9 aprilie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind predarea-preluarea persoanelor a căror intrare sau şedere pe teritoriul celuilalt stat este ilegala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110649_a_111978]
-
nr. 468 din 1 iulie 2003. Respectarea demnității umane Articolul 5^1 Orice persoană care se află în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnității umane. Supunerea acesteia la tortură sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsită prin lege. Prezumția de nevinovăție Articolul 5^2 Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ------------- Art. 5^2 a fost introdus de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]
-
Urmau să participe diferite organizații civice maghiare, împreună cu "Grupul Eliberați România" alcătuit din "etnici români refugiați în Ungaria" datorită insuportabilei atmosfere ideologico-politice și a penuriei economice acute de acasă. Într-un apel distribuit înaintea demonstrației planificate", organizatorii au subliniat "condițiile inumane de muncă și de trai" din România sub conducerea "fantomei lui Stalin". Manifestația a fost centrată pe atragerea atenției asupra încălcării drepturilor omului în România, indiferent de apartenența etnică a prejudiciaților. "Popoarele noastre sunt reciproc dependente" se încheia apelul. "Doleanțele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
puțin timp după ce am venit și eu la Cernăuți am urmărit, Într-o noapte de coșmar, camioanele care treceau cu oameni ridicați forțat, care erau duși, sărmanii, deposedați de toate bunurile, pe un drum pentru mulți fără Întoarcere. Asemenea tratament inuman a avut În acea noapte de groază și vecinul nostru de apartament, avocatul Sonmer cu soția și fiul său, grav bolnav de tuberculoză. Parcă aud și acum loviturile puternice În ușa de la intrare, la 2 noaptea, când eram foarte Înspăimântați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ghetou. Ne-am cunoscut acolo și s-a creat, așa, o prietenie sentimentală, fără nici o atingere corporală. Așa era toată atmosfera aia, parcă pluteai În ceruri, unde gândeai că sunt și Îngeri, și diavoli. Viața era nesigură. Uneori atât de inumană, Încât dacă făceai rost de o bucățică de pâine era rai. Era o relativitate foarte interesantă a schimbărilor de situație. Mi-a dat inelul acela să-l păstrez și, când revin, să-i arăt că țin la ea - am băgat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spun despre cineva care să fi fost respectat În mod deosebit. În afară de Lageraltester-ul de care v-am spus. - Ați spus că erau și acei evrei tineri care erau botezați... - Acolo nu mai era problema religiei. Când ești În condițiile astea inumane, cu greu te poți gândi la un Dumnezeu atotputernic și bun. Atunci Îți pui problema unde este Dumnezeu și faptul că nu Îl găsești... Și atunci nu mai ai de ce să te rogi la cineva care a permis așa ceva. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să vă explic. Este foarte greu pentru un român, astăzi, să zică: „Da, la noi a fost Holocaust”. Deși unii o spun răspicat. De exemplu Stoenescu a afirmat la una din emisiuni că nu faptul că Holocaustul este un fapt inuman l-ar fi deranjat pe el, ci poate că, dacă se va declara că România a fost... se vor cere despăgubiri. Adică a luat partea meschină a problemei. După mine, nu asta este... despăgubiri... Faptul În sine trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am ajuns acolo au despărțit femeile de bărbați; ne-au despărțit mai Întâi de părinți și după aia ne-au despărțit pe noi, fetele, de bărbați. Eram aiuriți, nu știam pe ce lume suntem, nedormiți atâtea nopți, În acele condiții inumane... ADLER: Mai era o chestie. În momentul coborârii, foarte grav, bagajele alea, care nu reprezentau niște valori, dar erau ultima ta..., le lăsai În vagon. Această rupere de ultimă bucățică de casă era un șoc extraordinar. DAVIDOVICI: Îți scoteau alea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ureche... ADLER: Nu mai rămâneau decât pantofii. DAVIDOVICI: Nici ăia, că ne-au dat niște saboți... ADLER: Mie mi-au rămas... DAVIDOVICI: Am ajuns În lagăr și pe noi ne-au dus În lagărul C, care era socotit cel mai inuman dintre toate. În lagărul C erau barăci și În barăci cu priciuri, iar pe prici dormeam șase cu capul În sus, șase cu capul invers... Deci 12 persoane. Eram lângă sora mea. Cu nimic din ce am avut de acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
complicitatea „organelor” și, pentru că li se părea că l-au prins pe Dumnezeu de amândouă picioarele, se stabileau în paradisul regăsit. Nu se spune nimic despre cei 300.000 de țărani care nu aveau o palmă de pământ, de condițiile inumane de muncă, de boli și analfabetism, de afaceri veroase, și, evident, nu se spune, ca și acum, de cei morți pe altarul capitalismului. 22 martie 2010 Cei 300 ai lui Marko Bela Motto: „Qualis vir, talis oratio” (lat. Așa om
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]