925 matches
-
viață pe care acesta a pus-o în exprimarea a ceea ce ar fi „văzut” în imaginație. Pe aceleași baze psihologiste, el consideră că emoția estetică este o „contagiune nervoasă” între autor și cititor. Critica literară s-ar întemeia pe principiile invariabile ale judecății, de unde și prezența unor „reguli absolute ale frumosului”. Ca un adevărat pozitivist, autorul nu deduce însă aceste reguli din filosofie, ci din realitatea artei. Principiile esteticii sale nu mai sunt formaliste, ci istorice și sociologice, dovedind în cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
este semnificativă pentru identificarea drojdiilor. Cu valoare limitată în caracterizarea drojdiilor, se mai utilizează ca unice surse de azot creatina, creatinina și cadaverina. Aproximativ un sfert din totalul speciilor de drojdii utilizează azotul, această capacitate fiind de regulă o particularitate invariabilă a tuturor tulpinilor unei specii. Pentru scopuri taxonomice se urmărește capacitatea de a utiliza sursa de azot prin aprecierea dezvoltării în condiții de aerobioză. Metoda pentru acest test este asemănătoare în esență cu cea utilizată pentru asimilarea surselor de carbon
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
bazate pe relația mijloace-scopuri. (E. Leach, 1972, p. 521) ...o acțiune În conformitate cu uzajurile colective, a cărei eficiență este, cel puțin În parte, de ordin extraempiric. (J. Cazeneuve, 1989, vol. XX, p. 64) ...performarea unor secvențe, mai mult sau mai puțin invariabile, din acte sau discursuri formale, a căror codare nu aparține integral performerilor (R. Rappaport, 1999, p. 24). Atunci când un set de reguli constitutive este acceptat ca determinând tipul de acțiuni pe care cineva le performează, acea persoană, adoptând cadrul ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și exprimări formalizate În secvențe mai mult sau mai puțin invariabile, impun forma rituală asupra substanței acestor acțiuni și exprimări” (1999, p. 29). Iar C. Humphrey și J. Laidlaw (1994, p. 97) susțin că „o acțiune este ritualizată dacă actele care o compun sunt constituite nu de intențiile actorului care le
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ignorare a realității date. Raportul dintre planul creației urmuziene și cel al existenței fenomenale este, mai degrabă, unul de oscilare derutantă între cele două nivele, și nu de paralelism prin imitare sau ignorare. Observăm, în acest sens, cum, în mod invariabil, incipitul textelor urmuziene pornește de la normal și acceptabil, pentru a devia treptat și contrariant, spre anormal și inacceptabil simțului comun. Astfel: Ismail "nu umblă niciodată singur. Poate fi găsit însă pe la ora 5 1/2 dimineața, rătăcind în zig-zag pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ideii de literatură. Are loc o nouă expansiune a conceptului literatură = cultură, sub un puternic impuls ideologic. Literatura continuă să rămână în primul rând ceea ce a definit-o încă din antichitate: cultură transmisă prin scris, prin litere. Revenirea la etimonul invariabil al literaturii este inevitabilă și continuă. Sensul etimologic, tradițional, gramatica, se menține încă puternic. Gramatica propune primele cunoștințe, primele elemente ale literelor. Acest sens îl găsim bine subliniat și de Voltaire. Sensul didactic cultural și erudit este și el consacrat
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este sigur că în toate epocile s-au format sentimente totale. Ele nu apar însă la fel de puternic în toate timpurile și împrejurările nu le sînt totdeauna la fel de favorabile. Atîta vreme cît viața se desfășoară într-un cadru stabil, limitat și invariabil, viața sentimentală va avea un caracter relativ simplu. Va exista o amprentă comună, determinată de comunitatea în familie, neam și stat. Ceea ce tinde să iasă din acest cadru, toate străduințele pentru care el este prea îngust, toate contradicțiile ce amenință
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care ne-a dat-o antichitatea, aflată anume în Banchetul lui Platon, chiar și acolo, această năzuință, cu întreaga neliniște și întreaga însuflețire pe care le vehiculează, pare să-și afle locul într-o sferă mai joasă, comparativ cu durata invariabilă, care este obiectul suprem al gîndirii 19. Dar sentimentele de plăcere și neplăcere presupun tocmai niște schimbări și anume unele bruște, mai mult sau mai puțin puternice, căpătînd formele cele mai intense acolo unde se întîlnesc sau se înlocuiesc între
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
bogata sa experiență ca om nu putea avea înrîurire totală asupra sufletuluzi său în orice caz, nu o înrîurire pe care s-o poată recunoaște și exprima cu gîndirea lui. Pentru el, la fel ca pentru gîndirea antică în general, invariabilul și variabilul treceau drept contradicții maxime, ireconciliabile, între care trebuia să ăzbutești, pînă la urmă, o alegere. Iar pentru Platon nu exista nici un dubiu de care parte se afla adevarata valoare. Sentimentul său total era un entuziasm intelectual, bucuria cunoașterii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a pune integral în drepturi legătura psihică dintre acest fundal și trăirile din lumea empirică. Lipsea, înafară de asta, relația pozitivă dintre categoria invariabilului și cea a variabilului, pe care avea s-o scoată la lumină de abia epoca modernă. Cînd aproape întreaga energie se revarsă asupra unei laturi a vieții psihice, rămîne, în chip firesc, cu atît mai puțină pentru celelalte laturi. Așa
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
destinație. Atunci de ce să nu le permitem celor cu o competență superioară în guvernare să ia hotărîrile decisive în privința bunăstării statului? Să dirijeze guvernarea către destinația potrivită, binele public? Bineînțeles că nu putem presupune că toți oamenii sînt în mod invariabil cei mai buni judecători ai propriilor interese. Copiii, evident, nu sînt; alții, de obicei părinții, trebuie să le fie protectori pînă cînd devin capabili să-și poarte singuri de grijă. Și adulții se pot înșela în privința intereselor lor, a celor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru "antipatic"), o anorexică de fată, rahitica de Viorica 13 (AD). 3.2.4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD), o nașpetă de formație (www.trilulilu.ro, 2008). Aceste preferințe sunt importante nu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD), o nașpetă de formație (www.trilulilu.ro, 2008). Aceste preferințe sunt importante nu atât pentru rezultatele formale (o expresivitate sporită) - pentru că formele care permit acordul au un sens identic cu invariabilul nașpa -, ci pentru faptul că permit intrarea în (Det) N1 de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
acelorași tipuri de substructuri menționate deja pentru (Det) N1 de N2 (vezi supra, 3.1.); ● disponibilitatea în direcția construirii unor sintagme cât mai expresive are consecințe și în plan morfologic și lexical: crearea unei paradigme de flexiune în cazul cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
amants de Paris, Il pleut, L'orgue des amoureux, Pleure pas, Pour moi des amoureux, Pour moi tout seule, Dans les prisons de Nantes, C'est pour ça, J'ai dansé avec l'amour etc. Mignonă, 1, 47 m, cu invariabila rochie neagră, sobră ce ascundea suferința unei copilării frustrante și un temperament vulcanic, cu mâinile contorsionate de reumatism articular, cucerea publicul din Franța și din alte locuri în lume ce intra în delir de exaltare și admirație la spectacolele ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea război mondial a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod invariabil fie legionarilor, fie doar unor "elemente declasate" din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l maniera în care a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în care acestea sînt distribuite în funcție de mărimea și frecvența lor. c. Curbele de corelație sînt curbe ce rezultă din comparația măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una dintre invariabilele reflecției istorice românești, cât și a memoriei oficiale. În forma sa elementară, această teză a rămas neschimbată, constituind un element de susținere a edificiului în care a fost organizat trecutul românesc. Elaborată princeps în tradiția cronicărească și învestită de către Samuil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Continuitatea. Teza continuității, varianta românească a mitului universal al permanenței, s-a menținut pe aceleași coordonate esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și reiterată succesiv ca reacție la teoriile discontinuității dezvoltate de istoricii habsburgici. Polemica țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slavii își vor fi adus contribuția cardinală. Prin această nouă mutație survenită în chestiunea originii, se înregistrează încheierea mișcării de pendul de la vest la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o biografie instituțională a partidului și, mai ales, o biografie personală a lui Nicolae Ceaușescu. Nu mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2004, p. 95). Probe directe ale caracterului conservator pe care îl emana FSN provin din declarațiile liderului formațiunii din același prim discurs televizat, în care Ion Iliescu i-a denunțat pe foștii conducători ca falși comuniști care au alterat esența invariabilă a doctrinei marxist-leniniste: ei "s-au declarat a fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul postmodern merge un pas mai departe, adoptând o poziție specifică agnosticismului istoriografic. Oprindu-se asupra problematicii continuității, manualul redactat de S. Mitu et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice; ● Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]