1,182 matches
-
literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează diversitatea culturilor spirituale și a modurilor de a concepe transcendentul. în fața acestei diversități cu concordanțele, convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în al doilea model, fiecare persoană își păstrează calitatea de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lancinantă a absenței lui. Dacă de la Lumini înainte s-a decretat că omul ajuns la maturitatea vîrstei sale istorice are dreptul (sau datoria) să-și dea singur temeiurile și principiile, încercările de autofundare nu încetează totuși să lase un rest ireductibil, să stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii islamice 2, el se vede înconjurat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dominate de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe întregul spațiu exterior disponibil ; expansiunea ei nu e reglată decît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Există un „dosar Labiș” început în decembrie 1956 și neîncheiat încă. Sentimentali ireductibili cum suntem noi românii, vom medita multă vreme la nebănuitele căi ale sorții. Încă înainte de a se stinge fulgerător, ucis de un tramvai numit destin, trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
creat. Termenul de creativitate semnifică capacitatea de a produce noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil la aptitudini. Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creat. Termenul de creativitate semnifică capacitatea de a produce noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil la aptitudini. Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
posturi de lucru generate de diviziunea socială a muncii. Pe baza acestor principii, În practica decizională au fost promovate două modalități de gestionare În timp real a structurilor organizaționale: a) managementul funcțional, prin care complexitatea activității este descompusă În componente ireductibile praxiologic, George-Ștefan COMAN 215 Cap.6. CREATIVITATEA ȘI CONCEPTUL DE „NOUA ECONOMIE” 6.1. Conceptul de „Noua Economie”114 Produsul creației este criteriul cel mai cunoscut și palpabil de apreciere a creativității. El se exprimă fie În ceva material (un
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
posturi de lucru generate de diviziunea socială a muncii. Pe baza acestor principii, În practica decizională au fost promovate două modalități de gestionare În timp real a structurilor organizaționale: a) managementul funcțional, prin care complexitatea activității este descompusă În componente ireductibile praxiologic, George-Ștefan COMAN 217 respectiv În acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu se poate prevedea și legea eredității n-o poate lămuri. Genialitatea nu se moștenește și nu se reproduce în urmași. Adesea, dimpotrivă, geniul consumă atâta energie spirituală încât urmașilor nu li se transmite nici măcar o inteligență mijlocie. Geniul e ireductibil la un factor comun. Pentru cei vechi el nu constituia o problemă de dezlegat. Enigma geniului și-o explicau printr-un adaos de putere supranaturală în omul ales, printr-o inspirație divină. Antichitatea considera pe artiști profeți ai zeilor. în fața
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI sunt "ireductibile la parafrază", aceasta se datorează domeniului textual-discursiv, și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI e un fenomen real, însă cu amendamentul că orice sens e unul "neparafrazabil", ca urmare a numeroaselor funcții pe care acesta le contractează în text
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI e un fenomen real, însă cu amendamentul că orice sens e unul "neparafrazabil", ca urmare a numeroaselor funcții pe care acesta le contractează în text; semnificația EI, în schimb, nu este deloc "ireductibilă", iar acest lucru a fost demonstrat deja în numeroase cercetări lexico-frazeologice "mixte". Prin urmare, o disociere mai riguroasă, pe baze coșeriene, între planul "limbii" (al semnificației) și cel al "discursului" (al sensului) ar fi asigurat o mai mare rigoare cercetării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
toți vorbitorii limbii respective subscriu în mod automat la "opinia" (atitudinea despre "lucruri") pe care o vehiculează textemul. În al doilea rând, textemele reprezintă, potrivit sintagmei lui Lakoff și Johnson, "metafore prin care trăim"; dar ele rămân "metafore", nu echivalente ireductibile ale "lucrurilor" însele. Tot așa cum - pentru a prelua unul dintre exemplele-cheie ale cognitiviștilor americani - vorbitorii de limbă engleză care își structurează discursul în jurul metaforei conceptuale ARGUMENT IS WAR nu cred că o controversă verbală ar trebui să se soldeze în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile de articulare a sensului cuprind "(a) strategia diaforică, adică instituirea a două câmpuri referențiale (CRI și CRII) între care există o tensiune ireductibilă (accentuarea dizanalogiei) în raport cu fundalul cunoașterii lumii, (b) strategia endoforică - încercarea de a media această tensiune prin accentuarea analogiilor și suspendarea tensiunii, fie prin "alunecarea" spre unul dintre cele două câmpuri, fie prin trecerea într-un plan 'metatextual' în raport cu ele, și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lumea cealaltă) este acela de "tărâm transcendent"413. Prin urmare, plasarea textemului a fi (venit) de pe ceea lume în preambulul "prelegerii" pe care urmează să o țină Domnu Stamatin echivalează cu o strategie diaforică, menită să scoată în relief opoziția ireductibilă NEBUNIE (= "imanență") vs. MOARTE (= "transcendență"). Această dizanalogie este mediată apoi, în manieră endoforică, cu ajutorul celeilalte expresii, în cadrul căreia culturemul săltat deschide o nouă dimensiune, a "verticalității" ontologice, grație schemei imagistice a ASCENSIUNII. În sfârșit, strategia epiforică a construcției de sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
titlu al capitolului X (Mărirea și tihna stau în hotare deosebite, p. 80), respectiv [22] Soarta celor mari ai lumii e una cu soarta mișeilor (titlul capitolul XIII, p. 111). Inspirate din viziunea Ecclesiastului, ambele reflecții tind să accentueze distanța ireductibilă ce separă numenalul de fenomenal. 2.4.3.2. Acestor texteme titulare li se adaugă o serie de texteme-pereche, în cadrul cărora textemul secund reprezintă o reconfigurare polemică a textemului prim, indiferent de sursa acestuia. Din această categorie fac parte replici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de bypass arterial sau înlocuiri vasculare cu artere/vase artificiale - din materiale protetice sau materiale biologice. Procedee de asistare circulatorie sau transplantarea cardiacă sunt alternative viabile tratamentului medical ajuns la limita eficienței pentru afecțiuni miocardice cu disfuncții severe - insuficiență cardiacă ireductibilă. Din punct de vedere istoric, începuturile chirurgiei cardiace se află în urmă cu peste 100 de ani când Rehn suturează cu succes o plagă cardiacă (1899). Perioada modernă a chirurgiei cardiace începe la 6 mai 1953, când John Gibbon efectuează
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu cădem din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub dictaturile roșii și brune, ne propune un adevăr cît un aforism: "Mulțimile trăiesc de azi pe mîine, se bucură
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
destul de sigură de evaluare a succesului guvernanților în ceea ce privește ducerea la bun sfârșit a consolidării este observarea tipului, amplitudinii și intensității opoziției prezente după ce procesele de legitimare au funcționat o anumită perioadă (Linz, 1993). La sfârșitul perioadei de consolidare, tuturor oponenților ireductibili ai regimului (cu atât mai numeroși cu cât a fost mai restransă activitatea și/sau capacitatea represivă) li se adaugă (eventual) cei ce au ieșit din coaliția dominantă, și care, prin urmare, sunt nemultumiți de maniera în care s-a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
complicatele procedee folosite: ironie, parodie, joc de cuvinte, mimare, burlesc. Definind astfel funcția literaturii, am rezolvat oare ceva? într-un sens, se poate spune că în estetică întreaga luptă se dă între teoria care susține existența unei "experiențe estetice" separate, ireductibile (un domeniu autonom al artei) și teoria care consideră că artele trebuie să servească știința si societatea, care tăgăduiește existența "valorii estetice" ca un ter-tium quid, care ar reprezenta un factor intermediar între "cunoaștere" și "acțiune", între știință și filozofie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
reprezenta un factor intermediar între "cunoaștere" și "acțiune", între știință și filozofie, pe de o parte, și între etică și politică, pe de alta. *3 Desigur, nu trebuie să se creadă că acela care neagă existența unei "valori estetice" fundamentale, ireductibile neagă orice valoare a operelor literare: el poate doar să clasifice valorile operei literare, sau ale artei, în funcție de sistemele de valoare considerate de el "reale", "fundamentale". El poate privi artele, așa cum le privesc unii filozofi, ca forme de 'Cunoaștere primitive
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Constant Tonegaruă. În al doilea rând, Grigurcu năzuiește spre identificarea nucleului individualizant al criticii lui Vladimir Streinu: "Instrumentul de expresie cel mai eficient al intuiției e metafora. În sugestiile profunde ale "stilului colorat" al criticului e de căutat timbrul său ireductibil, esența criticii sale estetice..." Încheierea micului studiu nu mai lasă dubii asupra creditului considerabil ce i se acordă: "...Vladimir Streinu e o personalitate critică impunătoare." După exact zece ani, în ", criticul revine asupra autorului Paginilor de critică literară . Perspectiva este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
artistic" este corelativ cu existența normelor. Departe de a ne putea vreodată dispensa în analiza critică de ele, avem nevoie și de integrarea în categorii și de precisa raportare la sistemul normelor estetice, nu pentru a anihila esența vie și ireductibilă a operei, ci tocmai pentru a o demonstra. Încât întreaga luptă contra criticii integratoare își pierde pentru noi valoarea strict principială, păstrându-și-o în schimb pe cea polemică, orientată într-un sens foarte exact, anume împotriva criticii indiscutabil marginale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]