1,240 matches
-
Sodomeni (Pașcani) Îndată ce oamenii au prins a se turbura și a vorbi despre devastarea târgului, Cornescu i-a strâns la școală, și le-a vorbit despre primejdia țării și despre a lor, dacă nu stau liniștiți. La îndemnul său, sătenii iscălesc o declarație de pace, care se dă inspectorului comunal. Apoi în zilele celelalte cât satele fierbeau, a umblat din om în om cu sfaturi de liniște. Acest om, pentru căpitanul de jandarmi Niculescu, era un instigator. Întâlnindu-l căpitanul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să dau un bilet să aveți întâietate la intrarea în pavilioane. Și a scos din buzunar un carton alb mai mare ca o carte poștală și a scris pe el: Vor avea întâietate la intrarea în pavilioane. Și s-a iscălit. Comisar Regal al Expoziției ss. Dr.Costachi I. Istrati [51]. Cine era Dr.Costachi I.Istrati ? Era ficiorul boierului Istrati din comuna Rotopănești județul Suceava. Care în tinerețea lui a învățat la Paris cu Lilica [52] fiica lui Bogdan Petriceicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spre Apus a armatei țariste. Urmare a expediției lui Petru I din 1696, Poarta pierde Azovul, iar în scurt timp țarul reușește să dispună în Marea Neagră de o flotă considerabilă: 14 corăbii mari, 9 galere și 40 de brigantine. Turcii iscălesc în 25 iulie 1702, un tratat de pace cu Rusia, foarte favorabil celei din urmă: corăbiile de comerț rusești capătă dreptul să treacă prin Bosfor și Dardanele, corăbiile de război puteau naviga pe Marea Neagră, Azovul rămânea Rusiei. În acest fel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sînt în total 33 kg de aur, 690 kg de argint, 22,12 carate de briliante, 30,03 carate de rubine, 184,55 carate de smaralde. Dintre cele 1.350 de picturi, gravuri și desene, cele mai numeroase, 120, sînt iscălite de Grigorescu. Toate obiectele, amănunțit descrise, măsurate, cîntărite, cele care se puteau cîntări, au fost înscrise în inventar, dintre care o serie au fost trimise statului romîn, în același timp cu Tezaurul, iar altă parte a rămas la Moscova. Curînd
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toate celelalte puncte cerute de el, atât în ce privește convenția politică, cât și cea militară [...]. În primele zile ale lunii august, toate negocierile erau sfârșite. Ziua de 14 august era fixată pentru intrarea noastră în război. Nu mai rămânea decât de iscălit tratatele și de luat unele dispozițiuni militare [...] Pentru iscălirea tratatului se hotărî ziua de 4 august 1916. Grija de căpetenie a lui Brătianu era ca nu cumva Puterile Centrale să prindă de veste că ne-am hotărât așa încât să putem
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
purces și la citirea convențiunii militare. Când cetirile au fost terminate, a venit rândul iscălirii. Eram zguduiți de emoție. Exemplarele erau semnate dinainte de Saint-Aulaire în numele Franței, de sir George Barclay în numele Angliei și de baronul Fasciotti în numele Italiei. Rămâneau să iscălească Poklevski în numele Rusiei și Brătianu în numele României. Vintilă Brătianu pregătise în milocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice. Poklevski, emoționat și el, în mijlocul unei tăceri plină de solemnitate, a iscălit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iscălească Poklevski în numele Rusiei și Brătianu în numele României. Vintilă Brătianu pregătise în milocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice. Poklevski, emoționat și el, în mijlocul unei tăceri plină de solemnitate, a iscălit cel dintâi, rând pe rând, cele cinci exemplare. Brătianu, cel din urmă, a luat tocul și, prin iscălitura lui, a legat soarta neamului româneasc de soarta Aliaților, semnând astfel actul însuși de naștere a unității noastre naționale. Deasupra mesei, privind
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cinci exemplare. Brătianu, cel din urmă, a luat tocul și, prin iscălitura lui, a legat soarta neamului româneasc de soarta Aliaților, semnând astfel actul însuși de naștere a unității noastre naționale. Deasupra mesei, privind drept în față pe cei ce iscăleau, stătea atârnat în perete chipul lui Ion Brătianu cel bătrân. Făuritorul independenței României Mici părea că privește cum urmașii săi zămisleau România Mare. Ai fi zis că spiritul său plutește peste noi toți în acele clipe mișcătoare. Când totul s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România Mare. Ai fi zis că spiritul său plutește peste noi toți în acele clipe mișcătoare. Când totul s-a sfârșit, Brătianu și cu Poklevski s-au îmbrățișat. Ne-am strâns cu toții mâna, arătându-ne speranța că actul ce se iscălise va fi spre folosul Aliaților și spre fericirea neamului românesc...”. [...] Consiliul de Coroană, care a hotărât intrarea noastră în acțiune, s-a ținut în ziua de duminică, 14/27 august 1916, la Cotroceni. [...] La unsprezece fix, aghiotantul de serviciu ne-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de arestarea a două conducătoare de spital. Dar o făcu numai din grai și scrise lui von dem Bussche pentru a cere să înceteze o astfel de stare dăunătoare intereselor germane. Scrisoarea către Mackensen a fost trimisă aghiotantului, care a iscălit de primire; o copie lui Tzigara, care, în 1921, a dat-o lui Averescu pentru a o publica în Îndreptarea, ca probă a corespondenței criminale a familiei Brătianu cu inamicul! Textul scrisorii nu s-a publicat, căci era spre cinstea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rege, dar la Maiestatea Sa nu îndrăzniră [să percheziționeze]. Guvernul, vexat de ținuta indiferentă, până la dispreț, a foștilor miniștri, o taxă de obrăznicie, mai ales când cerură să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre] ceilalți s-a spus că lipsesc din Iași - deși, zicea ziarul lor, erau acasă - ca să li se afișeze pe ușă. Toate aceste mici mizerii ne înveseleau mai mult decât ne supărau, totuși erau triste din punctul de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scriind bine, om de onoare, care voise să-și dea demisia din diplomație când la Congresul păcii Aliații nu s au ținut de convenția ce făcusem cu ei, asigurându-ne Tisa ca hotar la apus. El cu Barclay 239 o iscăliseră la 4 noiembrie 1914 în casele lui Vintilă pentru Franța și Anglia, Poklevski Koziel pentru Rusia. Ionel l-a oprit de a se retrage ca să nu piardă un așa bun prieten al nostru din postul de la București, unde mai erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Octav Măgureanu, autori cu traiectorie de mici comete literare, dedicați cu frenezie boemei. Cine-i mai știe? Odată l-a căutat pe Fănuș la cămin un tânăr domn scund, rotofei, cu păr inelat, foarte volubil și gesticulant. Era scriitor, își iscălea producțiile Vintilă Ornaru și era odraslă de fost moșier, cum am aflat mai târziu. Se numea, de fapt, Lamotescu. Nu părea să fie apăsat de originea lui nesănătoasă, era dezinvolt, bine dispus, și venise atunci să-l ia pe Fănuș
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
iar celelalte voturi se împărțiră între Lascar Catargi, Petru Mavroghene și Costache Negri. La al doilea scrutin, renunțând Costache Negri, colonelul Alecu Cuza întruni majoritatea absolută a voturilor. Imediat se încheie un proces-verbal de rezultatul acestei alegeri pe care îl iscăliră toți deputații prezenți, cu angajament solemn ca în ziua de alegere fixată pentru 5 ianuarie să voteze toți pentru Alecu Cuza, așa că înălțarea lui la scaunul domniei era acum asigurată. De notat e că Alecu Cuza, care nu se gândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Era un bun recitator de versuri patriotice. Neîntrecut În meseria lui, „nenea ștefan“ lucrase tâmplăria multor clădiri din județul Argeș: primăria din Bascov În 1914; primăria din Valea Mărului În 1916; biserica din Bascov, pe ale cărei uși s-a iscălit; biserica din Dobrogostea este reparată tot de el; cantonul din Budeasa al școlii de pomi cultură de la Găleșești; biserica din Stroești etc. Când nu avea cu ce plăti datoriile, se achita cu piese de mobilier; lui Petre Leonăchescu i-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
regim”. și dacă mai adăugăm și rânza noastră națională, apoi nu mai mă mir de ce se fuge din Basarabia, dar și din România tot. S-au temut unii ( n-o să arăt cu degetul) că nu vor rămâne în istorie, au iscălit tratate cu „vecinii”, au abandonat fariseic șansa de rotunjire a Țării. Decât nimerirea în istorie alături de Groza, Chișinevschi și Panchiușa, mai bine la Tiraspol în celula condamnaților la moarte! Se zvonește (trec la bancuri) că din 1990 la București cei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ne răsar limpede înaintea ochilor viața politică a unui neam întreg. Această imensă muncă de redacție a fost făcută de cei doi frați: Alecu și George, în special primul, la care se adaugă și Eudoxiu care are numai două articole iscălite cu inițialele E.H., dar se pare că unul nu este al lui ci al lui Alecu. Numai pentru această activitate care depășise hotarele țării, Alecu Hurmuzaki a putut fi numit în 1866 primul membru bucovinean al Academiei Române de mai târziu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
și alte poezii între care și “Miorița”, aproape fiecare număr aducând câte ceva din pana lui Vasile Alecsandri. Un alt colaborator este George Sion, care publică mai multe poezii cu indicația că fac parte din manuscrisul “Panorama Moldovei”. Alte poezii sunt iscălite numai cu inițiale, astăzi necunoscute sau numai „un emigrat de la 1848”. Pentru a populariza literatura celorlalți scriitori români cunoscuți, redacția a hotărât să reproducă fragmente literare din opera lor. Astfel sunt redate poezii din Andrei Mureșanu, D-trie Bolintineanu, Prefața
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
jud. Cluj. Am primit aprobarea și cu data de 25 septembrie 1948 am funcționat pe mai departe ca învățător în com. Aschileu, satul Cristorel, jud. Cluj. La 1 decembrie 1948, Biserica greco-catolică a fost desființată prin lege. Cei care au iscălit trecerea la ortodocși au rămas în parohiile lor, iar noi care am refuzat trecerea la ortodocși am fost urmăriți de miliție și securitate. Am plecat la București unde am luat legătura cu ÎPS episcop Aftenie Vasile, care mi-a dat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
opt săptămâni am fost chemat la camera de interogatoriu. M-a întrebat că ce politică am făcut? Eu i-am răspuns că n-am făcut politică, decât politica lui Cristos, ca să ne iubim unul pe altul. M-a pus să iscălesc cele declarate și apoi m-am întors în celulă. Când m-au băgat în subsol, la ușă mi-a venit rău. Am vomat sânge din plămâni. Gardianul mi-a adus un lighean de circa 4 litri. Sângele s-a oprit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
inestetice, având o voce oscilatorie cu sonorități stridente: când tenor, când bariton, când alto sau bas pedală. Etapă de modificări hormonale vizibile și emoționante surprinse cu o adâncă sensibilitate de ochiul poetului: "Tinerilor, voi suavi lungani, Existența voastră cea melodioasă Iscălește farmecul acestor ani, Pâinea parc-o face mai gustoasă." (Nichita Stănescu) Dar aveau o perioadă de magnificență uluitoare în momentul inflorescenței estivale. Dacă Lazăr cel plâns și îngropat de patru zile ar fi fost adus aici, în această pădurice mirobolantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
suprem al districtului Făgăraș, era atunci Simion Boer de Kövesd, iar delegații anchetatori erau nobilii Ladislau Potsa și Gavril Orbok, având lângă ei ca notar, pe Mihail Drenczen, jurat al scaunului superior al nobililor din Făgăraș. Toți acești trei magistrați iscălesc încheierea scrisă în limba maghiară și întărită cu sigiliile lor de ceară, încheiere care între noi fie vorba, nu putem deduce că ar fi avut vreun efect benefic asupra vieții iobagilor care au făcut plângerile ce au ajuns la împăratul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de a nu-l părăsi pentru tot cerul sau pământul sau etc., simțind mișcări noi, evlavie și desfătare spirituală. Am adăugat din partea mea, făcând ceea ce depindea de mine, iar această din urmă șprecizareț era făcută pentru însoțitorii mei, care au iscălit 2. Apoi, de fiecare dată, în timpul zilei, când îmi aminteam de Isus, șprimeamț o anumită simțire sau vedere cu priceperea, în necontenită evlavie și confirmare. A ZILEI 3 23. Duminică ș24 februarieț - La rugăciunea obișnuită, de la un capăt la altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
indus aici de comparație : „ca la un plebiscit”. Într-un fragment anterior, naratorul rememorează prima sa expe- riență „politică”, devenind semnatarul unui document la o vârstă care nu reclamă conștiința civică și nici responsa- bilitatea politică. „De câte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sen- timente civice în orașul meu natal !” De la bun început excesul originează într-o experiență infantilă și evident deformatoare a politicului. Al treilea episod vizează un joc crud, o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din ordinul generalului Antonescu, pline de insulte la adresa legionarilor. Unul dintre aceste afișe fusese lipit chiar peste drum de clădirea Muzeului meu, și cineva, văzândumă, a avut grijă să mă denunțe imediat Poliției, bine înțeles fără să aibă curajul să iscălească. Am aflat apoi că binevoitorul curajos era vechiul meu subaltern Ion Nestor, acest denunț fiind, de altfel, începutul unei serii continue... Pe Bulevardul Lascăr Catargiu vânzătorii strigau titlurile articolelor din „Cuvântul” apărut pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]