KorAP: Find »[drukola/base=ischemic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...153 >

3,806 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

coronariană: dislipidemia (2, 3, 4, 5), hipertensiunea arterială (6), fumatul (7, 8, 9, 10, 11) și diabetul zaharat (12, 13, 14). Pe lângă aceștia se mai adaugă lipsa activității fizice (15, 16, 17), obezitatea (18, 19), antecedentele familiale de boală cardiacă ischemică (20, 21), vârsta, sexul, homocisteinemia (22, 23), consumul de alcool (24), stresul, tipul A de personalitate (25, 26, 27, 28), factori ce intervin în hemostază fibrinogen (29), factorul VII (29), activitatea fibrinolitică (30), inhibitorul 1 al activatorului de plasminogen (PAI-1

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stâng. Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi localizată în regiunea comisurii posteromediale sau a celei anterolaterale. În unele cazuri poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi localizată în regiunea comisurii posteromediale sau a celei anterolaterale. În unele cazuri poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea prin cicatrizare a mușchilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi localizată în regiunea comisurii posteromediale sau a celei anterolaterale. În unele cazuri poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea prin cicatrizare a mușchilor papilari, ruptura mușchiului papilar, asinergia adiacentă peretelui ventricular. Există însă și situații în care regurgitarea apărea prin porțiunea centrală a valvei ca rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care regurgitarea apărea prin porțiunea centrală a valvei ca rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng. Mortalitatea intraspitalicească este considerabil mai mare în cazul by-pass-ului aortocoronarian asociat cu chirurgia valvei mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât în cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng. Mortalitatea intraspitalicească este considerabil mai mare în cazul by-pass-ului aortocoronarian asociat cu chirurgia valvei mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât în cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la care s-a intervenit chirurgical comparativ cu cei tratați medicamentos (37). Mai mult

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la care s-a intervenit chirurgical comparativ cu cei tratați medicamentos (37). Mai mult, supraviețuirea pare ameliorată în cazul unei proceduri chirurgicale conservatoare pe valva mitrală decât în cazul înlocuirii acesteia (38). Instabilitatea hemodinamică Instabilitatea hemodinamică este un factor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare completă atunci când au fost by-pass-ate toate leziunile coronariene semnificative (stenoze > 50% din diametrul vasului). Acest lucru nu este posibil să fie realizat în toate cazurile deoarece din punct de vedere

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortocoronarian este cu atât mai mare cu cât numărul de endarteriectomii efectuate este mai mare. Grafturile secvențiale Folosirea grafturilor secvențiale oferă fără îndoială o serie de avantaje din punct de vedere tehnic: reduce durata intervenției chirurgicale, scurtează timpul de oprire ischemică a cordului, permite o revascularizare mai completă pentru pacienții cu leziuni semnificative ale ramurilor coronariene mici. Acestora li se adaugă un flux și o patență precoce cel puțin egale dacă nu chiar superioare grafturilor izolate (56) mai ales în situațiile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80). Din punct de vedere al raportului sânge-cristaloid în cadrul cardioplegiei sanguine acesta poate fi 1:1, 2:1, 4:1, 8:1. Cel mai frecvent folosite sunt primele trei variante. Creșterea raportului are drept beneficiu reducerea cantității

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
distribuții a soluției cardioplegice. Pentru aceasta se folosește un vent introdus prin vena pulmonară superioară dreaptă în atriul sau ventriculul stâng și un alt vent la nivelul aortei ascendente. Folosirea unor tehnici adecvate de protecție miocardică scade semnificativ incidența leziunilor ischemice intraoperatorii. Cu toate acestea, multitudinea variantelor tehnice și a strategiilor aplicate arată că nu există o metodă ideală de protecție a cordului pe durata clampării aortei. Este motivul pentru care timpul de ischemie miocardică globală influențează evoluția postoperatorie a bolnavilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acest motiv, anestezia trebuie astfel condusă încât să asigure un raport optim între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului. Acest principiu general valabil își dovedește importanța în prevenirea necrozei și a stunning-ului miocardic la bolnavii cu boală cardiacă ischemică. Consumul miocardic de oxigen este determinat de frecvența cardiacă, starea de contractilitate a miocardului, postsarcina, presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic de oxigen și se asociază cu ischemia miocardică (99). Eliberarea de catecolamine endogene sau administrarea acestora cresc contractilitatea și prin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sau a unei vasodilatații selective, poate duce la scăderea presiunii de perfuzie în ariile miocardice irigate de artere coronare cu stenoze semnificative. Situația poate fi întâlnită în cazul folosirii agenților inotropi și a celor vasodilatatori la pacienții cu boală cardiacă ischemică. De obicei, cei mai mulți dintre bolnavii coronarieni sunt anxioși și din acest motiv o discuție calmă și deschisă cu anestezistul despre premedicație, anestezia propriu-zisă și trezirea în terapia intensivă este foarte importantă pentru prevenirea descărcărilor excesive de catecolamine. În seara dinaintea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
altă parte, ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în care ischemia miocardică nu poate fi limitată în ciuda măsurilor terapeutice folosite (terapie trombofibrinolitică, metode perfecționate aparținând cardiologiei intervenționale), apar complicații mecanice ale accidentului coronarian acut, există leziune de left main sau leziuni tricoronariene sau tipul leziunii răspunzătoare de evenimentul ischemic nu se pretează la alte forme de terapie; Concentrarea eforturilor terapeutice în vederea ameliorării funcției diastolice la pacienții ce urmează a fi supuși intervenției chirurgicale de revascularizare miocardică; Anemia preoperatorie (Hct < 35%) va fi minuțios investigată, depistarea cauzei și corecția acesteia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
le ridică patența pe termen scurt și lung a grafturilor venoase. Acestea sunt generate în parte de prezența flebosclerozei și a hipertrofiei musculaturii parietale în special în decadele a șasea și a șaptea de viață la care se adaugă leziunile ischemice și mecanice din timpul recoltării. Toate acestea explică de ce vena safenă internă care și așa este predispusă în mod natural la tromboză se ocluzionează precoce într-o proporție variabilă cuprinsă între 12% și 20%. Pentru prevenirea ocluziei precoce a graftului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical asupra țesutului excitoconductor; durata lungă a by-pass-ului cardiopulmonar; protecție miocardică inadecvată în timpul perioadelor de ischemie; ventriculotomia; atriotomia; infarctul miocardic perioperator; dezechilibre metabolice (potasiu); protezele valvulare folosite pentru leziunile asociate bolii cardiace ischemice; hipoxia și/sau hipotensiunea. Bradiaritmiile Sunt extrem de frecvente în perioada postoperatorie. Aproximativ 45% din pacienți dezvoltă un bloc de ramură, iar circa 4% un bloc complet atrioventricular. De cele mai multe ori aceste blocuri atrioventriculare au un caracter tranzitor. Prognosticul pacienților cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
general, pentru accidentele vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au fost identificați doar doi factori predictivi pentru accidentul vascular cerebral post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la începutul episodului de fibrilație atrială (104). Din acest motiv, pacienții cu fibrilație atrială

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a creșterii nivelurilor serice ale enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic poate evidenția zone de hipokinezie sugestive pentru miocard ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]