3,327 matches
-
folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cei din sud aveau un element brahicefal mai marcat. Arabii din sud au fost primii care s-au remarcat în istorie și care și-au creat o civilizație proprie; cei din nord au pășit pe scena istoriei abia odată cu apariția Islamului. Conștiința apartenenței la unul dintre cele două grupuri nu s-a stins niciodată, ci s-a perpetuat secole la rând și a devenit mai vie ca oricând chiar după ce Islamul a unificat în aparență arabii peninsulari. A. Formațiunile statale din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din nord au pășit pe scena istoriei abia odată cu apariția Islamului. Conștiința apartenenței la unul dintre cele două grupuri nu s-a stins niciodată, ci s-a perpetuat secole la rând și a devenit mai vie ca oricând chiar după ce Islamul a unificat în aparență arabii peninsulari. A. Formațiunile statale din Arabia de sud Din punct de vedere politico-administrativ, arabii din sud au creat cele mai remarcabile formațiuni statale ale lumii arabe preislamice, exuberanța dezvoltării socio-politice și economice fiind favorizată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
folosească împotriva Persiei. Perioada dominației persane s-a menținut între 575-628 d.Hr., în urma intervenției Persiei zoroastriene în Yemen în favoarea arabilor iudaizați sau păgâni și împotriva celor creștini susținuți de Bizanț și Abisinia creștină. Ocupația persană se încheie odată cu apariția Islamului și convertirea la Islam a ultimului satrap persan al Yemenului. B. Formațiunile statale din Arabia de nord În perioada preislamică, pe lângă regatele sud arabe, au apărut o serie de alte mici state în nordul și în centrul peninsulei arabe, care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
arabe (630 - 1258) Marea migrație arabă din secolul al VII-lea a fost ultimul val semitic, dar și cel mai consistent ca volum și mai ales ca efecte în configurarea cadrului istorico-geografic. Această ultimă migrație desfășurată sub steagul și în numele Islamului are loc sub forma unui bombardament corpuscular foarte dens asupra spațiilor-țintă, derivat din organizarea socială bazată pe nuclee familiale, clanuri și triburi, care acționau fiecare conform propriilor interese, dar determinate de cauza comună a găsirii de noi spații mai puțin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Mijlociu din secolele VII-VIII reprezintă lupta dintre populațiile sedentarizate deja în Semiluna Fertilă și arabii nomazi care încercau să-i subjuge, căci imigrația și colonizarea reprezintă de fapt o formă atenuată a invaziei. Totodată, expansiunea arabă a reprezentat vectorul răspândirii Islamului atât în teritoriile ocupate, cât și în spațiile limitrofe acestora. Această saga istorico teritorială fabuloasă a fost favorizată de o serie premise socioculturale, demografice, economice, istorice și fizico-geografice preexistente, care au stimulat desfășurarea spațială ulterioară a evenimentelor. Sub aspect socio-cultural
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
cu confruntările intertribale pentru “iarba care fuge”, astfel că expansiunea a devenit o modalitate prin care deșertul suprapopulat să își reverse în afară excedentul uman. Nu trebuie pierdut din vedere nici mobilul economic al marii migrații arabe. Este adevărat că Islamul a oferit un nou motiv de mobilizare, un punct de convergență și un slogan comun, dar acestea nu pot fi singurele explicații. Nu neapărat fanatismul, ci necesitățile economice au împins masele de beduini dincolo de ținuturile lor aride, spre teritoriile mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de-al patrulea calif - Ali, a mutat capitala la Kufa. Noțiunea de califat a reprezentat nu atât o formațiune teritorial statală, cât mai mult o dimensiune existențială și succesorală privitoare la conducerea noii entități create pe fundamentul noii religii a Islamului. Problema succesiunii a fost și este și astăzi una din marile dileme ale Islamului, întrucât așa cum aprecia istoricul persan alShahrastani, “niciodată pentru Islam nu a existat o altă problemă care să provoace atâta vărsare de sânge precum califatul”. Autoritatea califilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
reprezentat nu atât o formațiune teritorial statală, cât mai mult o dimensiune existențială și succesorală privitoare la conducerea noii entități create pe fundamentul noii religii a Islamului. Problema succesiunii a fost și este și astăzi una din marile dileme ale Islamului, întrucât așa cum aprecia istoricul persan alShahrastani, “niciodată pentru Islam nu a existat o altă problemă care să provoace atâta vărsare de sânge precum califatul”. Autoritatea califilor menționați se extindea doar peste arealul din jurul Medinei, Meccăi și regiunii Hijazului din nord-vestul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din epoca decăderii lumii arabe (1258 - 1918) Începutul declinului civilizației arabe poate fi considerat momentul distrugerii de către mongoli a Bagdadului, capitala Califatului arab, în anul 1258. Menținerea perioadei arabe de glorie pe durata a șapte secole, ca prin ciclu al Islamului, a fost direct condiționată de menținerea condițiilor economice favorabile, respectiv controlul rutelor comerciale din Mediterana, aducătoare de venituri uriașe de pe urma vămuirii, ca efect al uzufructului trecerilor obligatorii. Din momentul în care Europa occidentală și Imperiul Otoman au început să se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
În alte situații însă, capitala este situată în aria locuită de o minoritate confesională, dar care în perimetrul respectiv deține majoritatea și deține, de asemenea, puterea politică în stat. Este cazul Bagdadului, poziționat în aria „patrulaterului sunnit” din centrul Irakului (islamul sunnit fiind minoritar în Irak), țară în care ani la rând puterea politică a fost deținută și exercitată în mod autoritar de către regimuri exponente ale minorității sunnite, majoritare în regiunea capitalei. Din punctul de vedere al poziției geografice, 16 capitale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
el să povestească ce aflase de la un văr de-al lui. Informația oferită este de un mare laconism. Cu ani în urmă, într-o călătorie la Iași, vărul său îl întâlnise pe acest Mihai din mahalaua Stelei care trecuse la islam. Instanțare ține totuși această mărturie. Bâr fa de la cârciumă se transformă și ea în mărturie. Bărbații discută cu patimă despre amor și reputația femeilor, despre disponibilitatea acestora, despre prețul lor. O nopate de amor este redată apoi spre auzul tuturor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
turcirea sa. Mărturiile vecinilor o vor ajuta pe Stana să obțină separarea. Ni co lae nu este singurul, și alți bărbați plecați în Imperiul Otoman cu diverse treburi, fie nu se mai în torc căsătorindu-se acolo, fie trec la islam, organizându-și viața în funcție de noua identitate. Părăsirea soției nu presupune întotdeauna neînțelegerile conjugale sau migrarea în căutarea unui loc de muncă. În unele cazuri lucrurile sunt clare încă din capul locului: evadarea din pușcărie, frica de datorii sau de bir
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Papagianni crede că supușii Bisericii grecești - este vorba de creștinii ortodocși din Imperiul Otoman - „n-aveau aparent nici un scrupul în a recurge la tribunale le otomane,la cadi, și pentru a obține un divorț chiar de a se converti la islam“. Și în țara Românească se observă, nu atât recursul la justiția otomană, cât fuga soților și a tinerilor la Giurgiu, umbrăi la sau Drâstor (Silistra), zone aflate sub jurisdicție otomană, și chiar convertirea la islam atunci când întâmpină opoziția Bisericii. La rândul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar de a se converti la islam“. Și în țara Românească se observă, nu atât recursul la justiția otomană, cât fuga soților și a tinerilor la Giurgiu, umbrăi la sau Drâstor (Silistra), zone aflate sub jurisdicție otomană, și chiar convertirea la islam atunci când întâmpină opoziția Bisericii. La rândul ei, Biserica Ortodoxă română reprezintă o tentație pentru catolicii de la fron tie ra țării și pentru cei din interior care îmumbrățișează noua confesiune numai pentru a putea di vor ța. Câteva cazuri se re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
organizării politice, concretizată prin apariția a numeroase facțiuniși grupări în spațiul public din statele arabe. Fiecare dintre acestea sunt exponentele anumitor interese comunitare sau de grup, astfel că ciocnirile dintre ele devin aproape inevitabile. Pe plan confesional-ideologic, marea fragmentare a Islamului pe confesiuni, secte, curente și școli de gândire, de cele mai multe ori suprapuse nucleelor comunitare din spectrul social, a generat tot atâtea divergențe de opinii intracomunitare generatoare de tensiuni. Totodată, contopirea vieții cotidiene și a normelor juridice civile cu cele prescrise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cotidiene și a normelor juridice civile cu cele prescrise în Coran a determinat, ca în nici o altă religie, apariția unei veritabile ideologii religioase, care, în lipsa unor linii politico-ideologice coerente, se extinde asupra întregului spațiu sociocultural, sub diferite forme radicale ale Islamului politic. Ca și în situația cauzelor etnice și confesionale ale conflictelor, și factorii genetici politico-ideologici și cei confesional-ideologici pot acționa singular (exclusiv o categorie de factori) sau conjugat în procesul de declanșare a unei stări conflictuale. De asemenea, trebuie subliniat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se înscriu cauzelor de ordin confesional-ideologic, respectiv folosirea unor elemente ale credinței islamice, în esența ei tolerantă și păstrătoarea unor valori ale umanității, drept vehicul ideologic al unor mișcări cu obiective politico-militare, fenomen geopolitic sintetizat în lumea contemporană sub sintagma - Islamul politic. Astfel, dezamăgirea produsă în multe state arabe de aplicarea unor modele instituționale importate (fie de tip occidental, fie de tip socialist) care nu au adus bunăstarea mult promisă, precum și existența unor largi mase sociale migrate spre orașe, adesea fără
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
importate (fie de tip occidental, fie de tip socialist) care nu au adus bunăstarea mult promisă, precum și existența unor largi mase sociale migrate spre orașe, adesea fără destin și speranță, pierduți în suburbiile marilor metropole (Cairo, Alger, Casablanca ș.a.) cărora Islamul le-a oferit o nouă identitate, reprezintă baza de sprijin pentru mișcările fundamentaliste. Numitorul comun al tuturor acțiunilor urmărite de grupările integriste l-a reprezentat constituirea unor structuri paralele ale societății civile sau ocuparea instituțiilor deja existente ale societății laice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în întâmpinarea unor reale nevoi de sprijin material și de compansiune umană, cultivând o adversitate implicită sau chiar deschisă la adresa guvernelor secularizate. Organizațiile islamist-militante au creat astfel în timp o stare de spirit în care atitudinea politică, alimentată din valorile Islamului, și-a înfipt adânc rădăcinile în țesutul social și a generat premisele stărilor conflictuale interne dezvoltate în lumea arabă: în Algeria mișcarea islamistă grupată în jurul Frontului Salvării Islamice (F.S.I.), a reușit chiar să câștige primul tur al alegerilor legislative din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu modernitatea și eliminarea faliilor identitare, sub conducerea unui monarh luminat și în același timp lider spiritual (calif) al supușilor săi (regele Hassan al II lea).Atacurile menționate demonstrează că există totuși o falie între o populație sensibilă la mesajul Islamului politizat și un regim deschis spre Occident, fapt atestat de aderența electorală rapidă înregistrată de formațiunile islamiste în ultimii ani. în Liban, pe fondul războiului civil generalizat din 1975-1990 și perioadei de “convalescență” ce a urmat, atacurile diverselor forțe integriste
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
i-a asigurat noii civilizații arabe ce s-a născut și s-a extins apoi spre teritoriile învecinate, statutul de placă turnantă între continente, căi de navigație și civilizații. Din această perspectivă apare legitim să considerăm că lumea arabă și Islamul (care în perioada de afirmare și înflorire se contopeau) au beneficiat de uzufructul trecerilor obligatorii. Totodată, arabii au știut să pună în valoare acest potențial unic în felul său, fără a deveni doar simpli vămuitori ai acestor treceri, ci au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
al XI-lea, odată cu declanșarea Cruciadelor, Europa a început recucerirea mării interioare, care din acest moment se închide pentru civilizația arabă tăindu-i iremediabil avântul și respirația sa cotidiană; se încheie astfel ciclul arab, ca primă etapă de afirmare a Islamului. Practic, lumea arabă a devenit o putere cvasimondială în epoca respectivă atât timp cât a controlat apele Mediteranei și trecerea spre Asia și a pierdut acest statut în momentul în care a pierdut controlul spațiului maritim, aducător de venituri de pe urma vămuirii. După
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pierdut acest statut în momentul în care a pierdut controlul spațiului maritim, aducător de venituri de pe urma vămuirii. După arabi a venit rândul otomanilor să stăpânească Mediterana și trecerea spre Oceanul Indian, marcând al doilea și ultimul mare ciclu de strălucire al Islamului, ce a durat până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Și turcii, ca și arabii în perioada anterioară, au capotat prin același fenomen de “asfixie maritimă”, în urma bătăliei de la Lepanto, când au pierdut supremația pe mare, devenind incapabili să mai controleze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]