1,908 matches
-
FOST ISPITIT CRISTOS, SCRIU SFINȚII LUCA ÎN 4,1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în pustiu, unde a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. 2. A fost ispitit de dușman de trei ori (Apropiindu-se, ispititorul I-a spus: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se facă pâini ș...ț. Aruncă-Te jos ș...ț. Acestea toate ți le voi da ție, dacă vei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rău, dușmanul binelui nostru și al mântuirii veșnice. 334. A șasea. Când dușmanul firii omenești a fost simțit și recunoscut după coada sa de șarpe și după țelul rău spre care duce, îi este de folos persoanei care a fost ispitită de el să cerceteze de îndată înlănțuirea gândurilor bune ce i le-a adus și începutul lor, precum și, puțin câte puțin, cum l-a făcut să coboare de la delicatețea și bucuria spirituală în care se afla, până ce l-a atras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mari, iar priceperea și insistența vânzătorilor de-a te trage de mânecă te fac să-ți pierzi luciditatea. Însă, aici poți găsi tot ce-ți dorești și... chiar mai mult de-atât, căci descoperi multe alte lucruri neplanificate ce te ispitesc, dar și altele de care nici măcar nu știi că există, dar te atrag. Așa am descoperit trestia de zahăr, umblând după șaluri sau ochelari de soare, și ceasuri, căutând punjabi. Să povestesc cum este cu trestia de zahăr: în căutările
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
înțelegem; dar ca noi înșine să ajungem să legalizăm într-un loc (cinematograful parohial n.n.), ceea ce nu putem legitima într-altul (scaun de spovadă n.n.), asta nu mai reușim să înțelegem. „Dar dacă nu vor veni la noi - spun unii -, ispitiți de o oarecare indulgență, vor merge în altă parte să vadă ceva și mai rău”. Totdeauna va exista, răspundem noi, un rău mai mic decât falsificarea adevărului din partea celui care trebuie, prin natura slujirii sale, să-l revendice. În primul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Fap. 10). Iar Dumnezeu, care cunoaște inimile, a dat mărturie în favoarea lor, dându-le și lor pe Duhul Sfânt ca și nouă, și nu a făcut nici o deosebire între noi, căci le-a curățat inimile prin credință. Așadar, de ce îl ispitiți acum pe Dumnezeu punând pe umerii ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri și nici noi nu l-am putut duce? Iar noi credem că suntem mântuiți în același fel ca și ei prin harul Domnului Isus» (Fap 15
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fi nevoie, să mai rămână încă o zi; dar dacă va rămâne și a treia zi este profet fals. Plecând de la voi, apostolul nu va lua altceva decât pâinea necesară pentru drum; dacă cere bani este un profet fals. Nu ispitiți și nici nu judecați orice profet care vorbește în duh, pentru că toate păcatele vor fi iertate, cu excepția acestuia [Mt 12,31]. Însă nu oricine vorbește ca inspirat în duh este și profet, ci numai acela care are obiceiurile Domnului; prin
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
găsește ceea ce a spus ea din partea Domnului nostru: „cum Lucifer se va dezlănțui pentru o perioadă de 50 sau 60 de ani înaintea anului 2000 al timpului nostru. Câțiva diavoli - spune - vor fi eliberați dinainte pentru a pedepsi și a ispiti lumea“. La drept vorbind, nu s-ar putea pune la îndoială că situația de azi n-ar fi ceasul satanei; iar explicația acestui fapt se poate găsi în Cartea lui Tobia de unde se poate afla cum Arhanghelul Rafael i-ar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fără ca nimeni să se dea de sminteală. Dimpotrivă. A ieșit o carte frumoasă, cum ar aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în ilustrație. Mă simt privilegiat să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe toată lumea să citească această carte, amintindu-ne spusele cronicarului - pe care îl las să-l numiți singuri - „că nu este alta mai de folos zăbavă decât cetitul cărților”. Vasile Filip „Iubite cetitoriu, Multe prostii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Acum, după ce ai plecat dintre noi, lasă-i, rogu-te, să vorbească măcar pe câțiva dintre cei pe care îi tot întrebai ce cred despre izvodirile matale. Uite că primul - Eduard Gruber - a și început să spună: „Cine s-ar ispiti să facă psihologia poporană a românului, va trebui să studieze afund pe acest foarte talentat scriitoriu. Creangă e, poate cea mai verde creangă a literaturii noastre, vreau să înțeleg cea mai românească... El e mina cea mai curată, mai sigură
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Vaida-Voevod ca cea mai rentabilă profesie. Dar destinul sau Întâmplarea - bună sau rea, cine poate ști? -, stând la pândă și ieșindu-mi În cele din urmă [În cale] sub Înfățișarea anodină a unei informații prizărite prin gazete, avea să mă ispitească cu chemări spre alte orizonturi, În legă tură cu invenția neagră a tiparului, de care am văzut că po menește Horoscopul cel versatil și indiscret, care, În concluzie finală, Îmi interpretează majoritatea astrelor la orizont În ora nașterii mele În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor extracon ju gale printre institutoarele fără vârstă sau printre fostele lor ser vitoare izgonite de acasă din bănuiala onoratelor lor neveste. Însă cea mai spirituală dintre toate fu vecina mea din curte, văduvioară cochetă și fâșneață, care mă tot ispitea anun țându-mi o vizită, fără nici o intenție, la redacția noas tră, prin fața căreia a și trecut Într-o zi, proaspătă de tot În rochița ei albă de olandă, atât de improprie tăvălelilor, Îngri jit călcată, fără nici o cută, și după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea lângă mine!“ - Însă el, spune mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o fericită conjuncție astrală sau chiar de Însăși grația cerească - cine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
AI femeilor galante, cum le spune Brantôme, cronicarul lor indiscret și imprudent din Renaștere. și asta Încă din fra geda mea copilărie, căci sunt născut și crescut mărișor În mahalaua deo cheată a Gorganului, cu dumbrăvile ei ademe nitoare și ispiti toare, fiindcă erau presărate - la fel ca gră dina fermecată a vrăji torului Klingsor din Parsifal - cu cele mai dulci și otrăvitoare flori vii de pe lume, anume sădite În calea și spre pierzania cavalerilor Graalului și mai ales a noastră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de integritatea morală a poetului. Într-o zi, un supraveghetor, sergentul de pază, l-a chemat și i-a zis: „Mă moșule, tu stai peacolo, printre ei, deținuții, nu auzi ce spun, de ce nu raportezi ?” La care cel iscodit și ispitit la rele i-a răspuns: „Nu știu, că eu stau retras, și-apoi, nici nu aud bine !” Informații despre ce a fost acolo au continuat să sosească la familie și mai târziu. Prin 1970, spunea Gabriela, fata scriitorului, le-a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și Eva se lăsase ademenită când mușcase din mărul păcatului la care Dumnezeu lucrase cu migală, dorința ei fusese fierbinte. O patimă nebună îi cuprinse întreg trupul răvășindu-i gândurile și simțirea, făcând-o să îmbrățișeze cu bună știință nesăbuința, ispitită de flacăra vie a iubirii, acceptând de bună voie să fie femeia lui, fără a fi măritată. Corabia în care se urcaseră Alin și Nicole sălta departe de țărm, pe valuri înalte. Era croită din sufletele lor căutând să ajungă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Tot acolo se insistă pe necesitatea „privirii comparative”, alta decât studiul influențelor și al impactului lor: „Numai o confruntare mai largă de date și de fapte ne va ajuta să dezvăluim sensul general al unor evenimente cărora, altfel, am fi ispitiți să le atribuim o importanță locală.” Noi precizări aduce sinteza La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, de data aceasta folosindu-se de Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui Călinescu (principalul reper de care se disociază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
rugați, că nu știți când trâmbițele Apocalipsei vor suna înfricoșata Judecată de Apoi! Pocăiți-vă! Po... po... Brusc se ridică, dă înapoi înspăimântat, se holbează cu ochiul cu albeață, face cruci peste cruci și strigă: Piei Satană!! Piei!! Nu mă ispiti!! Piei!! Își agită brațele prin văzduh, se luptă cu o ființă numai de el văzută din brațele căreia se zbate să se smulgă și poruncește: Piei Satană! Satana!! O ia la fugă privind mereu în urmă ca și cum ar fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor Vizanțului! o ispitește Alexandru oferindu-i galant, cu un genunchi în pământ, floarea. Dar, în elanul său înfocat, dă peste o vârtelniță, peste o măsuță pe care se află frumos împăturite comprese, bandaje, feși de pânză. Dulăul ciobănesc culcat sub bancă mârâie amenințător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
între călugării celor două mănăstiri nu s-a stins, ba mi se pare că s-a întețit cu timpul. Deși călugării de la Balica erau volnici a folosi doar apa Nebunei ( un afluent al Nicolinei) „igumenul de la Balica s-ar fi ispitind a popri apa ce se numește Niculina ca să nu meargă la morile mănăstirii Gălății.” Atunci, la 31 mai 1752 (7260), Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod a întărit dreptul mănăstirii Galata de a folosi apa Nicolinei pentru morile ei „ iar igumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
își vor da banii pecețâlor pe giumătate.” - Iată însă că s-a întâmplat și neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă să întrebe Maria, îmboldită, oarecum, de demonul curiozității; − Lasă-mă, mamă, nu mă mai ispiti atâta, că dacă nu-mi iese ce mi-am pus în gând, ai să râzi de mine. și nu mi-e de matale, dar dacă aud Mihai și Emilia ce am de gând și n-oi scoate-o la capăt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-i celelalte cărți, pe care ni le-a oferit până în acest moment, în cea de față mai apare o a treia: poezia. Mai precis spus, fiorul poetic, care conferă prozei autorului valențe poematice. Așa stând lucrurile, cartea de acum te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică doar lumina și culoarea, ci și mustoasa informație
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
profitat. Mi-au dat însă bucurii la locul lor firesc, în această copilărie chiar, când duminicile dimineața ori în alte zile de sărbătoare mă strecuram și eu acolo, în paturile părinților dispuși la această drăgălășenie. Tata avea obiceiul să mă ispitească, jucând cu mine o mică comedie, care, deși s-a repetat de nenumărate ori, nu înceta să mă intrige și să mă amuze când devenisem în privința asta mai sceptic, confruntat cu serioase îndoieli: își subția glasul, care suna cârâitor și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea în cel mai înalt grad, rămânea atunci pentru mine de nepătruns! Nu înțelegeam cuvintele, ideile, expresia mi se părea sofisticată, enigmatică, ezoterică și disperam că nu-l voi pricepe niciodată pe acest autor. Dintre străini, îmi plăcea grozav, fiind mândru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui ținând de acest domeniu), în special spre nașterea creștinismului din iudaism. Pe mine, care și atunci când mă proclamam ateu în versuri idioate continuam (n-am încetat nici azi) să-mi spun în minte rugăciunile seara și dimineața, m-au ispitit însă, încă spre sfârșitul adolescenței, când i-am descoperit, misticii catolici, nu pentru ceea ce apare misterios în practica lor, ci pentru setea lor de absolut. Domeniul lor îl socotesc și astăzi singurul în stare a o satisface: arta, erosul lumesc
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]