1,394 matches
-
a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în România literară(1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic de excepție, evoluând în situații de excepție. El va cunoaște de-a Accente istoriografice 83 lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative, bucuria măririi, dar și amărăciunea căderii. Proiectat pe fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Răzvan urca treaptă cu treaptă spre devenirea să: este mai întâi ofițer de haiduci, apoi ofițer în
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
față de costum ca față de orice suport de spirite, respectiv teamă și prudență, când spiritele au coborât în suport, indiferență când spiritul a plecat. Totuși, tungușii nu sunt niciodată siguri că spiritul a plecat și de aceea accesoriile și costumele Accente istoriografice șamanice abandonate în pădure lângă mormântul stăpânului lor defunct inspiră o anumită teamă. Robă a spiritelor, costumul este în egală măsură o armură care îl protejează pe purtător contra săgeților trimise de spiritele malefice ambuscate pe drumurile din lumea de
COSTUMELE ŞAMANILOR TUNGUŞI. DESCRIERE ŞI SEMNIFICAȚII. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
numeroase tije, figurând coarne de cervide; eventual mănuși cu un singur deget și cizme brodate cu stilizări de labe de urs sau pasăre. În concluzie, se constată că libertatea lăsată șamanului pentru ornamentarea costumului, alegerea pandantivelor și simbolismul lor, Accente istoriografice 26 permit o întreagă gamă de variațiuni care funcționează pe principalele tipuri de costume. Totuși, funcțiile costumului - armură, mijloc de transport, suport pentru spirit - rămân, în mod cert, identice pentru întreg teritoriul tungus.
COSTUMELE ŞAMANILOR TUNGUŞI. DESCRIERE ŞI SEMNIFICAȚII. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
Mihail Sturdza? MIHAIL STURDZA: În calitate de domn al Moldovei voi conduce această țară cu aceeași dăruire și devotament ca și până acum; însă pentru a asigura echilibrul intern al țării nu voi ezita să apelez la ajutorul armatei pentru a Accente istoriografice 8 înfrânge răscoalele. Cu alte cuvinte, voi fi un domn autoritar ca și până acum, reintroducând cenzura și încercând să respect unele drepturi și libertăți ale oamenilor! ALEXANDRU IOAN CUZA: Domnule Mihail Sturdza, veți respecta drepturile oamenilor așa cum ați făcut
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
ca o slăbiciune! De altfel, protestez, domnule fost pârcălab de Galați! Îmi aduceți o ofensă personală afirmând aceste lucruri despre mine! Nu tolerez acest comportament! ALEGĂTORUL 1: S-a dus vremea domnilor autoritari, de când cu războiul civil din Anglia! Accente istoriografice MIHAIL STURDZA (supărat de cele auzite): Cum îndrăznești, domnule, să jignești un fost domn al Moldovei! Vezi că pun să te aresteze! (Apoi, către gardieni) Dați-l afară pe acest instigator! CAIMACAMUL 1: (către gardieni) Să iasă afară! GARDIENII: (doi
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
domniei voastre să vă prezentați programul politic, domnule Grigore Sturdza! GRIGORE STURDZA: Eu reprezint interesele conservatorilor, ale marilor proprietari de pământ și doresc menținerea drepturilor și privilegiilor acestora, care, de altfel, sunt un factor permanent de stabilitate în viața Accente istoriografice 11 politică a țării! Așadar, voi încerca să mențin marea proprietate de pământ și votul censitar, când voi fi eu domn! ALERGĂTORUL 2: Adică niciodată! CAIMACAMUL 3: Liniște în sală! Altfel vă dau afară! Mulțumesc, domnule Grigore Sturdza. Însă am
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
de „verigă slabă” al României în blocul statelor comuniste din acei ani. În consecință recomandăm cu încredere volumul de față, tuturor celor interesați de perioada analizată, având încredere deplină în capabilitățile autorului domnul Marius-George Cojocaru, precum și convingerea că demersurile sale istoriografice nu se vor opri aici. Prof. univ. dr. Marian COJOC, Prorector al Universității „Ovidius” Constanța 10 Pascal Boniface, op. cit., p.12. Introducere Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a însemnat și sfârșitul unei alianțe între Statele Unite și Uniunea Sovietică
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
INTUIȚII ROMANTICE ȘI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU Prof. gr. I Claudia Furtună (Școala „B.P.Hasdeu”-Iași) Om de știință de formație enciclopedică, având în această privință, ca înaintaș pe Dimitrie Cantemir și ca urmaș pe Nicolae Iorga, B.P.Hasdeu reprezintă, în chip neîndoielnic
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
mai isteață și geniul cel mai pătrunzătoriu n-ar fi fost în stare să le strângă într-un lanț” (Pompiliu Teodor). În aceste condiții, sinteza nu putea crește decât anevoie, după limpezirea conținutului izvoarelor și numai prin colaborarea întregii comunități istoriografice. Conștient de toate aceste lucruri, Hasdeu recunoștea că sinteza sa nu era fără cusur și că “O adevărată critică“ bazată pe minte matură și pe cunoștințe solide, ar fi descoperit destule neajunsuri” . Cum însă tocmai acestea n-au fost observate
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
să restituie cititorilor adevărul și numai adevărul. Se recunoaște în această Istorie critică oricât de fragmentar realizată, o propensiune romantică a unui spirit creator, aflat într-o continuă efervescență, împinsă până la marea dramă intimă care i-a rupt resorturile Accente istoriografice 88 sufletești, aruncându-l în încercări disperate de a sonda insondabilul, de a cunoaște incognoscibilul (Al. Zub). O dorință de cunoaștere și o imensă putere de cuprindere, impulsuri romantice din care se deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte, al efortului comparatistic, al recursului la critica Accente istoriografice 89 izvoarelor, dar fără acel exces de metodică a savantului slovac, care îl împiedicase pe aceasta să împingă mai departe rezultatele cercetărilor întreprinse. Riguros în respectarea imperativelor de scriere ale oricărui text istoric, pe care singur le recunoaște a fi
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
mai isteață și geniul cel mai pătrunzătoriu n-ar fi fost în stare să le strângă într-un lanț (Pompiliu Teodor). În aceste condiții, sinteza nu putea crește decât anevoie, după limpezirea conținutului izvoarelor și numai prin colaborarea întregii comunități istoriografice. Conștient de toate aceste lucruri, Hasdeu recunoștea că sinteza sa nu era fără cusur și că O adevărată critică bazată pe minte matură și pe cunoștințe solide, ar fi descoperit destule neajunsuri . Cum însă tocmai acestea n-au fost observate
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
competiția pentru moștenirea omului bolnav al Europei, cum i se spunea Imperiului otoman, aflat pe panta ireversibilă a declinului general. În confruntarea dintre Imperiul rus și Imperiul otoman, Principatele Române s1 Gheorghe Platon, Istoria modernă a României, București, 1985. Accente istoriografice 26 au aflat, în mod constant, în centrul evenimentelor, întrucât, prin poziția lor geografică, au devenit principalul culoar de trecere a armatelor țariste spre Peninsula Balcanică. Numeroasele războaie care s-au succedat timp de un secol și jumătate și anii
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ascensiunea în plan socialeconomic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe care comisia centrală de revizie l-a trecut în rândul negustorilor din starea a III-a pentru că ținea moara boierească. Accente istoriografice 38 posesie cu 50 galbeni pe an45. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic al satului. Desigur
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dumneavoastră elevi și cât mai mulți dintre colegii din școală, vă doresc să păstrați mereu această tinerețe a spiritului și această vitalitate care vă sunt caracteristice și vă invit să fiți în continuare alături de prietenii istoriei și de revista Accente istoriografice în activitățile pe care le vom întreprinde. Doamna Prof. E.C.: Vă mulțumesc și vă mai aștept.
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul istoriografic și prin extensie, discursul intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice A. D. Xenopol, Iași, an IV, nr. 1-4, 1996, p. 56: "Dezbaterea asupra elitelor apare sub forma mai multor categorii de enunțuri culturale. Pe de o parte, avem un discurs științific, ale cărui mijloace și finalități
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și Maiaki, dar datările acestora sunt încă departe de a fi definitive, în condițiile în care problema infiltrării sarmaților în regiunea nistreană și în general în arealul vest-nipruvian comportă și în prezent numeroase aspecte controversate, dincolo de un anumit consens istoriografic care părea să se fi instituit la un moment dat, cu acceptarea limitei secolelor I î.Hr. - I d.Hr, eventual a secolului I d.Hr., ca reper cronologic al consumării fenomenului respectiv. Atribuirea temporală a majorității mormintelor sarmatice vest-nipruviene unei perioade care
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cercetare și Înclinațiile elevilor:texte aparținând unor cronicari, martori ai vremii istoriei scriitori, prezentând personalități sau evenimente istorice; - ilustrații sau fotografii ale unor vestigii istorice, ale unor obiecte-izvoare istorice; - tablouri ale personalităților istorice, scene de luptă, alte evenimente cu rezonanță istoriografică;compuneri aparținând elevilor; - desene proprii sau colaje; - hărți. Am specificat că fiecare elev poate cuprinde la dosar acele materiale pe care le consideră cele mai interesante și că aceasta diferă de la o temă la alta, de la un elev la altul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
că până în sec. al XVII-lea regiunea era populată în majoritate de români. În timpurile mai noi, istoriografia slavă le ignoră trecutul pentru a-i exclude din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud-dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia sub președinția domnului Dimitrie Crăcinovici, Partidul Independent al Vlahilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cărți În limba română, turcă, slavă, arabă, armeană, arătând rolul important pe care Îl avea În răspandirea culturii În această parte a Europei. În general, conținutul cărților era un religios, dar s-au tipărit și din domeniile beletristic, științific sau istoriografic: (Viețile paralele ale lui Plutarh, Viața lui Esop, Pildele filozofești, Didahiile lui Antim Ivireanul etc). Despre domnia lui Brâncoveanu s-au scris două cronici: a lui Radu Greceanu și Anonimul brâncovenesc. Cele două lucrări conțin amănunte, care i-au făcut
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Espana, recent reeditată, Carnete europene, prezențe românești și realități europene (1977) și încheiată de curând cu Evadări în lumea liberă. preocuparea de bază este afirmarea, definirea, apărarea și popularizarea în cercuri intelectuale largi a ideii europene. până la studii politologice și istoriografice ample și riguroase, ideea europeană are nevoie, în primul rând, la noi, în această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural european (București, Humanitas, 1993). 5. Gh. Ceaușescu, Der Europabegriff, in: Synthesis, XX, 1993, pp. 3-10. 6. Veniamin Ciobanu, Evoluția conceptului de Europa și «European». Câteva considerații istoriografice, in: Istoria ca lectură a lumii. profesorului Alexandru Zub, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Volum coordonat de Gabriel Bădărău, Leonid Boicu și Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
diplomatice întreprinse de România, pe fondul agravării crizei economice și a încordării în relațiile internaționale, este deosebit de actuală astăzi, în condițiile când evoluția procesului istoric prevede reluarea, reactualizarea unor învățăminte și împrejurări ale istoriei. Toate acestea fac actuală o analiză istoriografică a problemei care permite redimensionarea diverselor aspecte ale subiectului vizat, reevaluarea gradului de investigare a problemei la anumite etape ale istoriografiei. Investigațiile asupra evenimentelor desfășurate între anii 1929-1933, au beneficiat de o amplă analiză și apreciere istoriografică. Lucrarea de față
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
actuală o analiză istoriografică a problemei care permite redimensionarea diverselor aspecte ale subiectului vizat, reevaluarea gradului de investigare a problemei la anumite etape ale istoriografiei. Investigațiile asupra evenimentelor desfășurate între anii 1929-1933, au beneficiat de o amplă analiză și apreciere istoriografică. Lucrarea de față se bazează pe cercetarea colecțiilor de documente și discursuri publicate, aparținând lui Nicolae Titulescu. De asemenea, pe studierea unor lucrări referitoare la activitatea politică a lui Nicolae Titulescu, a unor lucrări cu referire la Mica Înțelegere, a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]