3,057 matches
-
imaginație. Limba cronicii, interesantă sub raport lingvistic, abundă în arhaisme, regionalisme din sud-estul Banatului și în termeni străini, mai ales germani, desemnând noțiuni militare și administrative. Topica frazei, cu predicatul la sfârșit, este proprie și scrierilor Școlii Ardelene. Întemeietor al istoriografiei bănățene, spirit iluminist, S. de H. se integrează, dintr-o perspectivă complementară, în ambianța istoriei sud-est europene. SCRIERI: Însemnări de cronică de protopopul Nicolae Stoica și alții, în N. Iorga, Observații și probleme bănățene, București, 1940, 97-118; Cronica Banatului, îngr
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
Heyse, Nerina, Craiova, 1909; Silvio Pellico, Moartea lui Dante Alighieri, Craiova, 1911; Goethe, Herman și Dorothea, pref. trad., Sibiu, 1912. Repere bibliografice: Dan Smântânescu, Un uitat: Mihail Strajanu, AO, 1934, 71-73; C. Ș. Făgețel, Mihail Strajanu, R, 1940, 9-11; Bucur, Istoriografia, 115-116; Ion Pătrașcu, Un dascăl ardelean în Oltenia: Mihail Străjan, „Studii vâlcene”, 1974; Dicț. lit. 1900, 818-819; Dicț. scriit. rom., IV, 412-413; Firan, Profiluri, II, 275-277. D. M.
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 237-241; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 115-119; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Călinescu, Ist. lit. (1941), 905, Ist. lit. (1982), 915; T. Păunescu-Ulmu, Scarlat Struțeanu, R, 1947, 5; Bucur, Istoriografia, 380-381; Dicț. scriit. rom., IV, 422-423. D. Mc.
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
Institute. În noiembrie 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A folosit uneori pseudonimul Gabriel Dragomir. Cultura veche românească și-a găsit în Ș. un cercetător de vocație: avizat, harnic și meticulos, preocupat în primul rând de înzestrarea istoriografiei cu instrumente de lucru esențiale: bibliografii, cataloage, ediții critice. Toate cărțile lui au devenit imediat lucrări de referință, având un loc privilegiat în mediile de specialitate și în așa-numitele „biblioteci uzuale” din sălile de lectură ale marilor biblioteci, ca
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail Gașpar. Capitolul Istoriografia bănățeană încheie antologia. Textele de prezentare conțin un comentariu succint, bibliografia operei, referințele critice și sunt urmate de un corpus de texte reprezentative. Informația este clară, stilul concis, aparatul critic alcătuit cu acribie, lucrarea fiind un instrument de lucru încă
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
P. Bellu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 8-10; T.T. [Traian Topliceanu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 11-12; Corneliu Crăciun, Pictura și literatura bănățeană prezentate în evoluția lor istorică, RFR, 1941, 5; Encicl. istoriografiei rom., 307; Scrisoare de la I. D. Suciu. 1981, ADLTR, S-22. S.I.-J.
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Herescu, „Clasicismul greco-roman și literatura noastră”, RC, 1930, 1; Al. Graur, „Clasicismul greco-roman și literatura noastră”, VR, 1931, 2; Al. Procopovici, „Catehismele românești din 1544 (Sibiu) și 1559 (Brașov)”, DR, 1943, 2; Curticăpeanu, Mișc. cult., 83; Cărturari brașoveni, 211-212; Bucur, Istoriografia, 387-388; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 73-77; Mazilu, Recitind, I, 449, 457. D. Gr.
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
este "Description du Danube", o operă monumentală în 6 volume, cu admirabile desene gravate. Către finele secolului XVIII, ofițerii topometri austrieci întocmesc hărți din ce în ce mai precise privind cursul Dunării (Fr. Milanovici, von Tauferer etc.). Cu aceasta încheiem incursiunea noastră în trecutul istoriografiei și cartografiei Dunării de Jos, urmând să ne aplecăm mai atent asupra originii și evoluției numelui său. *** Într-un capitol din "Istoria limbii romîne"51, în anul 1969, C. Poghirc constată că hidronimul "Dunăre" nu s-ar explica prin nici unul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fost niciodată scrisă detașat și pe de-a Întregul obiectiv, În ciuda performanțelor indiscutabile, a constanței și a credibilității de care s-a bucurat, ori a prudenței ce a caracterizat-o mai bine de treizeci de ani. Ceea ce aparent predomină În istoriografia românească este un mod de a vedea și interpreta diplomația prebelică nu conform substanței și logicii sale, ci mai degrabă ca simplă premisă a ceea ce s-a Întâmplat după, suprapunându-se invariabil realitățile succesive celor ale unei Românii ce era
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ca obiectiv prioritar În politica externă a României a fost, așa cum am menționat, răspunsul imediat al cabinetului de la București la derapajul relațiilor româno - austro-ungare. Originea intelectuală a acestei acțiuni de recalibrare a politicii externe românești după 1894-1895 este dezbătută În istoriografia de specialitate. Unele lucrări creditează diplomația austro-ungară pentru această voltafaccia a politicii externe românești, considerând-o un Aehrenthal dictum (ceea ce pare să confirme nimic altceva decât ideea că românii continuau să audieze benevol verbum-ul ce venea de la Viena). Noul plenipotențiar
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Ibidem, p. 393. </ref>. Nu este cazul de a insista aici asupra succeselor obținute de armata română la Grivița, Rahova, Opanez, Vidin, Belogradcic și asupra rolului său decisiv În ceea ce privește capitularea Plevnei. Toate acestea sunt binecunoscute și tratate pe larg În istoriografie <ref id="76"> 76 Menționăm aici doar câteva lucrări reprezentative: T. C. Văcărescu, Luptele românilor..., p. 229-556; C. Căzănișteanu, Mihail E. Ionescu, Războiul neatârnării României, 1877-1878, București, 1977, p. 168-267; N. Ciachir, Războiul pentru independența României În contextul european (1875
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
polymatheictc "Supraviețuirea curriculumului polymatheic" 6.1. Școlile și marile invazii barbaretc "6.1. Școlile și marile invazii barbare" Prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d.Hr.) nu a antrenat, cum se crede, dispariția educației antice greco-latine, cu curriculumul ei cvasipolymatheic. Istoriografia europeană a creat o imagine pictată în cele mai negre culori despre popoarele migratoare și „năvălirile barbare” din primele secole ale Erei Creștine. Atrocitățile războinice îndreptățeau această viziune. Nu și cele paideutice. Barbarii au distrus Roma, dar nu și tradițiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până la Georges Duby și Philippe Ariès, autorii celei mai recente (și, totodată, complete) istorii a vieții private în Europa (Ariès și Duby, 1994-1997), acest tip de recuperare a trecutului pare cel mai statornic dintre toate, traversând cu succes toate avatarurile istoriografiei europene din ultimele câteva sute de ani. Această rezistență în timp a avut, de bună seamă, un preț. Ea nu ar fi fost posibilă fără ca istoria cotidianului (și a vieții private) să se schimbe ea însăși în principii, metode și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unor noi exigențe, invitând-o să-și reconsidere procedeele, utilajul conceptual și, nu în ultimul rând, direcțiile de anchetă. În acest mod, a luat naștere, printre altele, și o nouă abordare a cotidianului, ale cărei trăsături (sesizabile, mai întâi, în istoriografia germană) se situează, practic, la antipodul celor ce definiseră antropologia istorică în varianta ei franceză, a anilor ’60-’70. Prima dintre ele constă într-o schimbare a obiectului cercetării. Nu cadrele existenței de zi cu zi și nici structurile de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la iveală dintr-o perspectivă politică și ideologică a analizei. El apare însă imediat, atunci când examinarea acestor regimuri are loc din unghi social. Or, tocmai aici își vădește însemnătatea istoria cotidianului, în felul în care este ea practicată astăzi în istoriografia germană și în care a fost descrisă mai sus. De la acest nivel, al „firului ierbii”- dacă expresia nu este exagerată -, imaginea lumii comuniste românești apare, în multe privințe, într-o cu totul altă lumină. Care ar fi direcțiile demne de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prezent. În concluzie, cu referire la tema abordată, putem subscrie opiniei că memoria literală, mai ales cea dusă la extrem, comportă riscuri, în vreme ce memoria exemplară este, în mod potențial, eliberatoare. Aminteam aceste observații comune psihosociologului pentru efectele posibile în câmpul istoriografiei românești, unde comparația dintre „epoca Dej” și „epoca Ceaușescu” în termeni de opresiune și represiune socială se încheie, de obicei, cu concluzii ce delimitează, în favoarea ultimei, cele două etape. „Lupta de clasă” încetase în timpul lui Ceaușescu, iar numărul condamnaților politici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891. Traduceri: George Born, Catarina Cornaro, București, 1879; H. Sternberg, Milena cea frumoasă, I-III, București, 1881-1882. Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 28-30; Dicț. lit. 1900, 691; Kalustian, Simple note, I, 184-190; Popa, Tectonica, 239-243; Dicț. scriit. rom., III, 793. S.C.
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
noi) la biografia lui Mihai Eminescu, TMS, 1969,11; Marin Bucur, „Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”, VR, 1970, 1; George Gibescu, „Mărturii. Eminescu - Veronica Micle”, R, 1970, 2; Piru, Varia, I, 164-170; Cioculescu, Itinerar, I, 125-128; Bucur, Istoriografia, 402-403; Viorel Horj, „Pe urmele lui Mihai Eminescu...”, F, 1978, 6; Vasile Mihăescu, „Pe urmele lui Mihai Eminescu...”, CL, 1978, 8; Eugen Dorcescu, „Pe urmele lui Mihai Eminescu...”, O, 1978, 46; Dan Mutașcu, Portret itinerant, SPM, 1978, 386; Marius Pop
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu, La umbra cărților, 16-19; Serafim Duicu, Generația vârstnică, VTRA, 1976, 2; Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
bibliografice: Cezar Papacostea, „Romanica”, „Orpheus”, 1926, 1; V. Al. Georgescu, „Istoria literaturii latine pe bază de texte”, RC, 1929, 1; I. D. Suciu, Gheorghe Popa-Lisseanu, RIR, 1945, 15; P. Grigoriu, Gheorghe Popa-Lisseanu și educarea conștiinței naționale, „București. Materiale de istorie și istoriografie”, 1980, 10; Rusu, Membrii Academiei, 420. A.C.
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
îngr. Ion Stoia Udrea, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942, 89; Perpessicius, Opere, IX, 467-468; Dumitru Micu, „Cântece din fluier”, GL, 1968, 1; Al. Jebeleanu, Poetul Grigore Popiți la 70 de ani, ST, 1970, 3; Țirioi, Premise, 68; Encicl. istoriografiei rom., 271; Aurel Turcuș, „Pe cărările tinereții”, O, 1979, 35; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 124-133; Dicț. scriit. rom., III, 849-850. D.V.
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
carte, Mihail Dragomirescu estetician, îi este editată în 1973. Colaborează mai cu seamă cu articole de critică literară și de estetică la „Steaua”, „Cronica”, „Astra”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară” ș.a. Format la școala clujeană de istoriografie și estetică-teorie literară, P. își impune de la început reguli dintre cele mai severe. Nu se aventurează în critica de întâmpinare decât ocazional și preferă să parcurgă traseul istoric al esteticii românești. Așa se explică faptul că a debutat cu portrete
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
Le Jour”, 1935, 15 iulie; André Billy, Une édition critique des „Filles du feu”, „L’Oeuvre”, 1935, 16 iulie; Adrian Marino, Un român despre o problemă de literatură comparată, RFR, 1944, 1; Gavril Istrate, Laus labori, CRC, 1968, 7; Bucur, Istoriografia, 274-275; Constantin Ciopraga, Spirit și metodă, CRC, 1977, 12; Al. Dima, Profesorul N. I. Popa - octogenar, CRC, 1977, 12; Val Panaitescu, Profesorul Nicolae I. Popa la 80 de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
și compilatorului Constantin Căpitanul, în În amintirea lui Constantin Giurescu, București, 1944, 533-546; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 239-250; I. Ionașcu, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, București, 1945; Eugen Stănescu, Cronica „Istoriile domnilor Țării Românești” și locul ei în istoriografia românească, București, 1963; D. Mioc, „Istoriile domnilor Țării Românești” de Radu Popescu vornicul, STD, 1964, 1; Piru, Ist. lit., I, 171-179, 297-304; Cioculescu, Varietăți, 62-69; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Lăudat, Ist. lit., II, 58-109; Ist. lit., I, 394-401, 537-542, 547; Ivașcu
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
fost husitismul, dezvoltările depășind însă uneori cuprinderea unei „inițieri” și tinzând să contureze acea „hegemonie română” atât de apropiată convingerilor autorului. Introducerea... valorifică (într-o selecție personală, ce a fost amendată de cercetarea ulterioară) informațiile aflate atunci în circulație în istoriografia literară românească, propune o metodă și un inventar metodologic, deslușește transformările semnificative petrecute în etapa de început a literaturii românești și încearcă să le angreneze într-un proces și într-un sistem. SCRIERI: Introducere în studiul literaturii vechi, Cernăuți, 1922
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]