2,990 matches
-
și poet, S. este încurajată de acesta să scrie și să publice. Organizează chiar un cenaclu literar, frecventat și de Mihai Eminescu. Era prietenă cu Veronica Micle și cu Al. Vlahuță. Se formează singură, citind și însușindu-și franceza și italiana. Ajunge, după moartea soțului său, institutoare la Sinaia, apoi, recăsătorindu-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
istoriografia românească a ultimelor decenii <ref id="2">2 Sorin Liviu Damean, Diplomați englezi În România, vol. I (1866-1880), Craiova, 2008; Ibidem, vol. II (1881-1914), 2009; Rudolf Dinu, I Missi del Re. Note e documenti riguardanti la storia della Legazione italiana a Bucarest (1879-1914), În Idem, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società 1879-1914, seconda edizione, București, 2009, p. 211-304; Ana-Maria Vele, Reprezentarea diplomatică a Franței În România (1866-1914), În Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, tom XLVII, Seria Historica, 2008, p.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
pare la fel de credibilă ca și prima, este cea conform căreia În cercurile de la Sankt Petersburg s-ar fi dorit o căsătorie a Mariei cu Marele Duce George Mihailovitch <ref id="89">89 35 Anni di relazioni italo-romene, 1879-1914. Documenti diplomatici italiani, A cura di Rudolf Dinu, Ion Bulei, București, 2001, p. 328. </ref>. Cu toate acestea, cum Însuși Carol I avea să mărturisească, după căsătoria lui Ferdinand cu Maria, relațiile româno-ruse s-au Îmbunătățit <ref id="90">90 Sorin Cristescu, op. cit
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
bucureștean și publicată în același an. Îi mai sunt puse în scenă (și/sau editate) Comedia inimii (1919), Nevestele domnului Pleșu (1921), Stăpâna (1923), Mâna care vindecă (1924), Greșeala lui Dumnezeu (1927), Jucării sfărâmate (1931). Comedia Bujoreștii e tradusă în italiană (1931). Între 1934 și 1938 scriitorul funcționează ca inspector general în Ministerul Cultelor și Artelor. I se decernează Ordinul Coroana României în rang de Comandor și Meritul Cultural. Producția literară a lui T. reprezintă cea mai relevantă contribuție a Olteniei
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și aruncat în închisoarea din Tulcea, unde a și murit. Emigrantul francez Félix Colson a fost primul dascăl al lui V. În 1804, însoțit de un dascăl-epitrop grec, Zaharia, era trimis la Viena pentru învățătură. Aici deprinde germana, dar și italiana, limbă la modă la Curtea vieneză, unde atunci trăia și scriitorul Pietro Metastasio. Ar fi trecut și prin Italia, ajungând la Pisa. O listă de cărți cumpărate în perioada studiilor la Viena (Aristofan și Aristotel, Cicero, Condillac, La Fontaine, un
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
timp, probabil numai la perioada administrației romane; după aceea, numele geto-dac, păstrat în regiunea de munte, a coborât din nou pe tot cursul rîului 50. Pentru denumirile medievale ale Jiului este de observat de la început dificultatea de a reproduce în italiană litera "j", ca și în greacă și germană. Nu este deci de mirare că în hărțile și documentele medievale ia numirea de Zi (genetiv Zi-cho), sau Si (genetiv Si-ona); mai târziu Zi-l sau Zu-l (articulat) sau Zios (în scrierea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cum era În epoca lui Richelieu. Vorbind drept, nu ajunge, simultan, la 25 numărul personajelor ce contribuie la reglementarea afacerilor lumii” <ref id="2">2 Citat În E. Decleva, Fra «raccoglimento» e «politica attiva». La politica estera nella stampa liberale italiana, 1870-1914, În Idem, L’incerto alleato. Ricerche sugli orientamenti internazionali dell’Italia unita, Milano, 1987, p. 16. </ref>. Prima observație privește așadar grupul și mecanismele de decizie specifice politicii externe românești. În România prebelică, diplomația a constituit domeniul rezervat al
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
obstinație reluată la fiecare reînnoire făcând practic ca impactul său asupra opiniei publice (În România și În Ungaria) să fie aproape nul. Datorită secretului, parteneriatul cu Tripla Alianță a rămas pentru România reală o experiență superficială, societatea românească, spre deosebire de cea italiană, de exemplu, nefiind condiționată de consecințele derivate din această relație. Caracterul arcan al tratatului și faptul că elita politico-militară a Vechiului Regat era preponderent francofonă și, progresiv, contaminată de naționalism a făcut din managerierea acestei alianțe un coșmar pentru decidenții
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cel puțin un an-doi, să pot învăța limba, ca să pătrund în cultura italiană. De la Ancona am trecut la Ravena, unde am văzut mormântul lui Dante. La Florența l-am cunoscut pe Alexandru Marcu, atașatul nostru cultural, viitorul profesor universitar de italiană de la București. El mi-a dat povața să mă întorc în țară, pentru că acolo erau vremuri foarte grele. I-am ascultat sfatul și am revenit în țară. De acolo nu am venit decât cu câteva cărți însemnate, care erau, fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Institutul Central de Statistică București 01.04.1940 - 31.03.1943 șef serviciu Facultatea de științe Iași 01.03.1943 - până în prezent conferențiar 11. Dacă mai deține funcții și la alte întreprinderi sau autorități: - 12. Ce limbi cunoaște: franceza, germana, italiana 13. Din ce partid face parte: - 14. Stagiul în partid: - 15. Din ce partid a făcut parte în trecut: - 16. Din ce sindicat face parte și de când: Învățământul superior Iași, 1945 17. Dacă a depus jurământul față de R.P.R.: da 18
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
POPESCU, Mircea (14.X.1919, Fieni - 17.VIII.1975, Roma), critic și istoric literar, traducător. Învață la Liceul „Gheorghe Șincai” din București, unde îl are profesor de italiană pe G. Călinescu, face doi ani de studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, secția limba și literatura italiană (1938-1940), sub directa îndrumare a profesorului Al. Marcu, la recomandarea căruia obține o bursă în Italia. În toamna
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
exil. În anii ’60, în paginile revistei „La Fiera letteraria”, prezintă cele mai însemnate opere ale scriitorilor români din țară și din afara ei. Scrie nu numai despre Mircea Eliade, Vintilă Horia, Eugen Ionescu și Emil Cioran (ultima carte tradusă în italiană de P. a fost, de altfel, Storia e Utopia, 1969), dar și despre Tudor Arghezi (din care a și transpus un însemnat număr de poezii), Lucian Blaga, Ana Blandiana și Ioan Alexandru. În 1967, în cadrul colecției de studii și eseuri
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
Meritul Republicii Italiei (1978, 1995), Premiul și Medalia pentru cel mai bun traducător al teatrului italian în Europa, acordat de Institutul Italian al Dramei (1979) ș.a., precum și premii naționale: Premiul Asociației Cineaștilor (1975, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în italiană a romanului Craii de Curtea-Veche și a nuvelei Remember de Mateiu I. Caragiale (1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
vocații cinematografice”, „Cinema”, 1975, 8, Antoaneta C. Iordache, Florian Potra, O, 1975, 10; Sorin Titel, Lecturi cinematografice, RL, 1976, 14; Manuela Cernat, Florian Potra, „Scânteia”, 1980, 11 695; Elena Nestor, „Reconstruiri”, RL, 1981, 52; Dan Ciachir, Mateiu I. Caragiale în italiană, SPM, 1982, 613; Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale, București, 1984, 246-256. C.Cl.
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
o ambianță misterioasă și lugubră. Un fragment de nuvelă, cam neguroasă, Mănăstirea, are ca erou un proscris politic pe nume Corrad, amintind de M. A. Corradini. Tot neterminată, schița Memoriile unei părechi de foarfici dezvăluie resurse satirice. Poliglot (cunoștea franceza, italiana, engleza, germana, turca, greaca modernă și latina), N. a tradus din Byron, Schiller, poate și din André Chénier. În decursul activității lui a rostit multe discursuri, remarcabil fiind toastul ținut la Paris (în decembrie 1848), cu prilejul comemorării lui Ștefan
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Les Bons mots et les maximes des Orientaux.Traduction de leurs ouvrages en arabe, en persan et en turc, apărută în 1694 la Paris. La Curtea lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria Del Chiaro a tradus cartea în limba italiană. Din italiană în greacă a fost transpusă de Ioan Avramios (predicatorul Curții), iar din greacă în română e tălmăcită și tipărită de Antim Ivireanul la Târgoviște în 1713. Versiunea din 1713 avea deja diferențe față de selecția oferită de Galland și ele se
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
în Brăila, la Liceul „Nicolae Bălcescu” (1892-1896). Elev, se alătură mișcării socialiste. Frecventează clubul muncitoresc, aflat sub îndrumarea profesoarei Izabela Andrei (Sadoveanu), vorbește, alături de V.G. Morțun și Ioan Nădejde, muncitorilor din port, face propagandă la sate. Își însușise germana, franceza, italiana, engleza și citea lucrări de filosofie, economie, sociologie, istoria artei. La ziarul „Lumea nouă”, în ianuarie 1896, își începe activitatea literară și publicistică, fiind aici, din 1898, redactor. Susține campania de presă împotriva bătăii în armată, demască „barbariile din portul
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
alte ciudățenii capabile să stârnească o „meraviglia” barocă, se înconjoară de apuseni, poartă cu aceștia discuții savante despre latinitatea limbii române („La loro lingua - va scrie Sivori - è cosi quella della Moldavia, regno confinante. È parte mischia di latino, parte italiano, parte greca e parte schiavona”), savurează împreună cu ei poezia lui Ronsard și face ca această atmosferă să rimeze perfect - în înțelesul ei occidental - cu acel poem scris cândva de voievod și tipărit, sub titlul Capitolo del Prencipe di Valacchia, de
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
acordă un premiu pentru proză. După o vizită de șapte luni, în 1949, în Italia, renunță un timp la ideea de a emigra în Occident, dar în 1951 se va stabili la Roma. Semnând cu numele său real, publică în italiană lucrări pe teme de mitologie și religie, antropologie, filosofia limbajului, fiind sedus de cultura orientală veche, pe care o propune cititorului european în intenția de a-i atrage atenția asupra surselor unei posibile resurecții spirituale a Occidentului. În 1968 predă
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
Ion Urdareanu 1 4745. Mohor Ilie și Natalia, 5 apartamente, București Bd. G-lisim Stalin 19 4746. Mirescu Tarsită, 6 apartamente, București str. Sf. Ion Moși 1, str. Fainarai 10 4747. Marinescu Petruta, 5 apartamente, București str. V. Lascăr 133, str. Italiană 18 4748. Mihăilescu Ion, 3 apartamente, București, str. Toamnei 119 4749. Marinescu Th. și Victoria, 11 apartamente, București, str. Episcopul Radu 24 4750. Mihai Elisabeta, 3 apartamente, București, str. Măcelari 16 4751. Matache Petruta, 6 apartamente, București, str. Maica Domnului
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Spiropol Victoria, 3 apartamente, Brăila, str. Republicii 56 6767. Sussu Nastase, 4 apartamente, București, calea Dudești 37 6768. Schlesinger Angela, 13 apartamente, București, str. 11 Iunie 12. 6769. Semi Nelj, 3 apartamente, București, Bd. Mărășești 14, Bd. Republicii 72, str. Italiană 7 6770. Schiffer David, 4 apartamente, București, str. Stela Spătaru 18 6771. Schlesinger H., 8 apartamente, București, calea Moșilor 43 6772. Schanberger B. Elenă, 7 apartamente, București, str. Teodor Speranța 25, 27 6773. Smântână Ion, 7 apartamente, București, calea Griviței
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto Bracco, Ugo Ojetti ș.a.). Publicarea textului Începem! al lui I. L. Caragiale rămâne o excepție, datorită relațiilor politice cu autorul. În fapt, poeții și prozatorii în vogă evită evident să colaboreze la N. r. r. Cauza se află, în
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
de limba română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere a Universității clujene. Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
Dumitru Pâcă, salariat CFR, de loc din Oltenia. Tatăl viitorului poet fiind transferat cu slujba la Sibiu, P. urmează aici cursurile liceale (1938-1944), remarcându-se prin rezultate școlare excelente, prin seriozitatea în studierea disciplinelor umaniste (limbile clasice și moderne: franceza, italiana). Se înscrie în 1947 la Facultatea de Drept a Universității din București, fiind în paralel stagiar la CFR. Se transferă în 1949 la Institutul „Maxim Gorki”, însușindu-și temeinic limba rusă. Devine, din convingere, membru al Partidului Comunist, însă, pentru
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]