3,541 matches
-
ceva să cunoști istoria."), I105 ("Îmi place mult să urmăresc programele de informatie culturală și/sau științifică."), I112 ("Prefer lectură activităților sportive."), I124 ("N-am simțiți niciodată prea mult interes pentru disciplinele științifice și/sau filosofice."). XVI. D11. Dezirabilitate conține itemii: I6 ("Nu am mințit niciodată."), I12 ("M-am înțeles întotdeauna foarte bine cu toată lumea."), I18 ("Am rezolvat întotdeauna prompt problemele care mi s-au pus."), I24 (" Nu mi-a fost niciodata frică în fața unei primejdii, nici chiar în fața uneia foarte
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
participarea socială fiind în limite rezonabile; aceste cazuri vor fi raportate și înregistrate statistic. Stabilirea gradului de limitare a activității și restricțiilor de participare se realizează pe bază de procente calculate matematic, însă cu recomandarea să fie apreciate în funcție de importanța itemilor pentru situația concretă a copilului respectiv. De aceea se impune ca, în cazurile dificile, decizia cu privire la procente, respectiv la gradul amintit anterior, să fie luată în echipa multidisciplinară. În urma evaluărilor medicale și psihosociale, putem identifica următoarele categorii: - limitări de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pe cine evaluăm; se selectează metoda, procedeul, tehnica și instrumentul de evaluare; se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; se construiesc itemii sau probele; se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatori de performanță; se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, în cazul acestei categorii de probe); se analizează rezultatele și se comunică celor în drept
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evaluare; se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; se construiesc itemii sau probele; se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatori de performanță; se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, în cazul acestei categorii de probe); se analizează rezultatele și se comunică celor în drept. Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întrebări care vizează nominalizarea unor alegeri (de exemplu: Care sunt prietenii tăi cei mai buni din clasă? sau Numește cel puțin 3‑5 colegi de clasă pe care îi simpatizezi cel mai mult etc.); b) testul sociometric - conține mai mulți itemi selectați pe anumite criterii, prin care elevii clasei sunt solicitați să‑și exprime preferințele, respingerile sau indiferența față de colegii de clasă (spre exemplu, cu privire la unele activități ce pot fi desfășurate în comun: efectuarea temelor, excursii/tabere, activități de timp liber
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
au pus în evidență rolul complexului de factori determinat de atitudini, comportamente și interacțiuni existente între mamă și copil în primele luni și în primii ani de viață (scorurile obținute de copii, cu vârste de până la 36 de luni, la itemii scalei Stanford‑Binet au confirmat ipotezele referitoare la efectul calității interacțiunilor specifice existente între mamă și nou‑născut asupra dezvoltării optime a acestuia). Studiile asupra relației dintre mediul familial și rezultatele școlare ale copilului au evidențiat efectul global al mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Instrumente și moduri de activitate/intervenție în serviciile de asistență psihopedagogicătc "Instrumente și moduri de activitate/intervenție în serviciile de asistență psihopedagogică" În activitatea curentă din domeniul psihopedagogiei speciale se utilizează o serie de instrumente, teste, grile și inventare de itemi cu relevanță în depistarea sau diagnosticarea unor tulburări, întârzieri de evoluție și dezvoltare sau pentru calculul unor coeficienți și indicatori care ar putea susține sau orienta diagnosticul psihopedagogic. În acest capitol ne‑am propus să prezentăm câteva dintre instrumentele utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să prezentăm câteva dintre instrumentele utilizate de profesioniști sau să‑i orientăm către terțe surse de accesare a altor teste și instrumente uzuale; în același timp, sunt oferite și câteva repere în structurarea programelor/activităților de intervenție, prin însuși conținutul itemilor și structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de performanță la anumite categorii de vârstă. Nu de puține ori, am întâlnit în rândul practicienilor anumite stereotipuri în utilizare și prejudecăți cu privire la valoarea anumitor instrumente sau teste (în special cele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prezente și alte mișcări (privirea crucișă, contractarea feței, coborârea comisurilor, deschiderea gurii etc.). Se permite o a doua încercare. 14.4. Diagrama dezvoltării psihomotricetc "14.4. Diagrama dezvoltării psihomotrice" Se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării unor seturi de itemi/exerciții care se referă la diferite aspecte ale motricității, influențate și de nivelul de dezvoltare psihointelectuală. Diagrama se reprezintă pe o grilă alcătuită din șase cercuri concentrice numerotate de la 0 la 5 (vezi Anexa 31). Pe diagramă sunt specificate categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care se referă la diferite aspecte ale motricității, influențate și de nivelul de dezvoltare psihointelectuală. Diagrama se reprezintă pe o grilă alcătuită din șase cercuri concentrice numerotate de la 0 la 5 (vezi Anexa 31). Pe diagramă sunt specificate categoriile de itemi la care se referă sarcinile executate de subiect. În funcție de notele obținute, se reprezintă fiecare rezultat în dreptul categoriei de itemi de pe grilă, iar la final se unesc punctele respective și se obține un profil care indică particularitățile psihomotrice ale copilului investigat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o grilă alcătuită din șase cercuri concentrice numerotate de la 0 la 5 (vezi Anexa 31). Pe diagramă sunt specificate categoriile de itemi la care se referă sarcinile executate de subiect. În funcție de notele obținute, se reprezintă fiecare rezultat în dreptul categoriei de itemi de pe grilă, iar la final se unesc punctele respective și se obține un profil care indică particularitățile psihomotrice ale copilului investigat. Vârsta subiecților poate fi cuprinsă în intervalul 4/5‑13/14 ani. Exercițiile sunt destinate în special copiilor/elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
demarate cu/spre ambele părți (stânga sau dreapta), comenzile nu trebuie să sugereze/influențeze alegerea părții (de exemplu, putem folosi următoarea exprimare: „ridică un picior și apoi pe celălalt”); după execuție se notează în dreptul probei partea aleasă; - dacă subiectul execută itemii 1 și 2 în mai mult de 15‑20 de secunde, se poate prognoza că are o serie de probleme în plan psihomotrice; - suma rezultatelor la probe oscilează între 0 și 100, unde 0 este totalul cel mai bun, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a limbajului la copiii cu deficiență mintală (adaptare după Păunescu și colab., 1982). Acest instrument permite o examinare atentă și metodică a limbajului copilului, atât de către specialiști cât și de către educatori sau chiar părinți. Modulul A include o serie de itemi care permit o evaluare pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă forme ușoare de perturbare, iar 5 reprezintă forme grave ale perturbării limbajului). Modulul B înregistrează răspunsurile și observațiile cele mai adecvate cazului, după investigarea nivelului cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după investigarea nivelului cultural al familiei. În modulul C se înregistrează o sinteză asupra tulburărilor de limbaj identificate, metodelor și tehnicilor recomandate pentru recuperare și înregistrarea în timp a rezultatelor pentru evidențierea ritmului de învățare/recuperare. Modulul A Nr. crt. Itemii Scala de notare 1 2 3 4 5 1. Înțelege sensul unei comunicări verbale formulate numai într-o singură propoziție. 2. Înțelege sensul unei comunicări verbale prin intermediul unei fraze dezvoltate. 3. Cunoaște sensul cuvintelor pe care le utilizează. 4. Determină
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adaptare după V. Oprea, apud Vr\jma[ [i Oprea, 2003)" Numele și prenumele ............................................................................................. Data și locul nașterii ............................................................................................. Grădinița/școala ................................................................................................... Data evaluării ...................................................................................................... Cotare: - 2 puncte - pentru rezolvare totală; - 1 punct - rezolvare parțială (în jur de 50%); - 0 puncte - nu rezolvă nici un item. Se totalizează punctele și se compară cu punctajul total estimat la 6‑7 ani, respectiv 50 de puncte. Se calculează procentajul individual prin raportarea scorului individual total (coloana 3) la scorul total (50 de puncte), câtul obținut fiind înmulțit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de limbaj poate fi aplicată copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 8‑9 ani, oferind un profil al competențelor și dificultăților copilului în cele trei arii ale limbajului, dar și în unele abilități necesare în dezvoltarea comunicării. Pentru toți itemii este nevoie de materiale didactice (povestiri, imagini, alfabetar etc.) care să sprijine copilul în rezolvarea sarcinilor. 14.15. Evaluarea educațională în surdocecitate (adaptare după McInnes și Treffery, 2000)tc "14.14. Evaluarea educațională în surdocecitate (adaptare după McInnes [i Treffery
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trebuie să îndrume copiii respectivi la specialiști pentru evaluare și diagnostic diferențiat. Același lucru este valabil și pentru copiii care, deși ating pragul minim al celor 10 caracteristici, prezintă elemente deficitare numai într‑una din cele patru componente. Rezultatele la itemii incluși în această fișă permit părinților și cadrelor didactice din învățământul preșcolar să identifice eventuale disfuncții sau tulburări în dezvoltarea normală a copilului. În același timp sunt oferite informații cu privire la tipurile de activități care vor putea fi incluse în programele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eventuale disfuncții sau tulburări în dezvoltarea normală a copilului. În același timp sunt oferite informații cu privire la tipurile de activități care vor putea fi incluse în programele de educare/recuperare a copiilor evaluați. De asemenea, la debutul școlar, rezultatele la acești itemi pot fi atașate la fișa psihopedagogică a copilului. ANEXA 9 Evoluția datelor statistice din perioada 1992‑2003 referitoare la persoanele cu cerințe speciale (dizabilități)tc "Evoluția datelor statistice din perioada 1992‑2003 referitoare la persoanele cu cerințe speciale (dizabilități)" Sursa
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Controversa cu privire la raportul dintre inteligență și creativitate a contribuit la dezvoltarea cercetărilor asupra creativității. Autorii J.N.Getzels și P.W. Jackson În lucrarea lor Creativity and intelligence au pornit În investigații de la elaborarea unor baterii de teste de creativitate, cuprinzând itemi ca: utilizarea neobișnuită a unui obiect, asociații de cuvinte, definiții, explicare de fabule, formulare de probleme etc. Bateria a fost aplicata ulterior pe doua eșantioane de subiecți, diagnosticate a avea Q.I. superior si, respectiv, mediu. Analiza rezultatelor i-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
procesul tradițional de Învățământ. Un antrenament de durată, care să zdruncine modalitățile stereotipe de gândire, duce În cele din urmă la o distribuție mai puțin eterogenă a factorului creativ În nivelurile intelectuale. ANTRENAMENT CREATIV PRIN MODELE DE ACTIVITĂȚI SPECIFICE Model Itemi Sarcina probei 1.Comparații și metafore: luna, umbra, copilăria, toamna. -Realizarea a cât mai multe și mai originale comparații și metafore ale cuvintelor din coloana 2. A.Generativ 2.Silabe: -Descoperirea a cât mai multe Model Itemi Sarcina probei -ma
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ACTIVITĂȚI SPECIFICE Model Itemi Sarcina probei 1.Comparații și metafore: luna, umbra, copilăria, toamna. -Realizarea a cât mai multe și mai originale comparații și metafore ale cuvintelor din coloana 2. A.Generativ 2.Silabe: -Descoperirea a cât mai multe Model Itemi Sarcina probei -ma; -mu; -ver;pa;cu; -cre; cuvinte care Încep cu silabele date. 3.Similitudini: prună - pierdică; pisicășoarece; oră - săptămână -Stabilirea a cât mai multe asemănări Între cei doi termeni ai fiecărui cuplu. B.Imaginativinventiv -Întâlnirea cu un prieten
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
povestesc) și se cere să găsească cât mai multe răspunsuri la Întrebările din coloana 2. E.Consecințe Ce s-ar Întâmpla: -„Dacă soarele ar cădea de pe cer”; -Născocirea a cât mai multe consecințe ale situațiilor incluse la colloana 2. Model Itemi Sarcina probei -„Dacă ar fi numai zi”. F.Combinat „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu; „Nicu” de Ion Agârbiceanu. Zicători și proverbe: „Când doi se ceartă, al treilea câștigă”; „Munca e brățară de aur” etc. -Ilustrarea prin desen a textului bucăților
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
infracțiuniă și (2Ă gradul de risc pe care acestea îl comportă. Nivelul riscului a fost clasificat în trei categorii: fără risc, posibil risc și categoric risc pentru sine și ceilalți participanți la trafic. Chestionarul conține un numar de 64 de itemi, descrieri comportamentale concise ce sunt întâlnite în timpul conducerii auto. Iată și câteva exemple: „Neobservarea unui pieton ce traversează drumul în timpul virării într-o intersecție”; Să faci o cursă de urmărire a unui conducător auto ce te-a jignit în urma unui
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
unui pieton ce traversează drumul în timpul virării într-o intersecție”; Să faci o cursă de urmărire a unui conducător auto ce te-a jignit în urma unui incident”; S-a întâmplat să depășești limitele de viteză noaptea sau în zorii zilei ?”. Itemii chestionarului au fost reluați în cinci variante distincte: frecvență comiterii faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
faptelor descrise, probabilitatea generării de evenimente rutiere prin comportamentul deviant în cauză, nivelul riscului implicat în diferitele comportamente deviante, vinovăția resimțită la comiterea respectivelor comportamente deviante, posibilele reacții ale unui agent de circulație la comiterea comportamentelor deviante prezentate. Sintetic, repartiția itemilor chestionarului este prezentată în tabelul 1 de mai jos. Tabelul 1 Repartiția itemilor în funcție de tipul de comportament deviant și nivelul riscului conținut. Tipuri comportamentale Risc de tip A Risc de tip B Risc de tip C Total Neatenții 8 1
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]