57,455 matches
-
fatal. Am scăpat ca prin urechile acului de ceea ce fusese ca un fel de presimțire a morții: ochii păsării de noapte strivite în câmp. Risc al nopții urbane, noapte la antipodul celeilalte, eterne, pe care o cunoscusem în ajun. Ceea ce iubim cu patimă sfârșește întotdeauna prin a ne ucide", scria Maupassant într-un mic text, intitulat chiar așa, Noaptea.
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
zile? Întrebări pe care mi le pun în unele nopți ca aceasta. Cum aș rezista umilințelor prelungite, durerii fizice, izgonirii din mine, ce aș face dacă aș rămîne fără cărțile și obiectele care mă alcătuiesc, fără cei pe care îi iubesc, dacă, dacă... Mă adîncesc brutal într-o noapte lungă și neprietenoasă. Și mă salvează, ca întotdeauna, de la panici de tot felul, poveștile existenței mele. Familia tatălui meu a locuit la Oradea Mare pînă la refugiu din 1940, cînd s-a
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Ignatie simte că durerile nașterii se apropie (Epistola către Romani, 6.1.; cf. Sfântul Apostol Pavel, Epistola către romani, 8, 23); poftele sale materiale au fost crucificate: „... dorința mea a fost răstignită și nu este în mine foc care să iubească materia”40); nu-și dorește să mai trăiască după obiceiul omului, „după oameni” (Epistola către romani, 8.1.; a se compara cu Gal. 2, 20), ci să devină o ființă umană autentică 41. „Sunt grâul al lui Dumnezeu”, spune el
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
în stare de ebrietate, dar măcar recunoaște bărbătește! / iar m-am îmbătat prieteni,/ chipul zilei l-am făcut zbanghiu,/ supărat că m-am născut pe lume/ fie prea devreme, fie prea târziu!/ de aceea, nu voi plânge anume/ ce-am iubit și ce-am cântat mai ieri,/ recunosc că nu-s mai breaz că viața/ mama ei de viața, ce-ai putea să-i ceri? E drept că poetul nu e mai breaz, însă de ce să înjure viața? Nu-i frumos
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
Așa e și cu puterea sovietică. Noi am siluit-o pe ea, nu ea pe noi. Și, apropo de sex și de dragoste. Am scris prost despre dragoste, nu așa ca Maupassant sau ca Turgheniev al nostru. Și eu am iubit prost, n-am știut să iubesc. Dar am iubit-o pe soția mea, am trăit 64 de ani cu ea. Nu-i puțin lucru. Era frumoasă, nici eu nu eram mai prejos; ei bine, niciodată nu i-am spus că
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Noi am siluit-o pe ea, nu ea pe noi. Și, apropo de sex și de dragoste. Am scris prost despre dragoste, nu așa ca Maupassant sau ca Turgheniev al nostru. Și eu am iubit prost, n-am știut să iubesc. Dar am iubit-o pe soția mea, am trăit 64 de ani cu ea. Nu-i puțin lucru. Era frumoasă, nici eu nu eram mai prejos; ei bine, niciodată nu i-am spus că o iubesc, nici ea nu mi-
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
-o pe ea, nu ea pe noi. Și, apropo de sex și de dragoste. Am scris prost despre dragoste, nu așa ca Maupassant sau ca Turgheniev al nostru. Și eu am iubit prost, n-am știut să iubesc. Dar am iubit-o pe soția mea, am trăit 64 de ani cu ea. Nu-i puțin lucru. Era frumoasă, nici eu nu eram mai prejos; ei bine, niciodată nu i-am spus că o iubesc, nici ea nu mi-a spus mie
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
n-am știut să iubesc. Dar am iubit-o pe soția mea, am trăit 64 de ani cu ea. Nu-i puțin lucru. Era frumoasă, nici eu nu eram mai prejos; ei bine, niciodată nu i-am spus că o iubesc, nici ea nu mi-a spus mie pentru că era de la sine înțeles, ce mai era de spus? Până la căsătorie n-am sărutat-o niciodată, și nici ea nu mi-a cerut s-o fac". Semeon Petrovici e un dinozaur-suflețel. Moartea
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
curtezanul galant, biruitorul pe plan erotic - oricărei femei îi e greu să-i reziste, pentru că el e celebru, sincer și nu e zgârcit. Nu-i plac nici Lolitele, nici prostituatele; e ahtiat după victorii, vrea obstacole, nu-i plac perversiunile, iubește în stil clasic. Dar, ce-i mai important, e un ingenuu masculin, - un erou simplu, naiv, care vrea binele oamenilor, dar care plătește scump pentru faptele sale bune. în anii '60, revista franceză "Express" a publicat o scurtă biografie "prealabilă
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
care mi le transmiteți de la Arcurio. Pe curând, al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc în frecventarea unor mari poeți contemporani italieni! O "răsplată" pentru pasiunea cu care le-am studiat creația și m-am străduit să-i fac iubiți în România? Eram doar unul dintre numeroșii italienești activi ai epocii - măcar vreo douăzeci de primă importanță! Șansa mea s-a manifestat încă de la prima călătorie în marea Peninsulă, în 1965, la douăzeci și șase de ani, marcată de mici
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
umflați tocmai o suna pe iubita/ lui din Obcini cînd și-a dat seama că el stă la cald/ pe divanul unei femei de sticlă pe care mai încap și niște trandafiri de plastic grozav îi mai plăcea/ să fie iubit așa " - ceva ce se aude uneori pe fereastra deschisă), sadomasochismul ("m-am legat cu lanțuri de mitologia vegetațională/ fluturînd o eșarfă ca pe o stîngăcie sadică" (l-am lăsat să mă îmbrace în penumbră), estetoerotismul ("șoldurile mele prind din senin
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
fi zoofilă, în Paulina bărbatul își înșală soția fără fasoane cu o femeie mai bătrână decât el și doar pentru că aceasta nu are nici o pretenție, în Rusian Woman amanta e o rusoaică ce face bișniță în piață, în Iubita mea iubea rusește bărbatul își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
1994), îndrăznește să-i pună discretului eseist și călugăr (cum altfel se cuvine să fie un călugăr dacă nu discret, reușind să înăbușe în sine cele lumești?) cea mai indiscretă întrebare care i-a fost pusă vreodată în public: " - Ați iubit? Ați fost iubit de - iată, am rețineri, sfiiciune, mi se pare că e impudic să pun o astfel de întrebare - o femeie?" Merită să reproduc în întregime răspunsul, care nici nu e prea lung: " - Cer voie să tac. O mărturisire
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
-i pună discretului eseist și călugăr (cum altfel se cuvine să fie un călugăr dacă nu discret, reușind să înăbușe în sine cele lumești?) cea mai indiscretă întrebare care i-a fost pusă vreodată în public: " - Ați iubit? Ați fost iubit de - iată, am rețineri, sfiiciune, mi se pare că e impudic să pun o astfel de întrebare - o femeie?" Merită să reproduc în întregime răspunsul, care nici nu e prea lung: " - Cer voie să tac. O mărturisire, totuși, să fac
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
Planet, gata-gata să sfâșie ciozvârte din Palatul Victoria, Guvern, Ministerul Sănătății, directorii de spitale etc., etc., ba chiar și din vreo pasăre de noapte aciuită pe la Cotroceni. Ce mai?! Era personificarea unei nenorociri maligne pe capul demnitarilor... În schimb, îl iubeau pensionarii până la căderea în prostrație; chiar și soacra lui Haralampy, cu o pensioară sub 2 milioane, săruta micul ecran fix în zona moțului viitorului ministru, cădea în genunchi în fața televizorului mulțumindu-i pentru lupta sa neostoită întru sănătatea și fericirea
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
e metamorfozat într-o cinteză(2, iar la televizor, și din profil, când vorbește despre compensarea medicamentelor, și plafoane de cumpărare, seamănă cu pasărea colibri pe când aceasta își petrecea week-end-urile în Insula Galapagos, pe umărul lui Darwin. ZIUA 23. Îl iubesc pe președintele PUR, Dan Voiculescu, fiindcă este un politician respectabil și consecvent(3: își îngrijește cu mare osârdie diagnosticul stabilit în văzul tuturor televiziunilor de președintele Traian Băsescu în vremea participării/neparticipării PUR-ului la guvernare. Că zice domnul Voiculescu
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
și de școala acestuia, "rival" de care-l despărțeau nu atît convingeri opuse (aveau o platformă politică apropiată și chiar unele apucături similare), cît interese de carieră, sub semnul "vieții ca o pradă". Nici unul din cei doi scriitori nu-i iubeau pe intelectuali. Dacă autorul Princepelui, pe de o parte, îi agresa pe cei mai de seamă intelectuali autohtoni cu care i-a fost dat a fi contemporan, iar pe de altă parte învedera un snobism cultural, un enciclopedism fabricat, menit
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
ne rezervă surpriza unei bijuterii asianice care arată (și) posibilitățile livrești cu totul deosebite ale lui Andrei Codrescu. Lu Li & Weng Li sunt doi tineri chinezi din secolul XIII, ea curtezană la curtea imperială, el războinic, "frate și soră, fie iubiți sau, poate amândouă". Fără a ști dacă se vor întâlni vreodată, cei doi își scriu poeme pe care nu și le trimit. Un fel de jurnal al absenței, un epistolar închis, așa apar poemele celor doi, de o senzualitate orientală
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea cuvenită, nu o iubește pentru el însuși și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea cuvenită, nu o iubește pentru el însuși și nu o necinstește folosindu-o ca pe un obiect de satisfacere a plăcerii, aceasta devenind pentru el un simplu obiect posedat, deformându-se astfel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea cuvenită, nu o iubește pentru el însuși și nu o necinstește folosindu-o ca pe un obiect de satisfacere a plăcerii, aceasta devenind pentru el un simplu obiect posedat, deformându-se astfel înțelesul sexualității umane. În general vorbind, precizează Clement Alexandrinul, simțirea plăcerii nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop de procreare, iar nu pentru desfrâu 35. Iubind duhovnicește, iubim ceea ce este mai durabil și statornic în viața cuiva, din colo de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă, inevitabil, iubirea pasiune în iubire sufletească. Dacă nu reușește acest lucru, este semn al neputinței și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop de procreare, iar nu pentru desfrâu 35. Iubind duhovnicește, iubim ceea ce este mai durabil și statornic în viața cuiva, din colo de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă, inevitabil, iubirea pasiune în iubire sufletească. Dacă nu reușește acest lucru, este semn al neputinței și lipsei ei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
durabil și statornic în viața cuiva, din colo de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă, inevitabil, iubirea pasiune în iubire sufletească. Dacă nu reușește acest lucru, este semn al neputinței și lipsei ei de profunzime. Cine iubește doar cu trupul sau un trup, nu iubește cu adevărat, ci posedă sau profanează. Ființă rațională, omul are chemarea de a spiritualiza iubirea sa, de a o curăți de elementele grosiere și de trăirile inferioare, instinctuale, spre descoperirea bogăției ei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă, inevitabil, iubirea pasiune în iubire sufletească. Dacă nu reușește acest lucru, este semn al neputinței și lipsei ei de profunzime. Cine iubește doar cu trupul sau un trup, nu iubește cu adevărat, ci posedă sau profanează. Ființă rațională, omul are chemarea de a spiritualiza iubirea sa, de a o curăți de elementele grosiere și de trăirile inferioare, instinctuale, spre descoperirea bogăției ei mult mai înalte, spirituale. Asceza ortodoxă nu vizează
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]