7,407 matches
-
putința de a călători de colo-colo, iubindu-se, și asta mi se părea minunat. Mă gândeam, îți dai seama, Cezar, unul e din Portugalia și altul din Londra și după ce s-au filat pe plajă la Ibiza și-au lăsat iubiții, s-au vizitat, unul s-a mutat în Spania și celălalt, din Londra, a lăsat tot, serviciu, prieteni, familie și s-a dus la el. Alex e mai drăgăstos și are piercing-uri peste tot și e foarte simpatic și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Trăiți după un alt fus orar. N-ați aflat încă. — Ce n-am aflat? întreba Adrian. Cu o oră și jumătate în urmă Fanny Tarrant ședea pe locul din față, de lângă șofer, al unui automobil BMW 318i, roșu condus de iubitul ei, Creighton Dale. Erau în drum spre aeroportul Gatwick, de unde urmau să se îmbarce la bordul unei curse charter cu destinația Turcia. Mașină înainta pe șoseaua de centură a Londrei cu exact o sută zece kilometri pe oră. Avocat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
convins că protestul său astfel exprimat va trezi o cât de mică remușcare În sufletul ei. Se reîntâlniră În pat și conflictul se aplană tot datorită ei care găsea oricând un truc nou cu care Îmblânzea pudoarea de fier a iubitului ei. Brândușă aștepta respectuos ca musafirul „să mai deguste o dată Ottonelul” și zise: Mă bucur că vă place la mine, domnule profesor, că sunteți aici În preajma Anului Nou când se schimbă ceva În noi. Și chiar În Univers. O schimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nările fremătând de plăcere făcea Marta. El nu dansa niciodată. Stătea țeapăn, În picioare, lângă scaunul doamnei Koblicska și nu o scăpa din ochi pe Marta. Ea Însă nu avea ochi decât pentru intelectuali. Din șirul lung de admiratori și iubiți, doar Radu Slăvoacă, prima ei dragoste și avocat, n-a fost căsătorit. A murit Însă pe front și a lăsat-o pe Marta aproape văduvă, căci ei trăiau ca soț și soție fără să fie căsătoriți. Uneori, Îl Întreba: Cori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mine! El o privea În ochi și zicea fără să clipească: culcă-te. Ea Îi sărea de gât și striga fericită: am știut că mă iubești! El aștepta să rămână singur ca să bea un șnaps sau să vomite. Cu cât iubiții Martei se Înmulțeau, cu atât creșteau și șansele sale de a ocupa locul pe care Îl merita În inima ei. Fidelitatea Își are și ea prețul său. Minunea s-a Întâmplat În anul de grație 1946. A fost o nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a Întâmplat să stea la mine, Încă de la prima venire. E o fată plăcută, instruită, harnică și, ai să râzi, domnule Húsvágó, credincioasă. După doi ani, m-a anunțat că s-a săturat de Învățământ, că și-a găsit un iubit și pleacă În Olanda. I-am urat să fie fericită și i-am dat adresa câtorva nepoți de-ai mei, Împrăștiați prin lume, cu un mic mesaj pentru fiecare. Și i-au fost de folos, de bună seamă, zise domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mesaj pentru fiecare. Și i-au fost de folos, de bună seamă, zise domnul Húsvágó, mare specialist În predicții dezastruoase, mai ales sentimentale și financiare. I-au fost Într-adevăr de folos, dar numai după ce s-a despărțit de câțiva iubiți, primul fiind, bineînțeles, olandezul. Ăsta a iubit-o, dar numai pe jumătate, pentru că, din când În când, „și-o punea”, cum zic ei, cu unul Péter, dacă Înțelegi ce vreau să spun, domnule Húsvágó... De hogy nem, stimată doamnă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mână și Îl duse pe scara Îngustă și Întunecoasă care ducea la mansardă. Pe chiloții de un alb orbitor al fetei, se putea citi scrisă cu litere roșii fosforescente inscripția TOP SECRET. E timpul să-ți vezi și tu dosarul, iubitule, sper că ai o lanternă potrivită pentru bezna În care vei pătrunde. Te previn Însă, drumul va fi lung, dar osteneala răsplătită. Dosarele sunt În adânc, precum colesterolul, leucocitele sau eritrocitele. Plutesc În sânge sau sunt lipite de pereții arterelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai rămas din templul Portara; în principal, o uriașă intrare din piatră, care dă spre golf. Aceasta e cunoscută drept Arcada Ariadnei, de unde, potrivit legendei, fiica regelui Minos din Creta a avut plăcerea de a-l vedea pe eroicul ei iubit, Tezeu, tăind-o înapoi la Atena fără ea. Cu sufletul frânt, Ariadna s-a căsătorit în cele din urmă cu Bahus, zeul vinului și-al cântecului, și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Ceea ce, crede Clio, e un fel de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ce-i drept, Fluturel mi-a suflat că Lerești va fi "rotat" în alt post și atunci... "Reclamă-l, Iordana. Fă un memoriu. Ce, nu mai e nici un tovarăș deasupra lui?" Am pierdut tot ce credeam că e tot: slujba, iubitul și (culmea) am cîștigat scrisul. Dacă scapi de iluzia urcușului social, dacă dai drumul din mîini la lucruri, căderea devine ascensiune. La urma urmelor, de la antici cetire: nu ești sărac dacă n-ai, ci dacă vrei să ai și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făcut aceeași închisoare ca și românul din Boteni-Muscel, Petre Țuțea, cu aceeași demnitate. Țuțea a refuzat să vorbească despre chinurile celor 13 ani de tortură. N-a vrut s-o facă "pentru strălucirea poporului român". Cum să fi recunoscut că iubiții lui români l-au bătut și l-au scuipat? Nicu Steinhardt s-a convertit la ortodoxie în celulă și s-a stins ca monah de Rohia, în pofida cristofobilor. O, Steinhardt e un evreu atît de român! Așa e. Și Caragiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
augustul anului 2001. Nostalgia că niciodată n-o să mai trăiesc așa, ca ea. Eu, Iordana Marievici, femeie aflată la spartul zilei, sorții, existenței. Că n-o să fie altceva-altfel pentru mine. Nostalgie hrănită din nostalgia lui Iordan, de-a nu fi iubitul de-o vîrstă cu mine. Măcar să fi avut cu 20 de ani mai puțin, măcar cu 15, măcar cu 10, măcar... Păcat de tine, Iordana, păcat de viețuca ta! O, dar să nu te vaiți face parte din codul manierelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
naturans; suspina după cel compus, civilizat, după natura naturrata. Mi s-a părut chiar stînjenit de ce-i plăcuse cîndva: bradul crescut ca un diapazon, casa (cam coșcovită) a bunului călugăr Paisie, toaca veverițelor pe garduri, ceaiul de melisă... Brăduț cel iubit de toate animalele, cu har actoricesc, pasionat de poezie nu mai exista. Devenise altă persoană. Am mers de-a lungul rîului Nil, de la o cascadă la alta, sub un cer de zinc albastru. "La asta ziceți Nil?" Numeam Nil o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
repede cu mașina încoace. Trebuie să-l scoatem pe Tano cîteva zile din oraș. Mergem la Dorobanț, la Rusalin Pop. Să-mi iau o carte? Nu mai e timp. Intonez ca la liturghie: Pace ție, cetitorule! și părăsesc zona periculoasă. Iubiții de ianuarie "desenam cerul tot și în mijloc Dumnezeu: "Doamne, nu știu să intru...! Dumnezeu îmi dărui o cheie și în cheie străluceau multe chei". Gheorghe Istrate 27 ianuarie, 2003, Dorobanț Nu mi-ai explicat. Mi-ai spus. E altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
I) 87 (Alte) bolduri pentru fluturi 105 "Dar astăzi e ultima oară..." 123 Afară-i toamnă grea 141 Sonată de noiembrie (II) 159 Ce oră o fi "dincolo"? 177 Dimineața ninge iară 193 Litera a 209 Apă și untdelemn 225 Iubiții de ianuarie 239 Mica melodie 253 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Mulțumesc, Umberto Eco, pentru il politichese! * Mulțumesc, Radu Cosașu! * Mulțumesc, Luca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Gap Culți și desculți Vergangenheitsbewältigung Carcalicii Sonată de noiembrie (I) (Alte) bolduri pentru fluturi " Dar astăzi e ultima oară..." Afară-i toamnă grea Sonată de noiembrie (II) Ce oră o fi "dincolo"? Dimineața ninge iară Litera a Apă și untdelemn Iubiții de ianuarie Mica melodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de ore sau clipe, celor ce știu să li se integreze, condiția umană primordială, paradiziacă. În imaginația tinerei olandeze care, în Albatroșii Danzantes, visează într-un șezlong, pe puntea unei bărci, că redobândirea acestei condiții ar fi posibilă printr-un iubit ideal, și aceasta ar putea să-i devină tânărul marinar Santiago, contopit în imaginația ei cu pescarul omonim din "Bătrânul și Marea", povestirea lui Hemingway. Tânăra aceasta deducem din notații auctoriale năzuiește la o iubire de felul celei exprimate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de neputințele fidelității și ale manifestării iubirii libere. Erau însoțiți de o femeie frumoasă, ea ținea în mână o floarea-soarelui, din care respira adânc din când în când. Părea fascinată de povestea celor trei Philipi triogamici și vorbea numai despre iubitul ei de la mii de leghe distanță. Comunica cu el exclusiv pe calea undelor de câtăva vreme; celularul și laptopul, pe care le purta în geantă, erau singurele instrumente ale iubirii. Dar ce este iubirea altceva decât o încrucișare de unde calibrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a fost opțiunea mea să țin în mine, să somatizez. Furia mea crescuse atât de mult înăuntru, încât nu știu ce s-ar fi întâmplat, dacă aș fi eliberat-o în afară. O să iau totul asupra mea... Nu avea grijă.... Cât despre iubitul tău, nu vom sufla o vorbă... Patru soți ar complica mult prea mult lucrurile.... (Se retrage. Sinele Mic face un pas înainte. Cu aroganță și ironie.) Sinele Mic: -Ți-ai găsit nașul, Dora, cu țiitorul ăsta al tău. Nu că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
inclusiv cu tine însuți sau cu D-zeu. Ne-am iubit aproape cum se iubesc oamenii, a încercat ea să-mi explice. Ce-o fi găsit atractiv la un hominid cu fața zbârcită și aplatizată, "nu mult mai păros decât iubitul ei," comenta ea cu ironie, "dar mai relaxat și mai necomplicat". Conotația cuvântului necomplicat nu am putut-o pătrunde. Mă consider o ființă îndeajuns de complicată, ca să nu menționez cât de delicată era situația în sine. Sau poate că relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dat, m-a invitat la confesiune. Mi-a mărturisit că realizează cât de singur sunt și că pesemne mi-aș dori să discut cu cineva despre mine, despre secretele mele, așa cum în fapt se desfășoară lucrurile în mod firesc între iubiți sau prieteni. Ea își imagina cât de greu trebuie să fie să fii singur cu tine însuți, să nu te poți împărți cu nimeni, să fii singular și singularizat. M-a asigurat de discreția ei totală și a rămas foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
organizată și bine intenționată. Totuși, exuberanța și deopotrivă melancolia firii ei îi făcea pe cei din jur circumspecți, fie ca să n-o rănească, fie doar pentru a nu-și crea lor complicații inutile. Experiențele amoroase ale Eugeniei cu prezumtivul ei iubit erau sporadice și circumstanțiale: câteva plimbări sub clar de lună, ieșiri la cinematograf, la cofetărie, de câteva ori chiar și la restaurant. Și întâlnirile se materializau în plan erotico-senzual cel mult într-o strângere de mână, un sărut furtiv, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
astfel de pase erotice și nicidecum ea. Și, cum nesăbuința ei avea să fie pedepsită, dacă nu ar fi fost expiată, confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit exuberantă, ce-i molipsea sau cel puțin îi contraria pe cei din jur. Ce-ar fi putut avea ea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unicorni. Din când în când, ridică floarea-soarelui de pe masă și respiră din ea adânc. Floarea este achiziționată de pe internet de Maurizio, prin intervenția unui înger. De câteva ori a luat laptopul și s-a angajat într-o conversație electronică cu iubitul ei prezumtiv, impostor și transoceanic. Pe celelalte laturi ale mesei, stau bărbații: sicraN, ce crâmpoțește nervos pergamentul unde stă înscris Okurina, bătrânul al cărui străbunic dispare printr-o fereastră desenată pe cer deasupra liniei orizontului, tânărul ce a fost îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
inspirat din nuvelele lui Gabriel Garcia Márquez, murmurate cu ochii închiși și gândul dus: Din magicele Caraibe Vă aducem apă de Lună, Apă de Lună, Iubire Care alungă amărăciunea. Roua stelelor Poate vindeca orice suferință. Un steag port în inimă; Iubitul meu nu e ca nimeni altul; Că după furtună vine pacea De aceasta nimeni nu se poate îndoi. Mă întorc în poala cerului, Fi-voi înconjurată de frumusețea lui. Nimic nu savurez pe lume Mai mult decât propriul meu iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]