1,917 matches
-
atitudinea evreilor era foarte entuziast]. Aceast] deschidere și implicare în cultura larg] reprezint] un element distinctiv, caracteristic iudaismului modern. Un al doilea element distinctiv al iudaismului modern const] în fragmentarea acestuia în diferite mișc]ri, curente și chiar denominațiuni. Astfel, iudaismul din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern] și prin l]rgirea spectrului de voci (nu mai este una singur], nici mai multe asem]n]toare, pentru cei care consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ziua de ast]zi se distinge de cel medieval prin deschiderea fâț] de întreaga problematic] modern] și prin l]rgirea spectrului de voci (nu mai este una singur], nici mai multe asem]n]toare, pentru cei care consider] c] iudaismul s-a caracterizat întotdeauna prin pluralitate) care dau r]spuns diverselor probleme. În ceea ce privește etică, aceast] situație este cât se poate de clar]. Unii gânditori evrei susțin c] etică evreiasc] este autonom], în sensul kantian al cuvântului, alții spun c] ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S. Daniel Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.: Contemporary Jewish Ethics: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1985) Breslauer, S.D.: Modern Jewish Morality
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Breslauer). Desigur, dat] fiind situația, evreii și iudaismul nu fac not] discordant], fiind asemenea ceilorlalți. R]spunsurile împ]rțite pe care le d] iudaismul problemelor lumii moderne țin, în aceeași m]sur], de reflecția asupra naturii modernit]ții și a iudaismului. Referințe Avot; vezi Herford, 1962. Breslauer, S.D.: Contemporary Jewish Ethics: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1985) Breslauer, S.D.: Modern Jewish Morality: A Bibliographical Survey (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1986) Dan, J.: „Ethical Literature”, Encyclopaedia Judaica (Ierusalim: Keter, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu trebuie considerat] ca fiind exhaustiv]; într-adev]r, relația ne este prezentat] ca fiind pozitiv]. Fariseii nu alc]tuiau o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ethics Vol.1, Foundations Vol. 2, Politics (London: E.T. A&C. Black, 1968 și 1969) 9 Etică islamic] Azim Nanji i. Introducere Islamul este cea mai recent] dintre principalele religii ale lumii, aparținând familiei credințelor monoteiste, care include, de asemenea, iudaismul și creștinsmul. De la începuturile sale, acum 1400 de ani, în teritoriul actualei Arabiei Saudite aceasta s-a dezvoltat și extins pentru a atinge aproape un miliard de aderenți, din toate colțurile lumii. Cu toate c] majoritatea acestora, numiți musulmani, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul, indentificase cu precizie semnificația sursei autorit]ții morale pentru a r]spunde la întrebarea: „Ce trebuie și ce nu trebuie f]cut?”. Dumnezeu, în afar] de a dezv]lui omenirii voința să, o îndeamn] s] foloseasc] rațiunea în dezlegarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revelația - pentru întreaga omenire - devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu și societ]țile lor. Asemenea iudaismului și creștinismului, începuturile Islamului se reg]sesc în ideea c] porunca divin] este fundamentul pentru stabilirea ordinii morale prin str]duința omului (vezi capitolul 46, „Cum ar putea etică s] depind] de religie?”). În alte p]rți din Coran, acelasi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oral], la una bazat] pe un text revelat, a c]rui p]strare și notare, în limba arab], a creat condițiile propice pentru nașterea unei noi culturi islamice, bazate pe Coran și care includea și extindea imperativul monoteist reflectat în iudaism și în creștinism. Cel de-al doilea „început” a fost influențat, într-o anumit] m]sur], de traducerea în limba arab] și de studiul operelor filosofice, a medicinei și a științelor antice (într-o m]sur] mai mic] a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
übermensch) nu va posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum iudaismul, creștinismul și budismul. Omul cu suflet în]lt]tor situat la nivelul spiritual a lui Zarathustra poate veni uneori în ajutorul celor s]rmani ca semn al puterii și m]rinimiei sale și dup] bunul s]u plac. El consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne întoarcem la originile tradiției noastre occidentale, observ]m c] în perioda greac] și român], practici precum infanticidul, suicidul și eutanasia se bucurau de o larg] acceptare. Majoritatea istoricilor care au studiat morală occidental] sunt de acord în ceea ce privește faptul c] iudaismul și apariția creștinismului au avut o contribuție major] la concepția general acceptat] potrivit c]reia viața uman] este sacr] și nu poate fi curmat] în mod intenționat. Conform acestor tradiții, a lua viața unei ființe umane inocențe înseamn] a uzurpa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au împrumutat expresia sine qua non actus reus - mens rea, adică "obligativitatea însoțirii actului rău de conștiința rea" ca expresie a responsabilității. Întrebarea "Care este definiția conștiinței?" aparține listei întrebărilor axiomatice, de tipul "Cine este Dumnezeu și ce este viața?". Iudaismul consideră conștiința echivalentă cu Tora care, de fapt, prezentând cuvântul lui Dumnezeu, are o valoare mistică. Einstein consideră Tora și Biblia o poveste frumoasă pentru copii. Filosofii au fost preocupați de conștiință și au adus contribuții importante noțiunii, conferindu-i
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
că interpreta‑ rea bibliei a fost doar rareori văzută ca o problemă simplă, cititorii moderni nefiind primii care întâmpină dificultăți în abordarea bibliei. În timpul vieții pământești a lui Cristos, exista o varietate considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal sau istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii săi. Fenomenul nu era specific doar iudaismului. Încă din sec. al VI‑lea î.Cr., era
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal sau istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii săi. Fenomenul nu era specific doar iudaismului. Încă din sec. al VI‑lea î.Cr., era în curs de formare tradiția greacă de interpretare simbolică; exegezele din literatura homerică fiind alcătuite de pe poziție teologică sau filosofică. Interpretările mai târzii implicau adesea retranspunerea doctrinelor noi în lucrările scriitorilor clasici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgăduinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
adulților, educația continuă, educația copiilor cu nevoi speciale etc. (760 reviste, 600 full-text). 8. ProQuest Religion http://proquest.umi.com/login colecție de reviste destinată studenților din facultățile de teologie. Conține studii despre cele mai mari religii ale lumii: creștinism, iudaism, islam și budism. (130 reviste, 115 full-text). 9. Interdisciplinary Academic Research Library http://proquest.umi.com/login 10. Medical Sciences Health & Medical Complete http://proquest.umi.com/login Pediatrie, neurologie, farmacologie, cardiologie, fizioterapie etc. Peste 800 publicații periodice, zona acoperită
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în măsura în care actul religios se adâncește, exprimarea religioasă se precizează ea însăși. Prin urmare, există o consubstanțialitate între credință și cult, termeni de care actul religios nu poate scăpa. Structura interioară a actului religios este peremptorie pentru forma de exprimare. Pentru iudaism - în dimensiunea sa mozaică -, de pildă, expresia voinței este esențială. Nu întâmplător, creația lui Michelangelo despre Moise surprinde figura unui om cu o privire puternică, care stăpânește, în contrapunct cu reprezentarea sa bisericească, a celui care primește harul divin, ce
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Carol al II-lea. Încă de la 1 septembrie 1940, Horia Sima a difuzat un manifest în care cerea:”Să abdice! E strigătul unanim al țării. Voința totală a unui popor. Orice altă încercare e condamnată pieirii. Agentul masoneriei și al iudaismului, omul democrațiilor prăbușite, autorul dezastrului țării să plece de pe tronul României”. La 3 septembrie, legionarii sub conducerea lui Horia Sima, au întreprins o serie de atacuri armate împotriva postului de radio Bod, a Palatului telefoanelor din Brașov și au ocupat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
eliptice nefiind de acord cu imobilitatea solară susținută de Ptolomeu. Datele despre eclipsele de lună ale lui Biruni au fost folosite de Dunthorne, în 1749, pentru a determina accelerațiile lunii. A stabilit raza Pământului și greutatea metalelor. A studiat zoroastrismul, iudaismul, creștinismul, budismul, islamul și alte religii, relevând existența unui element uman comun în toate religiile. A explicat de ce hindușii îi urăsc pe musulmani, angajându-se cu succes în dialoguri de pace între persani și indieni. Cartea Kitab al-Tafhim este una
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
din Egipt. Maimonide moare, în 1204, în orașul Fustat și este înmormântat în curtea sinagogii, de unde, conform testamentului, osemintele i-au fost transferate în Țara Sfântă, la Tveria. Maimonide teolog Maimonide, în lucrarea sa Mishneh Torah, codifică legile și morala iudaismului. Logica și claritatea expunerii o transformă în cea mai autoritară lucrare a filosofiei iudaice. Alte încercări de codificare nu au reușit să o egaleze. Epitaful de pe piatra sa de mormânt spune "De la Moshe al Bibliei până la Moshe Maimonide nu mai
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de dogmatismul teologic. Scrie în paralel o Gramatică a limbii ebraice, pentru a-și câștiga existența. Nu publică "Etica" în timpul vieții (cartea apare ca scriere postumă). După patru ani de studii și analize detaliate ale concepțiilor teologice ale creștinismului și iudaismului, scrie cartea Traité théologico-politique ("Tratat teologico-politic") în care critică dogmatismului religios iudaic și creștin. Deși, din motive de securitate personală, cartea publicată în 1670 este anonimă, el este imediat recunoscut ca autor, fiind acuzat de erezie de către toate religiile. Din
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
A. Philippide”) până în 1984, când emigrează în Israel. Se stabilește la Ierusalim, unde va fi cercetător la Institutul Yad Vashem pentru studierea holocaustului. Se transferă în 1989 la Universitatea Ebraică din același oraș, fiind cercetător și conferențiar în cadrul Institutului de Iudaism Contemporan și al Centrului Internațional pentru Studierea Antisemitismului. În paralel e redactor la „Romanian jewish studies”, colaborează cu cronici literare și comentarii politice la emisiunile în limba română de la Kol Israel și France-Inter. Debutează în 1964 la „Iașul literar” cu
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]