1,745 matches
-
Românilor". Această unitate medievală a statalității românești conferă suportul istoric pentru justificarea unității contemporane: "Va să zică, noi am început, nu ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă, introducând pe ordinea de zi chestiunea unificării întregii românimi. Vizându-i explicit pe românii transilvăneni, supuși unui proces intens
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adică 45%, este același cu cel care se înregistra la sfîrșitul primului val. În mod firesc, Huntington ridică problema condițiilor diferite care stau la originea celor trei valuri. El leagă primul val de un ansamblu de condiții socio-economice: industrializarea, urbanizarea, ivirea burgheziei și a clasei medii, apariția clasei muncitoare și organizarea sa, reducerea treptată a inegalităților economice. Pe cel de-al doilea îl pune în relație cu factori politici și militari: victoria aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o nouă structură și într-un nou vad al mișcării sale. Evenimentul în cauză nu este, totuși, absolut nedeterminat, cel puțin în privința orizontului recunoașterii sale. În fapt, putem vorbi cu suficientă îndreptățire despre el, ca fiindu-ne la îndemână, odată cu ivirea, în lumea culturii, a filosofiei. Așadar, avem de-a face deja cu un "eveniment istoric" ieșit din comun, adică din albia istoriei "naturale", care pornește de la exercițiul uman al unor practici: este vorba despre invenția tehnicilor de gândire autonomă, potrivit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru un demers care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă, îl păstrează și îl "aplică" în întregul orizont de existență umană, din momentul ivirii fenomenului formalizării logos-ului, adică al trecerii acestuia în "logică". Odată consumat acest eveniment, judecata constrânge gândirea, rostirea și făptuirea să intre în propriile sale "convenții", în virtutea deținerii privilegiului legăturii directe cu adevărul și, în urmare, în virtutea puterii sale de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
esențială: nu poate fi evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile unui nou topos pentru însăși posibilitatea omului de a se re-cunoaște pe sine: prin acte de uimire vizând originaritatea întrebărilor sale esențiale. Dacă demersul intră în norma "fenomenologiei", atunci trebuie asumată următoarea regulă de metodă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corectitudinii, care o subordonează, formal (judicativ) pe cea dintâi, de la celelalte elemente ale spațiului judicativ, în "formă" și active deja în opera logică și filosofică a lui Aristotel. O meontologie, cu sensul precizat mai sus, ar putea conduce chiar către ivirea unor forme ale rostirii filosofice care să nu mai aibă, originar, o predeterminare judicativ-constitutivă; dar acest fapt aproape nici nu este de bănuit în acest moment; el ar deveni posibil numai prin operarea reducției judicative, pentru a scoate la iveală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestor convenții, este potrivită și scoaterea la iveală a limitelor lor în privința puterii de a pune la punct totul în spațiul discursului de tip filosofic. Oricum, în locul acesta trebuie semnalată tensiunea creată în reconstituirea unor sensuri ale analiticii existențiale de ivirea principiului ei fenomenologic (adevărul) pe lângă cel logic (evidența); tocmai suspansul pe care acest fapt îl îngăduie poate constitui o motivație puternică pentru susținerea tonusului unui "nou" discurs filosofic, care să vadă lumina e drept, încă vagă ce vine dinspre posibilitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie Celălaltul său: ca proprie moarte, prin survenirea viitorului, într-o primă instanță. Dar lucrurile par a nu sta astfel decât metaforic vorbind; în fond, de fiecare dată, Celălalt este în el însuși "ceva" și se află înlăuntrul ființării conștiente; ivirea lui este posibilă numai prin survenire: dar survenirea este a timpului, atunci când el în-ființează (timporizează) lăsând viitorul să survină; iar viitorul nu are nici o noimă fără ceva care să-i susțină survenirea: ființarea conștientă este acest ceva, dar numai întrucât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vicioasă; mai degrabă ea indică unitatea judecății. Și abia pornind de aici înțelegem și saltul pe care îl suportă acestă structură a judecății către condiția de dictatură a judicativului. Unele aspecte ale acesteia au fost formulate mai sus, în legătură cu ivirea lor condiționată prin operările timporizante ale judecății. Dar acest salt trebuie regândit, adică reconstituit, în așa fel încât el să devină un sens întemeiat în cadrul reducției judicativului. 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
meu". Și, într-un fel, acest fapt are șanse de valabilitate: datorită dominației judicative, însă. Numai că aici nu mai este vorba despre ceva strict formal, așa cum este vorba, preeminent, în orizontul dictaturii judicativului, ci despre altceva: eveniment, act, survenire, ivire (din neant!), surprindere, cruzime (frăgezime), hybris generator de "nou", răsărire etc. Timpul reprezintă toate acestea la un loc: de aceea el este determinat, apărând ca o ființare anume, care de fiecare dată este ea însăși și nu altceva. Ființarea căreia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iarăși o încurcătură de sensuri judicativ-constitutive și non-judicative. Dar de aici trebuie să vedem nu ceea ce pretinde prima vedere, anume dominația celor dintâi sensuri asupra celorlalte, ci tocmai ceea ce abia se anunță vederii, apelând, de fapt, "conștiința" înțelegătoare a fenomenului "ivirii": non-judicativul însuși (prin sensuri ale sale încă aflate sub semnul constitutivității judicative). Dar cum mai este posibilă lumea, odată suspendată dictatura judicativului? Ar putea întreba cineva, simțind, pe bună dreptate, că totul se năruie, atâta vreme cât este subminată stabilitatea "lucrurilor", condiția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de asemenea, non-judicativ: de aici stranietatea discursului filosofului francez. Ființarea, adică ceea-ce-are-loc, constituie dovada lucrării timporizatoare a timpului; și nu se află aici nici un paradox. Evenimentul (răsărirea etc.) adună în sine timp și loc, adică ființare. Evenimentul este actul de ivire în "lume" a ființării: al oricărei ființări, prin timpul care, timporizând, pune "ceva" la locul său. Desigur, nu este vorba aici nici despre o substituire, anume că timpului îi ia locul spațiul. Evenimentul este "unitatea sintetică" temporal-locală și condiția de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
actele care alcătuiesc structura ideologiei. Ideologia, așadar, ca formă desăvârșită a dictaturii judicativului, s-a aflat de la bun început în orizontul acesteia, chiar dacă istoric ea s-a constituit la un moment dat. O găsim "bine formată" mai târziu decât momentul ivirii judicativului constitutiv numai dacă lucrăm cu un sens al ideologiei modelat în perioada modernă, sens care accectuează aspecte secundare ale ideologiei, cum ar fi sensul de "falsă conștiință", de "filosofie socială" care justifică un ideal, de "teorie" prin care este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
falsă conștiință", de "filosofie socială" care justifică un ideal, de "teorie" prin care este întemeiată acțiunea socială a unui grup etc. În fapt, chiar din punct de vedere istoric, cele două momente le gândim ca fiind încă separate -, cel al ivirii judicativului constitutiv și cel al constituirii ideologiei, coincid. În termenii reducției judicative, aceste două începuturi se află sub semnul aceluiași eveniment (sincronice și concordante), prin urmare, au survenit prin același act de timporizare. La Aristotel găsim, așa cum am precizat de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care trece în condiția de ființare, dar chiar în ființarea care acum este timporizată, în-ființată, prin urmare, și privilegiată sau neprivilegiată. Odată produsă însăși părtinirea, cu rostul său de a privilegia o parte, ordonarea este și ea în act: consemnează ivirea privilegiului și are așezată deja ierarhia părților. Dar ea nu are, în primul rând, un sens dat de prezentuirea chemării trecutului, ci mai degrabă unul dat de prezentuirea ca atare (dacă nu ar fi vorba de o expresie "barbară", aș
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici, îngăduie, în primul rând poate chiar în virtutea "naturii" înșelătoare a formelor sale, să fie reconstruite anumite fapte cu "funcții" temeinice după (modelul oferit de) constitutivitatea judicativă. Odată asumată o asemenea îngăduință, așteptarea noastră trebuie să aibă ca țintă tocmai ivirea, prin vreun semn anume, a non-judicativului. Note finale Am încercat, în lucrarea de față, să descriu un paradox: judecata se află înaintea intuiției în privința constituirii fenomenale, în ambele ipostaze ale acesteia: cunoștința și fenomenul. Ea are o funcție a priori
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu suișuri și coborâșuri ale tonului, punctate de pauze semnificative care accentuau importanța ideilor, scotea la iveală imagini vii. Totul se acompania cu gesturi largi, cu ochelarii care desenau uneori figuri interesante în aer, iar sfârșitul orei era prefigurat de ivirea ceasului de buzunar consultat cu eleganță. Erau cursuri de înaltă Ținută academică, prezentate clar, coerent și atrăgător, reflectând o preocupare deosebită pentru documentare, fiind permanent la curent cu ultimele publicații din literatura de specialitate. Ni s-a dezvăluit un spirit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unul pe celălalt în probleme referitoare la interesele lor comune. Art. IV. Nici una dintre Părțile Contractante nu va participa la nici un fel de grupare de state care, direct sau indirect, ar fi îndreptate împotriva celeilalte părți. Art. V. În cazul ivirii unor controverse sau conflicte între Părțile Contractante în probleme de un fel sau altul, ambele Părți vor rezolva aceste controverse sau conflicte pe cale pașnică, pe calea unui schimb prietenesc de păreri sau în cazuri necesare, prin crearea unor comisii pentru
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
până târziu, inclusiv la gazetarii din generația mea, "hârtia-concept" înlocuită azi de lap-top-uri, stick-uri și agende electronice. Închipuiți-vă ce aduna cu mătura "băiatul de serviciu", ce valoare ar avea acum acele ștraifuri pentru identificarea variantelor și, poate, chiar pentru ivirea unor strofe neștiute! În 1888 se afla, la Liceul Național, elevul intern-bursier State Dragomir, viitorul june prim al scenei Naționalului. Predecesorul lui în tezaurizarea grației publicului, actorul Teodor Popescu, urma să joace în premiera cu piesa "Venețiana". Era marele eveniment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și responsabilităților omenești mă rog, tot ce-i moțat în țara asta și-a dat întâlnire la Cotnari. Călinescu spunea că orice nouă apariție editorială s-ar cuveni marcată sărbătorește, prin arborarea drapelului național. Mă rog, pe vremea tinereții lui, ivirea unei cărți era eveniment destul de rar, nu ca acum, când fiece zi aduce pe tarabe stol de opuri puține bune, multe proaste. Sâmbătă, la Cotnari, s-a lansat o carte... grea. Mai întâi, la propriu: cântărește un kil două sute. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Taniac a scăpat cu greu de pedeapsa cu moartea prin spânzurătoare, după un lung periplu prin cruntele închisori austro-ungare. Nu statura de militant politic ce ar merita, desigur, luată în atenție de istoricii perioadei interesează însă acum și aici, ci ivirea, dintr-un adevărat nicăieri, a unui scriitor pe care istoria literară l-a ignorat pur și simplu. Și necunoscut ar fi rămas pe mai departe, dacă destinul său postum nu s-ar fi intersectat mai întâi cu o anume întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cred în omul ăsta !”. Căpitanul Baltă și-a privit prietenul în ochi îndelung și a rămas pe gânduri. În Ion Cârțu avea încredere ca în sine, dar nu avea nici o cât de mică dovadă împotriva lui Alistar. Era duminică... înainte de ivirea zorilor, dar mai era încă până a se crăpa de ziuă. Un bubuit de armă răscoli somnul codrilor la poalele Hășmașului și din valea Bicăjelului, cu ecouri vălurite până mai departe înspre văile Dămucului... urmat de o rafală de armă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se va face numai după ce delegatul organului miliției constată existența armelor înscrise în autorizație, la locul unde acestea sînt deținute. Articolul 27 Pentru preschimbarea autorizațiilor în cazurile prevăzute de lege, titularii sînt obligați că, în termen de 10 zile de la ivirea cauzei care determină preschimbarea, să solicite adresa în scris organului miliției competent. La adresa sau cerere se va anexă autorizația ce urmează a fi preschimbata. Articolul 28 În termen de 10 zile, organizația socialistă trebuie să comunice organelor miliției încetarea activității
HOTĂRÂRE nr. 1.369 din 20 ianuarie 1971 (*republicată*) privind unele măsuri în legătură cu regimul armelor şi muniţiilor şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la acest regim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127524_a_128853]
-
va fi adresată Președintelui Curții spre a fi transmisă Secretarului General. În urma acestei notificări, locul devine vacant. Articolul 14 Locurile vacante vor fi completate prin metoda prevăzută pentru prima alegere, cu respectarea următoarei dispoziții: în răstimp de o lună de la ivirea vacanței, Secretarul General va proceda la trimiterea invitațiilor prevăzute în Articolul 5, iar data alegerilor va fi fixată de Consiliul de Securitate. Articolul 15 Un membru al Curții ales spre a înlocui pe un membru al cărui mandat nu a
STATUT din 26 iunie 1945 al Curţii Internaţionale de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125412_a_126741]
-
gestuale era cunoscută deja de generații în urmă, când clericii erau preocupați să formeze o morală creștină, recomandând tinerilor un habitus fizic ordonat și cumpătat. Totuși, în limbajul medieval apare un nou cuvânt care va denomina ideea de nou, anunțând ivirea timpurilor Renașterii: modernus ca antonim a lui antiquus; modernus îl desemna pe omul zilei, noul-venit, în timp ce antiquus exprima sensul unicității tradiției, a cărei continuitate nu fusese întreruptă de venirea lui Hristos (cf. M. Călinescu, 1987/2005, 68-69). Renașterea va marca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]