4,354 matches
-
sub supravegherea agresivă a „culturnicilor” vremii. Futilitatea și eșecul - astăzi perfect previzibile - ale tentativelor sale de împotrivire sunt relatate, în rânduri de un intens dramatism, în Nota preliminară la Doctrina substanței (1988), opera capitală a viziunii sale filosofice, începută în preajma izbucnirii războiului și continuată, cu mari dificultăți, după încheierea acestuia: „Cazul meu e un caz particular cu o notă de grotesc tragic. Piedicile care mi s-au pus lucid și hotărât, peste cele obișnuite istorice, adeseori cu alternativa de a alege
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
semnate uneori și cu pseudonime (printre care Peregrinus, L. Mărin, Al. Lupu, Al. Drumețul, Humoreanul, M. Sandu, Al. Criță, Elena Popescu, Const. I. Popescu), la „Neamul românesc literar”, „Ion Creangă”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Viața nouă” (Suceava), „Românul” (Arad) ș.a. La izbucnirea războiului mondial dascălul publicist este mobilizat și trimis pe frontul din Galiția, unde este rănit de două ori și decorat, apoi pe cel italian, unde e din nou rănit, și în cele din urmă în Bosnia și Herțegovina. Avea răgaz
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
treacă munții în România. Între 1911 și 1913 lucrează la ziarele „Drapelul” din Constanța, la „Foaia noastră” și „Lumina nouă” din București și este redactor la revista „Ramuri” din Craiova, apoi revine acasă, în redacția ziarului „Românul” din Arad. Odată cu izbucnirea primului război mondial e mobilizat în armata austro-ungară și trimis pe front. În 1915 va fi degradat și deferit Curții Marțiale pentru articolele și schițele expediate de pe front cotidianului „Românul”. Evadează și se stabilește în România. Colaborează la „România Mare
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe Doja, care este văzut ca un cavaler aventurier. Romanul va fi reluat, amplificat și „corectat” în conformitate cu ideologia momentului în trilogia Războiul iobagilor (1956). Urmărind evenimentele anterioare izbucnirii revoltei și culminând cu supliciul conducătorului răscoalei, textul se înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific alcătuit din meșteșugari, nobilime, țărani
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
Teodor Naum. După obținerea postului, marcată prin tipărirea cursului introductiv (Însemnătatea culturii artistice, 1912), își continuă colaborarea, cu versuri, dar și cu note, comentarii ori studii estetice, la „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Arhiva”, „Solia” ș.a. Izbucnirea războiului pare să îl determine a încredința tiparului, în 1915, trei volumașe deodată: Poezii, Ritmuri și rime și Rugăciune în codru. Nu a putut să le adauge un al patrulea, conținând traducerea comediei în versuri Cucuta de Émile Augier, apărută
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
o gramatică,versuri ocazionale și traduceri, ca Istoria bisericească după Meletie de Arta. Proiecta o istorie în grecește despre Țara Românească, din care au rămas un Poemation cu versuri despre originea românilor, o cronică a evenimentelor din perioada 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia la „leatul” 1821. Pe la 1800 începe a scrie în limba română un cronograf de la „facerea lumii” până la 1834, învechit ca metodă, dar influențat de idei iluministe. Folosea ca izvoare Geografia veche și nouă (Veneția, 1728
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de „anarhie” și de mișcările revoluționare. Este ostil fanarioților, dar nu acceptă nici pretențiile de conducător ale lui Tudor Vladimirescu. Mai puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
caligrafieri intimiste nu sunt lipsite de oarece grație. Dar P. pare dispus să prelucreze liric, fără discernământ sau reticențe, orice pâlpâire mai energică a sensibilității sale meditative. Preponderente ar fi regretul, neliniștea, tristețea, despărțirea, injustițiile și noncomunicarea, dar apar și izbucniri, poate autoironice, agresiv-narcisiste. Metafore, mici alegorii ori parabole punctează discursul, însă majoritatea poemelor rămân declarative ori, dimpotrivă, impenetrabil obscure. Ca prozator, P. a adunat în volumul Dincolo de aparențe (1968) câteva nuvele de nivel modest, articulate corect, totuși convenționale și previzibile
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
polemică este poate cea mai fascinantă, deoarece specialistul e dublat de un polemist împătimit, cu vorbe de duh memorabile, rămase în istoria nescrisă a vieții academice clujene și mai ales în memoria generațiilor de studenți care i-au urmărit vituperările, izbucnirile umorale de mare efect. A publicat un volum din lucrările inedite ale lui I. Budai-Deleanu, în care dă la iveală polemica necunoscută a acestuia cu Eder. O lucrare de aceeași factură, descoperită printre manuscrisele lui Samuil Micu (Responsum ad Crisim
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
dar ingenioasă, numită „condei portăreț, fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, un predecesor al stiloului. Scrisorile profesorului sunt ceremonioase, pline de modestie și bun-simț, cu fraze lungi și uneori greoaie, având câteodată o tentă cronicărească. Sunt, pe alocuri, și izbucniri vehemente, de mânie, care dau o anumită tensiune acestor epistole. În 1871, în forul academic, P. dă citire discursului de recepție Giorgiu Lazăr și școala română. E o schiță biografică alcătuită cu admirație și pietate pentru marele său înaintaș. Unele
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
între cauze și condiții, de exemplu. Atât cauzele, cât și condițiile contribuie la explicarea efectului, dar în modalități diferite. Cauza este „producătorul” propriu-zis al efectului. Condiția nu produce prin ea însăși efectul, ci doar facilitează sau inhibă producerea acestuia. În izbucnirea unui incendiu, vântul nu este o cauză, pentru că el nu produce focul. Dar el este o condiție importantă. Odată declanșat focul, vântul îl poate intensifica și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
După câteva tentative nereușite de a se acomoda cu profesiunea de avocat (se înscrie la doctorat, lucrează ca asistent al unui avocat cu experiență), renunță la cariera juridică și devine redactor responsabil la „Universul literar”, director fiindu-i Stelian Popescu. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial îl găsește la Isaccea, ca sublocotenent de pionieri și comandant de pluton. După o scurtă concentrare în Cadrilater trece Dunărea la Ismail și ia parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei; rănit grav în august
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
totuși, pot fi colectate datele, înregistrate observațiile și comparate rezultatele. Exemplele de probleme de operaționalizare pot fi găsite, practic, în orice articol de specialitate din științele sociale. Putem discuta despre alienarea politică, încrederea socială, suportul arătat guvernului, actele de terorism, izbucnirea unor războaie etc. De exemplu, s-ar putea face un studiu care să încerce să lege dezvoltarea economică de stabilitatea economică, la nivelul mai multor națiuni. Dezvoltarea economică ar putea fi reprezentată prin produsul intern brut (PIB), definit ca sumă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
valoare egala tuturor observațiilor. Un studiu de caz „crucial” se concentrează asupra unei observații în care variabilele independentă și dependentă trebuie să corespundă așteptărilor, pentru a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice izbucnirea primului război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea dictatorilor ar putea să nu fie considerată acceptabilă dacă nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în care variabilele independentă și dependentă trebuie să corespundă așteptărilor, pentru a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice izbucnirea primului război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea dictatorilor ar putea să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice ascensiunea lui Stalin sau Hitler. Aspectul fundamental al tuturor analizelor de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
școală sociologică modernă, reputată pe plan intern și internațional. Este semnificativ faptul că cel de al XIV-lea Congres internațional de sociologie urma să se desfășoare la București, pe tema Sat și Oraș, propusă de sociologii români, eveniment amânat din cauza izbucnirii războiului mondial. Constantin Schifirneț: Trebuie să facem diferența Între tradițiile sociologice românești din secolul al XIX-lea și acelea din prima jumătate a secolului XX. În primul caz, nu există o tradiție bine consolidată a sociologiei. Lucrările monografice semnate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cele mai vulnerabile domenii sociologice, care au fost, efectiv, Înghețate timp de peste cinci decenii, au fost acelea mai ,,Îndepărtate” de materialismul istoric: sociologia fenomenologică, axiologică, spiritualist-creștină, voluntaristă. Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică, statistica, igiena socială, etnologia și antropologia) și instituții ca Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Igienă, Institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
reale calități de organizator și că știa să coordoneze foarte eficient cooperarea cu universitățile. Cunoscut sub numele de cod de Mr. Bradley, el a dirijat activitateaa a circa 4500 de oameni. Guvernul avea să-i reproșeze un singur neajuns: până la izbucnirea războiului, Oppenheimer se considerase un pacifist. Pe 16 iulie 1945, la ora 05:29, a fost detonata în deșertul din New Mexico prima bomba atomică, denumită „Fâț Mân”, care a 52 topit nisipul și a creat un crater gigantic. Oppenheimer
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
colaborator va rămâne, fiind cunoscut, în epocă și mai târziu, ca discipol al lui Ovid Densusianu. În aceeași perioadă mai publică în „Noua revistă română” și în „Adevărul de duminică”, unde folosește pseudonimul Rebus-Brăila. Face o specializare la Paris înainte de izbucnirea primului război mondial, apoi devine atașat de presă pe lângă Ambasada României în Franța. Între 1917 și 1921 este membru în comitetul de direcție al periodicului „Românul. Journal hebdomadaire franco-roumain” și redactor-șef, până în aprilie 1921, al săptămânalului parizian „Le Courrier
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
poetic de veritabilă intensitate a trăirii, contopind elemente diverse, cărora le împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele patriotice în momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, implicându-se fără ezitări în campania pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei. Fostul combatant pe frontul antisovietic va fi inculpat de autoritățile noului regim instaurat în România și în 1959 Tribunalul Militar din Craiova îl
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
de mai multe personaje, caracterizate cu siguranță, de ascuțimea observației, de dialogul viu, colorat, fără artificii. Au fost semnalate „calități pur teatrale” în construcția dramatică, dar și o ținută literară „îngrijită până la rafinare”, care e în detrimentul caracterului scenic, precum și unele „izbucniri de senzualitate” sau un patetism cam artificial. SCRIERI: Garoafe roșii, București, 1914; Rozina, București, 1919; Cântări pentru pasărea albastră, București, 1922; Șapte gâște potcovite, București, 1932; Întregire, București, 1936; Vreau să trăiesc, București, 1937; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]