992 matches
-
cu lingușeli și epitete, îl purtam ca pe urs peste tot, îl trezeam în zori să taie panglica unei săli de partid și de stat. Acum, cînd pumnul lui Gatti i-a nimerit ficatul și l-a pus jos, îl jelim ca niște bocitoare arvunite, deplîngem slăbirile lui, loviturile încasate și lama cutman-ului care-i despica arcadele umflate. Conchidem, vizibil afectați, că, în zorii de duminică, soarele, de fapt, n-a răsărit, ci a apus. Sau, în alt registru, nu controlăm
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
urmează un monolog somnoros, monoton ca un descântec, cavernos, pentru ca la sfârșit elementele strofelor dintâi să fie reluate ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. În Anul 1840 meditația e total dialectică și cele mai dulci acorduri (mister al poeziei) răsună acolo unde fraza e mai sentențioasă: După suferiri multe inima
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-m-aș o frunză-n vânt, Pîn' la ea s-ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ta sfântă, Spun toate poveștile slovei, - Să nu se înfioare de numele tăuNu-i frunză în codrii Moldovei... Țara din Noi are un vădit aer ermetic, fiind un fel de Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pregătește un culcuș sub un tufiș de săla. Discipolul preferat izbucnește în hohote de plâns, dar muribundul, cu o privire liniștită, îl consolează, așa cum făcuse și Socrate înainte de moarte cu discipolii săi: „Destul, Ănanda; încetează să te chinui și să jelești. Nu-ți spuneam eu că suntem despărțiți, separați, rupți de tot ce ne e drag și de tot ce iubim? [...] Cum poți crede că ceea ce se naște nu moare? Acest lucru este cu neputință [...] M ai slujit multă vreme cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
-l aduci la poliție, acuma într-un moment... Zoe: Fănică!... Tipătescu: Du-te. Pristanda: Ascult! (vrea să pornească spre fund, în momentul acesta intră Trahanache cu aerul triumfător.) Trahanache: L-am prins cu alta mai boacănă! Zoe: (începând să se jelească și căzându-i ca leșinată în brațe) Nene! Nene! Trahanache: Joițico! (către Tipătescu].) A aflat? Tipătescu: Știe tot! Trahanache: (îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) Bine, omule, nu ți-am zis să nu-i spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin cântec și de aceea o roagă pe mioară să-i pună la cap fluierele sale ce vor aminti celor rămași de trecerea sa prin lume, înlăturând astfel uitarea. Totodată el se consolează cu gândul ca după moarte va fi jelit de oile sale "cu lacrimi de sânge", aceasta fiind o puternică dovadă a durerii pricinuite de dispariția sa. Baciul moldovean este nu numai o fire sensibilă, ci și una meditativă, ceea ce i-a făcut pe unii comentatori ai baladei sa-1
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
titlul spune destul. Tot din Ghimpele: ieri și azi Dedicațiune unei statuie Când fuseși adusă-n țară Totul părea primăvară Ș-auzeai voci românești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar vântul pe cer se-ntinse Negura țara coprinse Ș-o cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
privească grupurile de oameni care se și adunaseră la poartă. Lucica n-a mai rezistat și i-a răspuns în locul meu, cu disperare în glas: „A murit mama, tată!” Atunci el a prins să plîngă cu capul în mîini, zguduit, jelind-o și jelindu-se pe sine. Au început pregătirile pentru aducerea mamei acasă. S-au numărat mai întîi ștergarele, apoi celelalte lucruri trebuitoare. Spre seară, împreună cu Lucica, am cumpărat mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oameni care se și adunaseră la poartă. Lucica n-a mai rezistat și i-a răspuns în locul meu, cu disperare în glas: „A murit mama, tată!” Atunci el a prins să plîngă cu capul în mîini, zguduit, jelind-o și jelindu-se pe sine. Au început pregătirile pentru aducerea mamei acasă. S-au numărat mai întîi ștergarele, apoi celelalte lucruri trebuitoare. Spre seară, împreună cu Lucica, am cumpărat mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat în viața ei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sub o mușama lucioasă tălpile unui bărbat. Afară, lumina și aerul mi s-au părut adevărate binecuvîntări. L-am dus pe tata în „casa cea mare” s-o vadă pe mama. A îmbrățișat-o peste sicriu și a plîns zguduit, jelind-o și jeluindu-se ca și în ziua precedentă la aflarea morții ei. La căpătîi, aranjîndu-i mai bine broboada, Lucica plînge liniștit. Mă stăpînesc cît pot să nu dau drumul hohotelor care îmi sfîșie pieptul. Preotul, dascălul și pălimarul „citesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Dama voalată îi reproșase și în presa vremii „orbirea” și ambițiile de „european germanizat” și compromisul gazetarului de la „Lumina”). Reține mai ales franchețea acestor mărturii, lăsând să treacă, nu o dată, în prim-plan scene teribile sau exemplare: stareța de la Pasărea jelind raptul barbar comis de nemți asupra mănăstirii, într-un aprilie apocaliptic al anului 1917, când se ordonă despuierea vechilor odoare și doborârea clopotelor de argint, pentru a fi trimise la topit; lecția din urmă a lui Titu Maiorescu, bătrânul mentor
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
să să depărtedze, Perseos de Casiopa să să-n străinedze. Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza maslinu lui cercând, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tânguiască, vâlfa Inorogului cu arsuri dorească. Singur numai Corbul vesel să crăngăiască, tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele mare cu cel mic, lătrând, brehăiască și de faptul scârnav să să veselească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se numără printre cele mai prețioase tehnici de supraviețuire. I. Mitrofan și D. Buzducea (2002) sugerează ca soluție de remontare a supraviețuitorului, alocarea zilnică a unui timp cuprins între 20 și 30 de minute, când acesta are voie să-l jelească fără restricții pe cel care a plecat. Suportul tonic și afabil al anturajului este indispensabil în această perioadă de încenușare psihică, iar frecventarea unui grup de suport dinamizează apreciabil perioada de recuperare (Mitrofan, Buzducea, 2009). Riturile de trecere, atât de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost numai cel care l-a botezat pe Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române ș-a trăit în mizerie; dar a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fapt melancolia și sterilitatea: Menelau declară că nu are nici o plăcere să domnească peste bogății, plângând nefericit în palatul său. De aceea el caută în oaspetele său un prieten, fiul trebuind să-și înlocuiască în prietenie tatăl, pe care "îl jelește". Vrea să îl rețină pe Telemah prin mijloace iscusite la fel cum ar fi făcut și cu tatăl acestuia pe care îl aștepta, răpindu-l din Itaca pentru a-l avea aproape. El sugerează mai întâi vreo "unsprezece ori douăsprezece
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
noțiunile lor anterioare cu privire la identitatea de gen și relațiile sociale dintre sexe. în plus, femeile erau tratate în aceeași manieră cu bărbații și demonstrau în mod frecvent aceeași rezistență fizică. Pe de altă parte, bărbații se lăsau deseori pradă emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern când asigurau hrana colegilor de cameră. într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decât le-a reafirmat. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra unității viziunilor politice dintre popoarele Europei. „Ce urmează pentru frontierele UE?” este, după cele două referendumuri, o întrebare ce rezultă din încâlcitele dileme despre identitate și despre viitorul Europei. Specialiștii își pot permite să fie pesimiști și chiar să jelească la creștetul Europei, după cum am citit în mass-media ultimelor zile. Totuși, ca reprezentant al unui guvern european, deși încă nu al unei țări membre a UE, sunt obligat să gândesc pozitiv. Optimismul meu decurge din faptul că Uniunea Europeană a fost
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ap. 12 țel. 275254 16246 FILIP GH. ANTONETA (n. 1953) Iași Al. Tudor Ticolae 43 bl. 1o16-C4 țel. 225103 4641 GHEORGHIU ELENĂ (n. 1938) Iași, Ciurchi nr. 82 bl. D6 ap. 1 țel. 272428 12213 GRECU ANA (n. 1940) Iași, Jelea 8 țel. 175578 12217 HORAICU ADRIANA (n. 1958) Iași, str. Salciilor nr. 33 bl. 808 sc. B ap. 18 țel. 264550 4651 HUHULEA MIHAELA (n. 1968) Iași, Str. Stapungerii Silvestru. nr. 9 bl. V1-3 sc. A et. 1 ap. 5
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
David I. Nicolae 4128. Dima Maria Ștefan 4129. Dinu M. Dumitru 4130. Dobrescu V. Constantin 4131. Gheorghe Ioana Marin 4132. Ghezea Gh. Gheorghe 4133. Grecu S. Dumitru 4134. Iacomin I. Marin 4135. Ilie M. Grigore 4136. Ilie V. Radu 4137. Jelea Gh. Dumitru 4138. Lescae I. Niculae 4139. Lixandru Gh. Ștefan 4140. Magheru V. Ștefan 4141. Marcu D. Dumitru 4142. Marin A. Ștefan 4143. Marin N. Ioan 4144. Marin P. Alexandru 4145. Mihăilă E. Ioan 4146. Miriga N. Nicolae 4147. Mușat
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Gabesstr. 60, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, str. Pavilioanele C.F.R. nr. 3, bl 9, sc. A, ap. 6, jud. Brașov. (34/2004) Copii minori: Jeli Johny născut la data 13.08.2000. 96. KAMMER GIANINA-ELENA, fiica lui Pop Anchidim și Stanca, născută la data de 16 mai 1980 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliu] actual în Germania, 89522 Heidenheim, Sachsen Weg 14, cu
HOTĂRÂRE nr. 910 din 11 august 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170300_a_171629]
-
I. Creangă 106, bl. C1, ap. 1 țel. 172120 12208 GEORGESCU IOLANDA n.1949 Iași, Ștefan Cel Mare 10 4641 GHEORGHIU ELENĂ n.1938 Iași, Ciurchi nr. 82, bl. D6, ap. 1 țel. 272428 12213 GRECU ANA n.1940 Iași, Jelea 8 țel. 175578 12217 HORAICU ADRIANA n.1958 Iași, str. Salciilor nr. 33, bl. 808, sc. B, ap. 18 țel. 142542 4651 HUHULEA MIHAELA n.1968 Iași, Str. Stapungerii Silvestru. nr. 9, bl. V1-3, sc. A, et. 1, ap. 5
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
4 țel: 231267; 0727348250 16246 FILIP ANTONETA Iași, Aleea T.Neculai 143, bl. 1016, sc. C, ap. 4 țel: 225103 4641 GHEORGHIU ELENĂ Iași, str. Ciurchi 82, bl. D6, ap. 1 țel: 272428 12213 GRECU ANA (n. 1940) Iași, str. Jelea nr. 8 țel: 475578 12217 HORAICU ADRIANA (n. 1958) Iași, str. Oancea 5, bl. D11, et. 1, ap. 5 țel: 270545; 0746323170 4651 HUHULEA MIHAELA (n. 1968) Iași, str. Stapungerii Silvestru.nr. 9, bl. V1-3, sc. A, et. 1, ap.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Alexandria, str. 1 Decembrie nr. 93 țel: 247312446; 0722359228 15250 GRUIA MARIOARA (n. 1955) Turnu Măgurele, str. Nicolae Iorga nr. 4 țel: 247416714 6974 ISCRU LILIANA (n. 1948) Alexandria, str. Libertății, bl. L8, sc. A, ap. 4 țel: 247316570 6983 JELEA FLOAREA (n. 1948) Alexandria, str. Libertății 407 țel: 247321083 15276 MIHĂIȚĂ STELICĂ Alexandria, str. Libertății, nr. 149 țel: 247315944-247802871 15314 RĂDUCANU MARIA Alexandria, str. București, bl. 823, sc. D, ap. 59 țel: 0721379739 15341 VÂLVOI MARIN (n. 1949) Roșiori de
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]