2,253 matches
-
se va face din nou rău în această noapte. - Il voi trezi pe soțul meu. - Se va enerva pe mine, nu mă va mai iubi. Situație - A fi singură acasă. - Magazin mare, cinematograf, mulțime. - A dormi, noaptea. Emoție - Angoasă. - Palpitații, jenă sau durere toracică. - Dificultăți respiratorii, senzații de sufocare. - Amețeli. Diacronie Date structurale posibile - Genetice: nu există tulburări în familie. - Personalitate: nu există tulburări de personalitate, a fost mereu anxioasă, are un nivel ridicat de exigență personală (nevoia de a fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale și comportamentale neliniști fizice 25 19 10 8 60 58 Hamilton Rating Scale (HRS) 9 2 78 Figura 1. Diagramă QP agorafobie / QP sânge - răni / QP fobie socială / QP anxietate - depresie / QP jenă / CA sociale și comportamentale / CA fizice / HRS Evaluare înainte de terapie Evaluare după terapie Tabel 9. Scara de evaluare a fobiilor, a atacurilor de panică și a anxietății generalizate Sedințe 1 2 3 4 Atacuri de panică 8 8 8 6
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trei coloane a Christinei Situație Emoții Gânduri automate restructurate Colega mea de serviciu îmi cere să lucrez în locul ei într-o duminică. Proastă dispoziție (2/10) Fac destule servicii pentru a-mi putea permite să refuz din când în când Jenă Am dreptul să refuz, motivul nu contează. Mândrie Voi profita de week-end-ul meu. Terapie de grup sau terapie individuală? Argumentele care justifică o terapie individuală - Terapeutul nu organizează nici un grup sau nici un grup nu este constituit în regiune. - Pacientul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
socială poate atinge o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diferiți interlocutori (comming out în legătură cu propria sa vulnerabilitate). - Să-și mărturisească limitele (terapeutul pune întrebări dificile, utilizând o enciclopedie sau un ziar). Efectuate în timpul terapiei de grup: - Să se demachieze și să asculte comentariile în legătură cu înroșirea, concentrându-se pe amplificarea jenei, acceptând-o și apoi observând diminuarea acesteia. - Să fie observată în tăcere de către grup. - Să fie observată de către ceilalți atunci când are ochii închiși. - Să se așeze foarte aproape de alte persoane. - Să mănânce în fața grupului, în mod normal, apoi deschizând gura
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Isabellei un exercițiu de susținere a privirii față în față și în tăcere. Durata expunerii este controlată de către pacientă. Impreună cu Isabelle, terapeutul lucrează asupra cognițiilor („Parcă sunt idioată, îngrozită, bizară...”), și mai ales asupra emoțiilor: Terapeutul - Acceptați starea de jenă, este normal, este un exercițiu jenant; scopul lui nu este acela de a vă face insensibilă în față privirilor, ci acela de a nu fi destabilizată de către acestea; lăsați emoția să vă facă să plutiți așa cum un val face să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este cald aici”) dar asumându-și simptomul într-o manieră adaptată gradului de intimitate al interlocutorului („Da, roșesc adesea atunci când sunt stresată, mă deranjează lucrul acesta dar n-am ce să fac. Voi nu aveți niciodată astfel de manifestări de jenă în societate?”. Prima secvență (observată în tăcere de către ceilalți) nu permite o diminuare stabilă a disconfortului emoțional, care se situează încă între valorile 5 și 8 pe scara SUDs de 10 puncte. Cognițiile Isabellei se învârtesc în jurul înfățișării sale („Arăt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apoi reîncepe „să facă urări” unui alt membru al său. Isabelle execută acest exercițiu manifestând o oarecare neliniște. Un psiholog stagiar face primul exercițiul de expunere. Ea roșește, se arată a fi stânjenită, dar în timpul debriefing-ului povestește: „Era jenant, dar jena dispare, în final”. Isabelle a reușit să observe reacțiile mai degrabă binevoitoare și amuzate ale pasagerilor care, după câteva momente, revin la preocupările lor (citesc, vorbesc, somnolează) și nu mai acordă nici o atenție evenimentului. Ea însăși efectuează de patru ori
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
informații noi prin telefon despre persoane apropiate pe care care le vedem rar, etc. Isabelle este prevenită că există posibilitatea, în lunile și anii care urmează, ca „teama să revină”, fie sub o formă foarte redusă (apariția unei stări de jenă socială neașteptată, pe care o poate controla concentrându-se asupra situației, și apoi expunându-se din nou, metodic, în zilele următoare), fie într-o formă care va dura mai mult sau va fi mai intensă, ceea ce va justifica reîntâlnirea cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mod considerabil atitudinile relaționale și nu mai are un sentiment de insecuritate în cazul în care apare o amplificare a disconfortului sau un început de înroșire: ea știe să facă față acestor situații și acceptă ideea că starea sa de jenă poate fi observată fără ca acest lucru să aibă consecințe sociale grave asupra relației cu ceilalți sau părerii pe care o au aceștia despre ea. Confortul său cotidian s-a amplificat în mod evident în comparație cu sentimentele de insecuritate și eforturile de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
există un pericol, este vorba doar despre o oarecare reacție alergică excesivă, un semnal de alarmă dereglat pe care aceste exerciții mă vor ajuta să le recalibrez în mod corect. Nu este vorba decât despre teamă excesivă, doar despre o jenă excesivă. Nu este sfârșitul lumii. Dacă nu mă sperii, totul va trece”. Eforturile necesare expunerii nu sunt percepute în această situație ca acțiuni în forță ci ca un proces de învățare pe durata unei reconfigurări emoționale globale. Asocierea unor elemente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală și utilă, cu rol de amortizor social (a fi puțin rezervat, a ține cont de celălalt este un comportament benefic). Uneori, aceasta devine prea importantă (trac, timiditate) și se aseamănă unei stări de jenă. Alteori, în sfârșit, ea devine în mod clar patologică (fobie socială). Această stare poate fi comparată cu ceea ce se petrece în legătură cu imunitatea: această funcție de apărare naturală, dorită și adaptată, își depășește scopul în cazul alergiilor moderate (jenante) sau severe (handicapante
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4. Reacții emoționale actuale - Bucurii? Dureri? Temeri? Senzații de jenă? Culpabilități? Senzații de dezgust? Frustrări? Regrete? Speranțe?... 5. Obiceiuri și igiena vieții - Somn? Sport? Tigări? Droguri? Consultații medicale?... - Sexualitate? 6. Alimentație - Masă (ce, când, unde, cu cine, cum)? - Preocupări alimentare? Preferințe și aversiuni alimentare? Tradiții culinare? - Comportamente alimentare speciale? Comportamente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primei părți a ședinței următoare; de fiecare dată când va apare nevoia imperioasă de a-și expune punctul de vedere ea își va utiliza competențele privind toleranța la suferință. In ceea ce-l privește, M.C. constată că el confundă sentimentul de jenă pe care îl trăiește în legătură cu comportamentul Doamnei T. cu o interpretare în termeni negativi a competențelor sale; el decide să-și părăsească poziția dihotomică și să caute în mod activ o abordare sintetică. Descurajare M.D., terapeutul individual al Doamnei B.
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru a fugi de responsabilități, sau chiar pentru a evita unele senzații de jenă în relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a zecea ședință, aproximativ. Tehnica este recomandată subiecților care prezintă o conștientizare redusă a tulburării lor. Bouvard, Milliery și Cottraux, 2002. Această primă etapă se desfâșoară pe parcursul a trei ședințe. Unele gânduri se referă la alte probleme (de exemplu, jena doamnei Y la ideea că este privită, situație care o face să se gândească că este prost îmbrăcată), deci nu sunt reținute. Doamna Y cunoaște perfect regulile care trebuie respectate și ce precauții trebuie luate în cazul unei crize de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de gâlme, cu părul cărunt rar, cu obrajii năruiți, cu ochi mici de cucuvea, răspândind un miros fetid cu toate că „se scaldă zilnic” în apă de colonie, Die Goia nu rostește nici o propoziție fără să o pigmenteze cu măscări. Emite, fără jenă, sonorități intestinale în prezența oricui, ba le și comentează. Protagonistă și factor coagulant al romanului, Augusta nu e doar prima „doamnă” a țării, e deținătoarea puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
exercițiul zilnic al vocației lor fundamentale. Au existat călugări lipsiți de instrucție formală, precum Sf. Antonie cel Mare, recunoscuți îndată ca patriarhi ai deșertului. Alții, trecuți prin toate ciclurile de educație, cum este cazul lui Arsenie Romanul, se mărturiseau fără jenă drept „analfabeți” la capitolul viață duhovnicească. Evagrie însuși vorbește în numeroase rânduri despre importanța agonisirii virtuții simplității, deplângând limitele formației dialectice pentru cel consacrat aproape exclusiv vieții de rugăciune. Cum este firesc, orice societate umană își are elitele sale - iar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să primească o consultație medicală din partea... Vladimir Tismăneanu: ...mentorului său politic, de altminteri. Mircea Mihăieș: De asemenea, premierul Năstase manifestă o aroganță absolut aiuritoare În raport cu puterea supremă din stat, Parlamentul. Chemat să susțină raportul anual, Întoarce fără nici un fel de jenă spatele parlamentarilor, lucru care nu trece nesancționat. Este, deci, o țară cu multe probleme. Nu am dezbătut cât ar fi meritat problema CNSAS-ului, instituție care ar fi trebuit să aibă un loc important În limpezirea situației din România. Dimpotrivă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aleasă din motive greșite. Ea spune că familia ei nu merita această etichetă jignitoare, dar, în același timp, este recunoscătoare pentru atenția specială pe care a primit-o în cadrul programului de reabilitare. A fi special poate deveni un motiv de jenă - nu pentru ea, zice Sara, ci pentru alți elevi din „clasa experimentală” - ca atunci când descrie felul în care unii elevi din clasele normale „se holbau la noi... de parcă am fi fost maimuțe de la grădina zoologică”. Oricum, în cazul Sarei, sentimentul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în sfera socială sau culturală percepția asupra părinților nu era întotdeauna una pozitivă. Câțiva intervievați își aminteau de faptul că se simțeau rușinați pentru că părinții lor erau imigranți, cămine sărace sau „mentalitățile lor primitive”. Doi naratori își aduc aminte câtă jenă le provocase faptul că mamele lor erau „tot timpul gravide”. Alții au fost critici față de regulile de comportament stricte impuse de părinții lor, având la bază ceea ce li se părea atunci a fii tradiții depășite. Percepția asupra părinților se schimbă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
elementele factologice ce ne ajută să vorbim de prezența culturală a cunoscutului om politic, cu atât mai mult cu cât experiența și activitatea sa sunt comparabile cu ale unui homo europaeus modern. Pregătit în mediul universitar german, la Halle și Jena, studiind științele juridice și politice, istoria universală și istoria Transilvaniei (titularul catedrei era brașoveanul Martin Schmeizel, care, în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, îndeplinise și funcția de consilier al curții prusace), filosofia și teologia, Samuel von Brukenthal stabilește
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
detectarea unui alt mijloc de comunicare între Vest și Est. La Batthyăneum, Biblia lui Luther se găsește în diverse ediții somptuoase, dar și sub formă de carte de citire destinată studiului în școli și colegii. Tipărite la Wittenberg, Dresda, Frankfurt, Jena, reeditate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în orașele Germaniei, dar și în alte centre tipografice ale Europei danubiene, între ele Buda și Brașov, cărțile reformatorului intră peste tot în mediile aulice iluministe, însemnările parcurse ne spun că
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
parte, semnifică munca în desfășurare. Elementele construcției (macara, betonieră, cărămizi) evocă instrumentele aflate în posesia subiectului. În funcție de scenariul oniric, el are sau nu aceste instrumente, adică posedă sau nu mijloacele de a acționa. Lucrările reiau aceeași semnificație, adăugând noțiunea de jenă. Visul poate astfel sugera dificultățile întâmpinate în relațiile de comunicare dintre oameni, precum și greutățile în ceea ce privește evoluția. Vezi Castel, Casă, Turn. A consulta, consultație A consulta înseamnă căutarea ajutorului și a sfatului. Visul îi recomandă subiectului să ceară o părere, să
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]