1,007 matches
-
nebunia lor se uita și în ograda altora. Odată cu instalarea stăpînirii zeloților la Qumran, strigau către cele patru zări că va veni Vîrsta de Aur în care ei vor conduce prin sabie și foc toată lumea, procedeu practicat de bolșecivii cazari/jidani care au îndobitocit prin minciună și teroare o bună parte a lumii contemporane din secolul XX. Trebuie să repet pentru a scoate adevărul la lumină, că cel care a început înfăptuirea monstruozității numită mai tîrziu iudeo-creștinism, a fost Filon, rabin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numai în defavoarea acestora, se găsește scrisă în textele părinților iudaismului, în unele manuscrise de la Marea Moartă, în scrierile părinți- lor sionismului născut la mijlocul secolului XlX și în Protocoalele Înțelepților Sionului, dovedind că timp de 2000 de ani ivriții și cazarii/jidanii au urmărit să-i mintă și să-i înjosească pe toți nemozaicii. Istoricii contemporani refuză să trateze cu responsabilitate acest subiect lăsînd cîmp liber sioniștilor să scrie cîte în lună și în stele despre prigonirile suferite din partea egiptenilor, sirienilor, grecilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fumega numai vedenii, tîmpenii, revelații și conspirații pentru a distruge neamurile sciților și geților cu religia lor monoteistă ce avea în frunte pe Gog sau Domnul. Ceva asemănător ne-au clocit pe la mijlocul secolului XlX, de data asta mozaicii cazari sau jidanii, dar românii de astăzi nu vreau să înțeleagă nimic din istoria lor și să se întrebe de ce este atît de falsificată și cine se ascunde în spatele oribilei monstruozități! Frăția Noului Legămînt sau Viitoare Frăție a lui Israel este prima formă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Nipru și Volga și chiar mai spre est care, au trecut după anul 780 la imozaism dar cu diferențe mari față de sefarzii păstrători ai tradițiilor Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care astăzi reprezintă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prea parșivi pentru mine" și "o vară la București are să mă suprime" așa că e obligat la altă decizie irevocabilă (" Nu am decît un singur dor, să părăsesc Bucureștii") impusă și de faptul că "în București banii nu mai au decît jidanii." Nu îi rămîn decît amintirile, ca cea despre căsătoria unei fecioare din dinastia Ghica "una din cele trei c... de la șosea" cum scrie chiar Mateiu, evident în cunoștință de cauză... Perspectiva asupra realității se schimbă în timp ("Nicicînd nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
întâmplă asta, iar aparatul, în loc să rămână proptit pe capete, coboară la nivelul șoldurilor, sugerând chiar o erecție. Este cea mai avansată scenă erotică din filmul românesc de până atunci, menită să facă mai vandabilă propaganda. În anii ’50, rostirea cuvântului „jidan” sau „jidov” pe ecran nici nu era de conceput. Numeroși membri ai conducerii de partid erau pe jumătate sau integral evrei, cei mai mulți în directă legătură cu Moscova. Odată cu desovietizarea declanșată de Gheorghe Gheorghiu-Dej după retragerea trupelor sovietice din România în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1958, se petrecea și un proces de dezevreizare. Rând pe rând, „deviaționiștii” Ana Pauker, Miron Constantinescu, Iosif Chișinevschi fuseseră înfrânți de băștinașul Dej. Așa se face că e permisă în Străinul calificarea sovieticilor pe punctul de a invada România drept „jidani”, firește, de către dușmanul de clasă Salvator Varga, dar cuvântul și asocierea răsună în mintea spectatorilor cât de cât avizați. În perioada realizării Străinului, 1963-1964, Dej dăduse ordinul de prelucrare exclusiv orală, fără vreun rând scris, în organizațiile de partid, a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
căror conținut i-au umbrit personalitatea. Nu trebuie uitat însă că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa încât lucrări precum: „Complot jidanofrancmasonic împotriva neamului românesc”, 124; „Jidanii și alcoolismul”, 127; „Desfrâul jidanilor”, 128 și „Degenerarea rasei jidănești’’, 128; ca și articolele publicate în Apărarea Națională, trebuie încadrate acelei epoci zbuciumate. Însuși Paulescu declara cu convingere la 23 Martie 124 în depoziția sa în fața Curții cu Jurați la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
personalitatea. Nu trebuie uitat însă că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa încât lucrări precum: „Complot jidanofrancmasonic împotriva neamului românesc”, 124; „Jidanii și alcoolismul”, 127; „Desfrâul jidanilor”, 128 și „Degenerarea rasei jidănești’’, 128; ca și articolele publicate în Apărarea Națională, trebuie încadrate acelei epoci zbuciumate. Însuși Paulescu declara cu convingere la 23 Martie 124 în depoziția sa în fața Curții cu Jurați la procesul complotului studențesc împotriva guvernului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din această cauză, o precondiție a românității: "Pentru tot Românul, a fi român este a fi crescin, și a fi crescin este a fi crescin de ritul bisericeĭ resăritului" (Melidon, 1874, p. 119). b) a doua dimensiune este reprezentată de "jidani" (străinism etnic): "Streinismul, în România, este represintat, în mod maĭ covârsitor și maĭ vetemător, prin Evreĭ (jidanĭ)" (Melidon, 1874, p. 120). Dacă în privința apartenenței confesionale și a opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care și-a negat tinerețea legionară). Ca argument al acestei teorii, Eliezer Palmor a citat spusele lui Jung, la un congres de filosofie din Uruguay. Jung mărturisea că Eliade ar fi susținut că România se află unde se află datorită... „jidanilor”! Dar afirmația lui Jung nu este scrisă, deci argumentul autorității acesteia este serios zdruncinat! De aceea, recomand ca sursele documentare de acest fel să fie folosite cu prudență și cât mai rar! Cifra de la umărul cuvântului se poate pune În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ziarului care revine la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea Tuto vei să‐ și spună că este organ al Partidului Naționalist și că are deviza înscrisă chiar sub titlu: „Nimic de la jidani, ‐ nimic prin jidani, ‐ nimic cu jidanii”. În Vocea Tutovei nr. 35 din 1891, Simion Mândre scu scria: „Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea Tuto vei să‐ și spună că este organ al Partidului Naționalist și că are deviza înscrisă chiar sub titlu: „Nimic de la jidani, ‐ nimic prin jidani, ‐ nimic cu jidanii”. În Vocea Tutovei nr. 35 din 1891, Simion Mândre scu scria: „Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l vor duce mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea Tuto vei să‐ și spună că este organ al Partidului Naționalist și că are deviza înscrisă chiar sub titlu: „Nimic de la jidani, ‐ nimic prin jidani, ‐ nimic cu jidanii”. În Vocea Tutovei nr. 35 din 1891, Simion Mândre scu scria: „Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l vor duce mai departe... N‐am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1891, Simion Mândre scu scria: „Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l vor duce mai departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lupta mea de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l vor duce mai departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de până acum n‐ a fost cu totul zădarnică. Am sădit în inimile bunilor români antisemitismul care s per că‐ l vor duce mai departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care s per că‐ l vor duce mai departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la 5 iunie 1899
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la 5 iunie 1899,Vocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la 5 iunie 1899,Vocea Tutovei a fost condusă de Victor Artenie, în 1909 avocat, de Origen Carp, mai târziu comisar, și căpitan T. Udrea. În lucrarea lor „Publicațiile periodice românești”, București 1913, Nerva Hodoș și Al. Sadi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
partizanii evrei în alegeri" și adresa „o scrisoare deschisă dlui I. Angheluță", negustor în Cojocari, prin care Sachi Varză acră îl ruga să-i „lase fata în pace" și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tur? cu transferul ilegal al unui profesor de matematic? evreu din motive antisemite. Proasp? ț ap? rutul cotidian �Ap? rărea na? ional? � al Ligii Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține (LANC) a lui Cuza, nota: �Iorga, ap? r? torul jidanilor�, explic�nd c? �Iorga nu are nimic mai bun de f? cut dec�ț s? investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematic? �, cît�nd afirmă? ia lui Iorga c? �toate elementele valoroase ale corpului didactic s�nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ilegal al unui profesor evreu titular de matematic? �, cît�nd afirmă? ia lui Iorga c? �toate elementele valoroase ale corpului didactic s�nt alungate�. Articolul conchidea: �Dup? cum vede? i, ceea ce �l preocup? pe Iorga este s?? i men? în? pe jidani �n facult?? ile rom�ne? ți�93. Autorul c? r? îi de fă?? ar putea oferi zeci de astfel de exemple. Iorga era �n coresponden?? ? i cu un �intelectual evreu de cultur? german? din Cern? u?i�, care avea un interes constant fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]