959 matches
-
finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici p. Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Sirma Caraman, secretar de stat București, 23 septembrie 2015. Nr. 777. Anexă CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit" Titular: Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri Beneficiar: Societatea "Complexul Energetic Oltenia" - S.A. Amplasament: localitățile Mătăsari și Fărcășești, județul Gorj, în zona localităților Runcurel, Brădet
HOTĂRÂRE nr. 777 din 23 septembrie 2015 privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii de interes naţional "Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265014_a_266343]
-
Articolul 1 Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică și de interes național, conform variantei finale a studiului de fezabilitate " Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit", potrivit planului de amplasament/documentației topocadastrale prevăzute în anexa nr. 1*). Articolul 2 Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere
HOTĂRÂRE nr. 960 din 9 decembrie 2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267230_a_268559]
-
topocadastrale prevăzute în anexa nr. 1*). Articolul 2 Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică și de interes național "Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit", prevăzute la art. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Energiei, prin Societatea "Complexul Energetic Oltenia" -S.A. Articolul 3 Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse
HOTĂRÂRE nr. 960 din 9 decembrie 2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267230_a_268559]
-
introducă obiectivul nou de investiții "Instalație tehnologică de suprafață la sonda 4 Bătrânești", cu credite de angajament și, respectiv, credite bugetare în suma de 770 mii lei, respectiv obiectivul de investiții în continuare " Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit", cu credite de angajament și, respectiv, credite bugetare în suma de 15.795 mii lei, finanțarea fiind asigurată în cadrul bugetului aprobat. Articolul 44 Se autorizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 47 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265876_a_267205]
-
introducă obiectivul nou de investiții "Instalație tehnologică de suprafață la sonda 4 Bătrânești", cu credite de angajament și, respectiv, credite bugetare în suma de 770 mii lei, respectiv obiectivul de investiții în continuare " Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit", cu credite de angajament și, respectiv, credite bugetare în suma de 15.795 mii lei, finanțarea fiind asigurată în cadrul bugetului aprobat. Articolul 44 Se autorizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 47 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266153_a_267482]
-
ale armurilor care străjuiau scara zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de secure, zace Neruda, mort de
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
ale armurilor care străjuiau scara zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele scoase, dar în picioare, un jilț de culoare galbenă. Pe jilț, cățelușa lui Allende e în chinurile facerii. Cățelandrii, încă orbi, caută căldura corpului ei, caută laptele. Cățelușa îi linge. 1973 / Santiago de Chile Acasă la Neruda În mijlocul harababurii, în casa lui devastată cu lovituri de secure, zace Neruda, mort de
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
ziua nașterii mele am văzut o dâră pe ceru-ngrozit: era steaua pe care-aveam s-o sugrum odată cu primul meu răcnet... Inu-n cearșafuri era pătat cu sânge. În livadă floarea piersicilor se scuturase. Umbra care s-a așezat în jilț a dat alt nume lucrurilor din casă. O Pythie cu glas îndoielnic a bolborosit cuvinte frumoase. Măcrișul de pe șanț s-a făcut dulce. Semne și șoapte au tot stat de veghe. Pe limba clopotului din turlă un mușchi verde s-
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
litieră, - străji cu spade la șold, șaizeci, având cu el, cei mai viteji în Israel, cu coif, cu scut și cu coturne, sfruntând primejdiile nocturne. Ci riga, palanchin solemn își va fi fost durat din lemn drept de Livan, cu jilț din fir de aur, scară de porfir, scump mozaic și stâlpi de-argint, - în semn de dragoste și-alint din partea junelor fiice ale orașului ferice. Voi toți, ieșiți-i înainte lui Solomon și luați aminte, voi toți, la vrednica-i
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
îngerești. În stânga Maicii Domnului se află Arhanghelul Gavriil cu o floare în mână, simbol al Buneivestiri iar în dreapta un alt înger cu o cădelniță în mână. Pe pereții altarului este prezentată “Liturgia cerească”, Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț înconjurat de un “sobor” de sfinți ierarhi. În dreapta sa se află reprezentați: Sf. Ioan Zlataust (Gură de Aur), Sf. Grigorie Bogoslovul (Teologul), Sf. Spiridon, Sf. Nicolae, Sf. Atanasie și Chiril ai Alexandriei. În stânga sunt reprezentați Sf. Vasile cel Mare și
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Pe el se află prezentate patru rânduri picturale. Pe primul rând este pictată scena Răstignirii Domnului înconjurată de chipurile a doisprezece prooroci veterotestamentari. Pe al doilea rând este prezentată în centru, scena cu Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț având alături pe Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
are o cinstire deosebită în Zarand și Duminicile Penticostarului de la “Duminica Sf.Toma” până la “Duminica Orbului”. Pe peretele din spate al naosului este reprezentată scena “Judecății de Apoi” unde elementele teologice se combină cu elemente populare. Mântuitorul este prezentat pe jilțul de judecător înconjurat de șase aposoli și patru arhangheli. Sf. Arhanghel Gavriil și încă unul sună din trâmbițe. La picioarele Mântuitorului se află Sf. Arhanghel Mihail cu balanța în mână. În partea dreaptă este prezentat raiul sub forma unei grădini
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
ținutul localității Turceni reprezintă primele dovezi care atestă existența omului în această zonă. Tot pe acest teritoriu au fost realizate lănci, cosoare ce aparțin aceleiași epoci feudale. Prezența acestor obiecte atestă faptul că meleagurile localității Turceni și văile Jiului și Jilțului au fost mereu populate. Primele documente scrise care demonstrează că aceste locuri există, au apărut în 1499, dar date mai concrete apar în 1529, când Pârvu, Ban al Craiovei dăruiește satul Turceni Mănăstirii Tismana. La data de 19 septembrie 1569
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]