1,385 matches
-
numai asta. Iancu gândea și acționa de parcă tocmai descoperise un drum interior. Drumul lui. Cred că va fi un om! Nicolae îl strânse ceva mai tare, cu dragoste, de braț, deși era conștient că amândoi pierduseră totuși ceva. Depășiseră faza jucăușă a prieteniei lor. Renunțaseră la spontanele apelative de alint juvenil „dumneata unchiulache” și „nepotache”. Nanone... surghiunul... Marioritza... dragostea frântă... cea neîmpărtășită... grijile... pacea aceea strâmbă... Ce an!... Pentru Iancu fusese anul cu trei ierni și o vară. Nici el, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și pâlpâitoare, pârjolind cu răsuflarea ei dogorâtă, căzând din când în când peste Sampath, pe care nu-l trata ca și cum ar fi fost o ființă omenească, așa cum era, împrăștiindu-l ca pe apă... Se simțea imponderabil aici, legănat de lumina jucăușă, mângâiat de puzderia de flori și iarbă, de frunze la fel de bogate ca fructele, încălzit de aromele lor diferite. Peste tot în jurul său, dealurile de ridicau întunecate către un cer care se întindea precum marea, pătat cu alb și cald, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și chiar la șopârla care, la un moment dat, îi trecuse peste față și acum stătea acolo, verde și albă, la mai puțin de un metru de nasul lui, cocoțată pe piatră, observându-l cu ochișorii ei rotunzi, negri și jucăuși, neîncrezătoare în acel animal necunoscut, doar ochi, nas și gură, care îi invadase teritoriul. Ascultă. Vântul nu aducea zvon de glasuri omenești, iar soarele, foarte sus, căzând vertical, îi arătă că era ceasul de gaila, când puțini oameni rezistă moleșelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mârâia sub masă cu fălcile odihnindu-se pe pantofii lui Rafael. — Spune-i să se culce mai încolo. Ziceai că-i ascultător... — Nu-ți fie frică. Nu-ți face nimic. Se joacă. Îi place să se joace. E o javră jucăușă... — E adolescent, are doar un an, explică Sabina. Se adresă apoi lui bărbatu-său: și nu-l mai face javră. Știi că nu-mi place. Ghiocel părea să înțeleagă tot ce se vorbea despre el. Cu un aer spășit, ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spate lătrând puternic, iar eu mă retrag, chircindu-mă de durerea gleznei care e la un pas de a fi mușcată, așa îți trebuie, îmi spun mie însămi, așa îți trebuie, dar imediat după aceea se transformă într-un animal jucăuș, tăvălindu-se la picioarele lui Mikha, așteptând să fie mângâiat. Liniștește-te, Eliahu, îi spune el și se uită la mine cu coada ochiului, îi place să arate că deține controlul, cum poți să numești un câine Eliahu, intru după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
BĂrbatul de la geam Îmi făcu cu ochiul. — Hai să ne purtăm cum trebuie, spuse apoi. Doar sîntem cu toții niște domni. — Și pe cine-au omorît? Întrebă tata. — Pe un italian, spuse paznicul. — Pe cine? Întrebă micuțul pe un ton foarte jucăuș. — Pe un italian. — Cine l-a omorît? Întrebă micuțul privindu-l pe sergent cu ochii mari. — Ești haios, spuse paznicul. Nu, domnnule, răspunse micuțul. Sergent, tot ce-am Întrebat era - cine l-a omorît pe italianu’ Ăsta? — El l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Durerea a fost atât de năprasnic urmată de plăcere, încât am ejaculat fără să vreau, am explodat. A sărit din pat și mi-a făcut semn s-o urmez la baie. Pe figură îi era întipărită un fel de șiretenie jucăușă. M-am întrebat dacă nu își bătea joc de mine, de maică-sa, de toți cei din jur. Aveam să învăț mult mai târziu că femeile au tendința de a suprapune imaginea mamei cu cea a iubitului, pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în brațe și-l penetra pe la spate. Întorcându-și capul, îl săruta pătimaș. Brrr! Mare ciudățenie! Deși nu avusese de când se știa înclinații homosexuale, împreunarea cu Leo nu-l oripilase în niciun fel. Ba din contră, îi transmisese o dispoziție jucăușă. Ceea ce nu însemna că se trezise cu vreo erecție. Asta i se întâmpla atât de rar și de neașteptat, încât avea mereu emoții în puținele lui aventuri. Membrul său avea o voință a lui proprie. Un organ al naibii de încăpățânat. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o lungime de braț, într-un crâng, susura un izvor! Ciripeau păsări! Din ciripit în ciripit, de mierle și de pițigoi, pârâiașul zglobiu părea că-și va întinde undele celeste pe pământ, că va îmbrățișa și va scălda, prietenos și jucăuș, picioarele celor prezenți. La rasul solului, pluteau cohorte de norișori ștrengari și diafani de pulbere diamantină, cu un miros suav, îmbietor, răcoritor. Reconfortant. Ca un balsam. Bursucul Trei-Coițe fixează plafonul fasciculat, ierbos-bărbos, cu privirile brusc deconcertate, încrețește agasat din bumbul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dintr-un mertic de coadă! Cățelușul mic, mic, mic, ce-avea el pe sub buric? o alintă Dan. Potăița se rostogolește pe jos, printre foi veștejite de brusture, beată de fericire că i se acordă atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se, evaporându-se printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
câinele se retrase și dădu din coadă fără a pierde nădejdea, uitîndu-se cu jind și la porc, și la stăpână, și la celălalt câine, o corcitură de șase luni, care sărea pe la spatele babei și hămăia arar, ca un copil jucăuș. Când văzu baba Ioana că porcul, în loc să soarbă, mai mult se hîlborește, îi luă ceaunul, mormăind: ― Văd că te-ai săturat și-ți arde de joacă, nebunule, și mă ții aplecată de mă dor vinele de la picioare!" Drept răspuns, purcelul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana de soldați se târa pe șosea ca o uriașă râmă neagră. Raze de soare jucăușe, căzând pe luciul baionetelor înfipte pe arme, se răsfrângeau cu sclipiri speriate în văzduh. În curând se deosebiră rândurile și cei câțiva călăreți, și trăsura cu prefectul și procurorul, apoi tunurile trase de câte șase cai, încheind trupul apocaliptic ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
învățăm să privim altminteri pentru a reuși să vedem ceea ce deocamdată pare să ne scape... Ajungem astfel la partea a doua a concluziei de mai sus, la cea de-a doua parafrază. De fapt, nici nu prea este o parafrază jucăușă : chiar a început să-mi scape arta potrivită a observației, tehnica unei necesare „noi etnografii”. În mod clasic, autorul era cel care se deplasa pentru a povesti de acolo. Am fost, am văzut, vă descriu : aceasta se putea chema, generic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
înclină tânărul. Cu cât cineva îmi este mai apropiat, cu atât comportarea mea față de el este mai... din păcate, este mai... — Mai proastă, da, surâde și Sophie. Surâsul ei - ușor resemnat, ușor acid, ușor jignit - se întâlnește cu surâsul lui - jucăuș și triumfător. De fapt, nu se întâlnesc, pentru că trec, cu viteze diferite, printr-o aceeași substanță, aflată în stări de agregare diferite. Totuși nu înțeleg de ce să ții atâta să te simpatizeze toți ! Și portarul de la Casa Vanicu, și Marghiloman
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Un mozaic frumos, descoperit tot aici, a fost transferat la muzeu.) Este singurul loc unde poate fi văzută de public manifestarea „naturală“ a marelui izvor: un bazin de piatră, din care ies aburi (poate că aici s-a petrecut isprava jucăușă menționată în Sonetul 153) și din care țâșnesc din când în când jeturi de apă opărită până la o înălțime de un metru, un metru și ceva. Bazinul nu este ornamentat, ba e chiar rudimentar, datând dintr-o epocă incertă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Pentru că vrei să vină George. Nu fi prost! „E adevărat, își spuse Gabriel, dar nu într-un sens rău. E atât de important ca George să simtă că suntem alături de el.“ — N-am văzut în viața mea un câine mai jucăuș ca ăsta. Da, adu-ți aminte cum se juca de unul singur când l-am urmărit pe fereastra bucătăriei. Zet, înfoiat tot peste sacoșa de cumpărături a lui Gabriel, avea expresia lui de pasăre cocoțată sau ceea ce Gabriel numea expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
povestească și în anul viitor cât de frumoși și delicați ați fost. Poveste de primăvară Iarna s-a sfârșit iar zilele sunt mai lungi și razele soarelui poposesc mai mult pe crengile copăceilor din grădină. Astăzi, de dimineață, o rază jucăușă l-a gâdilat în trunchi și în rămurelele subțiri. Începuse să se dezmorțească. Micul copăcel somnoros revenea la viață. Era amețit de soare și mai ales de gălăgia vrăbiilor ce zburau de colo-colo schimbându-și locul tot timpul între rămurele
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să o ajungă din urmă pe prietena lui. Când ajunse acasă, fetița povesti mamei despre cele două insecte. Mama o îmbrățișă și îi mulțumi pentru flori. - Vrei să mai știi câteva lucruri despre gărgărițe? Să știi că aceste delicate și jucăușe buburuze sunt recunoscute și ca un simbol aducător de noroc. Farmecul buburuzei este dat de coloritul său viu. Ele sunt simbolul primăverii. De aceea le găsim și ca mărțișoare. Culorile vii avertizează eventualii prădători că nu sunt bune pentru a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
am auzit de mai multe ori cum o certați pe pisica Manuche, pentru că tot pândea surate de-ale mele. - Așa este. Manuche e o strechietă cam crudă. Pândește și înhață orice: șopârle, șoricei, păsărele. în rest, e simpatică și jucăușă. - Am auzit că-i place să vâneze chiar și iepurași, domnule. Dar, cine știe... Poate că și asupra ei apasă un blestem și trebuie să ispășească o pedeapsă... - O, chestia cu iepurașii e o întreagă tărășenie. Foarte interesantă. Aproape o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
la locul cu pricina. Nu mică i-a fost mirarea când a descoperit că partenerul de joacă al lui Manuche era un iepuraș. Un iepuraș roșcat, nu mai mare decât un pumn de copil, disperat și epuizat de hachițele pisicii jucăușe. - Manuche, lasă iepurașul în pace! a somat-o Adina pe strechieta pisică, care numai de pozne se ținea. Pisica s-a făcut că nu înțelege comanda și continua să rostogolească ca pe o minge ghemotocul roșcat. în aceste condiții, stăpâna
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
imediat aluzia. Și sunetul onomatopeic, și localizarea în iarbă îl reabilitează pe vechi, îi asigură și patina, și farmecul unei vechimi prestigioase, ușor înclinate spre veșnicie. Dar încă nu te aștepți la mai mult decît această gratulație a unei omofonii jucăușe. Autoarea nu s-a mulțumit însă cu un banal calambur, n-a uitat de cricul uitat în iarbă și a ținut să-l pună nu doar în valoare ci și în acțiune. Și a reușit o neașteptată performanță: cricul, cu
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
și ochii Îi căzură pe mîneca hainei de stofă neagră, se simțea stînjenit la gîndul că purta un costum nepotrivit cu sezonul, acceleră și mai tare. Susan Își lăsă capul pe spate și pierdu orice noțiune În afară de noțiunea fericirii. VÎntul jucăuș izgonise departe toate rămășițele de mamă de familie la ora unsprezece dimineața și ea, drept mulțumire, Îi dăruise șuvițele părului, să le ducă și pe ele departe, orice senzație neplăcută dispăruse de cînd Își retrăsese leneș brațul petrecut pe după gîtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
M-am uitat apoi la ceas. Era din bronz auriu și avea în centru o femeie goală. Orele nu erau înscrise cu cifre, iar secundarul mângâia ritmic sânii rotunzi ai doamnei care arăta foarte tânără, picantă chiar, cu un aer jucăuș, încântată parcă în sinea ei de faptul că este regină în vitrina unui ceas. Costash a apărut și el curând. Silueta i se profila în lumina slabă. Munții se vedeau umbroși în depărtare, cerul mai deținea încă luminile răsăritului. -Mulțumesc
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mergând pe mica lui fâșie, ceea ce e o țicneală, dacă stai să te gândești, din moment ce în noaptea aia nu prea era în stare să meargă. Dar ce vrei acuma, Hollywood. E cald și uscat - vreme de haină ușoară, cu vânt jucăuș și toate câmpurile culese. Dar lui îi e un frig îngrozitor, îi e frig pe dinăuntru, atât de frig că la fel de bine putea să zacă acolo, țintuit într-un șanț, în februarie, cu fața lipită de parbrizul spart, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fi trezit într-o bună zi sătul de râu, orb la păsări, fără pic de iubire față de tot ceea ce la un moment dat fusese viață. —E posibil, mormăi el. Poate vrei... O bătaie în ușă îl salvă. Un ritm jucăuș, familiar: Shave and a haircut, two bits1. Daniel tresări, oarecum vinovat. —Ce mai e? mormăi Mark, după care strigă: Intră. Tot timpul e deschis. Fură-mi și pielea de pe mine. Ce mai contează? O siluetă tremurătoare păși înăuntru - femeia aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]