940 matches
-
de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea, 2001. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din Viena, Suceava, 1910; Ion Grămadă, „România jună” din Viena (1871-1911), Arad, 1912; Curticăpeanu, Mișc. cult., 147-162; Dicț. lit. 1900, 742-743; Corneliu Crăciun, Societățile academice române din Viena, Oradea, 2001. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă de la un cîmp de percepție la altul, salturile acrobatice, mișcarea nebună a determinărilor, cum se Întîmplă În acest remarcabil portret al Vrăjitoarei: „Ne Întîlnirăm c-o vrăjitoare, Fermeca Jună, fermeca soare: La mormînt urlă, cu scrîșniri plînge, De morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă, vorbiți și scrieți, junilor, În limba națională - zice el Într-un loc —; ocupați-vă a o studia, a o cultiva, - și a cultiva o limbă va să zică a scrie Într-Însa despre toate științele și artele, despre toate epocele și toți popolii. Limba singură unește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la el „jună”, Îndrăgostitul din O noapte de amor mărturisește că a plutit toată viața „prin imagini virginale”. Fericit este acela care răpește amorului „tinerele-i răsfățuri”. Îmbătate, sublime sînt simțurile aceluia ce vede: „Lumina dimineții [ce] se varsă În eter”. În golful
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o banalitate, dar o banalitate ce trebuie spusă, că poemul anunță prin simbolurile lui grave pe Eminescu și Ion Barbu (cel din Riga Crypto și lapona Enigel). Cu lot coșmarul de convenții („luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde”, „copila jună” cu părul bălăior ce trece „plaiul dalb” etc.) Bolintineanu figurează aici un mare mic poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-Împărat iubește o scită „dulce ca un vis” și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Unde amorul șade cu degetul la guriță semn că tace și păzește.” Același poem este localizat și de Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă des „istericalele” și, cînd acceptă să plece la moșie, pune În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
doilea oraș, în perioada când cultul pentru Junimea era în floare, ceea ce explică adeziunea sa de mai târziu la multe din ideile susținute de aceasta. Absolvind liceul (1880), își face studiile universitare la Viena, unde participă la activitatea Societății România Jună, iar după terminarea lor (1886) va profesa mult timp medicina la Karlsbad. Iubitor de călătorii, cunoscător a șapte limbi, M. cutreieră Europa, notându-și de multe ori impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
în primul rând de importanța acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea unui limbaj limpede. Pentru această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
atins". Din dorința de a iubi numai un "ideal", o "icoană" intangibilă, Bizu se îndrăgostește de mama unui băiat de aceeași vârstă cu el, pe care o spionează în fel și chip, căutându-i apropierea. Când femeia pleacă din localitate, junele amorez se simte eliberat de orice scrupule morale, și numai "acum, când era departe", imaginația lui "îndrăzni să o vadă goală pe închipuita lui pânză albă (s.n.), întinsă cu o mână sub cap și cu un zâmbet enigmatic pe buze
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui fenomenul cultural și rolul artei, poate apare cu egală ușurință dispoziția de cocoloșire completă, de aplaudare fără rezerve În vederea Întreținerii dispoziției poeților de a produce. Terenul literaturii pare Înconjurat, În conștiința unora, cu un gard cu inscripții: „Protejat”, „Literatură jună”, „Nu călcați straturile”, „Tăcere” (Ă). Când vorbim de partinitate noi Înțelegem cu totul altceva. În definitiv partinitatea criticii literare e o concluzie necesară imediată a principialității ei, a Însușirii marxism-leninismului ca o concluzie diriguitoare. Nu Înțeleg să sprijin opere slabe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multiplice, fantomatic, într-un adevărat labirint de îndoieli și dorințe, anume înclinații ori visuri ale mele. Pe scurt: nu aveam nimic concret de care să mă leg și care să mă ancoreze în realitatea imediată a aspirațiilor mele de foarte june "artist" în devenire. Ca să nu mai vorbesc de mutrele sarcastice ale colegilor și cunoscuților care îmi spuneau aha, te duci la București, la regie, pentru că sunt 50 pe un loc și asta dă bine... dar ce te faci dacă pici
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Statele Unite ale Americii IONUȚ MAZÂLU* Summary Desiring to combat crime in a more effective way as a means of protecting their democratic societies and common values, the European Union and the United States of America concluded, on the 25th of June 2003, an Agreement on mutual legal assistance in criminal matters. Therefore, the purpose of this article is to get those interested accustomed with the main provisions of the aforesaid agreement: identification of bank information, joint investigative teams, video conferencing, expedited
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Piliuță, ce-ați fi răspuns? Ce-ați mai fi putut răspunde? Altă secvență: criticul Radu Bogdan (memorialistul de azi, de la "Dilema"), preluînd chestiunea documentării în industrie, ca probă de atașament la noul canon estetic, îl întreabă, pur și simplu, pe junele pictor încolțit: ce semnificație au turnătorii în conștiința dumitale? La care Pil recunoaște că, da, sînt niște oameni cinstiți, că muncesc la acest uriaș edificiu care se numește Republica noastră și că sînt gata să particip și eu la această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urechi fesul (obligatoriu negru), avînd aerul unui neajutorat nătîng, înfiat de cea pe care o ține de mînă. Asta-i ce se vede. Cine știe însă ce dedesubturi freudiene ascunde această împerechere discrepantă sau, pur și simplu, împerechere! Una din junele și talentatele sculptorițe, care dădeau tîrcoale atelierului parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de moment. Nu e de urmărit decît gestica celor doi. Extrem de conluzivă: nobil-belicosul cocoș, care înaintea reuniunii a ținut creasta, foarte, foarte sus, de altfel îndrituit, în chestiunea flancului sud-estic, iată-l acum față-n față cu stăpînul lumii, încă june și constant imperativ. Zîmbitor (ah, zîmbetul de saxofonist al mondenului Clinton!), zîmbitor dar neînduplecat. La urma urmei, comunicatul final traduce nespus de clar acest dialog mut al mîinilor, buzelor, ochilor. Comunicat care pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
condamnării" lui Lessing. 17 februarie Ca unul ce mă aflu zilnic la volan, trebuie să-mi recunosc mica aversiune, manifestată spontan și de aceea și foarte difuz ca și cum n-ar exista obiectul precis care o declanșează aversiune contra celor foarte juni care conduc mașini. E, în aceștia, o insolență iresponsabilă, mutată aici, pe mașină, din stradă, dar cu ce riscuri în plus! Pentru că una e să dea peste tine cîteva japițe isterizate, noaptea, pe trotuar sau în parc, să-și etaleze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
indigeni, de demult plecatul din țară, protagonistul serii! Pianist briant, cozeur șarmant, revenind mereu între noi, oferindu-ne cîte un concert realmente reconfortant (cel din această seară, evident, reconfortant), tînjind incurabil, acolo, departe, după compania noastră, nealterată, ca-n anii junelor nebunii. Antren de lume subțire, prosperă și destinsă. El, hapsînul parșivelor sujete de altădată, la fel de freș, de frel, de bril, trece pe la mese și ne întreține galant, alternînd sublimități estete cu picanterii mondene. Pînă în momentul în care... Să fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bărbat în plină forță, pictînd la șevalet, asistat de Henriette, frumoasa lui soție (și model permanent), în acel atelier care nouă, ăstora de azi, ni se pare de o vetustețe de iatac, deși, iată, din acest interior bătrînicios a pornit juna modernitate. Evident, cochetul Matiz e doar o glumiță pe lîngă prospecțiile ce se conturează în prezent, ca fiind determinante în civilizația post-industrială ce ne-așteaptă. Fiți, rogu-vă, atenți cum sună avertismentele de Casandră ale celor ce întrevăd clar orizontul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doctoranzi, taximetriști, bingomani. Întrebați-i orice și nu veți afla nimic, pînă nu-și articulează mai întîi un "deci" extrem de prelungit, semn că abia după reflexivul preambul veți afla totul. Presat, ieri, de neamînate urgențe fiziologice, îl întreb, panicat, pe junele barman din Sărărie, unde e... mă rog... pissoir-ul. Deeeci, face el... Zi-i, dom'le, unde-i? îl întreb eu. Deeeci, reia el... De-mi vine să spun ca-n Nenea Iancu: Mersi, neică, mi-a trecut. 21 decembrie Parlamentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-mi aplice, de ce?, lecția dură. Se oprește la un pas și mă somează: Lasă pensula jos: nu vreau să te-ating cu ea în mînă. Elegant, nu? Și "politic corect". Unde-i boema aceea? Mai știe cineva de ea? Junii artiști de azi par să nu fi auzit de așa ceva. Și chiar de-ar fi auzit, fenomenul li se pare irelevant. Atît de corecți în ceea ce fac, încît orice abatere de la "interesul" lor artistic li se pare nerozie. Răspund invitației
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
biologie spectaculoasă, arătînd ca-n colecțiile Armani schimbă dezinvolt barurile, în care prizează, la o cola, niscaiva "ierburi", și-și împărtășesc, într-o limbă sumară, sumarele necesități. E de sperat ca într-un posibil dialog purtat între doi din superbii juni ce bat acum barurile și tonomatele să nu se susțină că Bucureștiul e străbătut de... Gange. Las'te de goange, moșu', mi-ar reteza-o unul din ei, intrînd, după celălalt, în Best Club. 16 martie Ce relaxare, interviul t
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eroul dădea un telefon, probabil agonic, prea mă oripilase, încît... Și mai avea domnul Lăzărescu și un lipom cît un cartof sub perciunul stîng... Și mai semăna totul cu promiscuitatea veselă din mai toate peliculele ce se toarnă acum de juni cineaști, încîntător de vocalizanți, încît... Și-l mai văzusem în sală (se putea!) și pe drăguțul de lider al artei alternative locale... Ieșind așadar în autentic frumoasa înserare, mă salvam, iată, de căderea într-o nedorită fandaxie. Nereușind, of, nereușind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație pe bulevard, o limuzină indigo rupe toate sensurile, declanșează isteria claxoanelor și frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă oprisem tocmai ca să văd perturbația. Ei bine, eu eram cauza! Din limuzină coboară simpaticul june pictor O., cunoștință veche și, cu afabilitatea pe care i-o cunosc dintotdeauna, îmi strînge (amical și respectuos) mîna și trece direct la subiect: a avut recent expoziție la București și a vîndut-o toată; numai limuzina, iată, și-a cumpărat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi gîndit Nadar în vreo clipă de maximă faimă să-l concureze/ să-l submineze pe gigantul Delacroix, pe care-l și fotografiase? Își cunoștea bine lungul nasului. De revenit la momentul inițial, cel al contemplației computerizate. Dar ce contemplă junele navigator? (Care, spuneam, e și un dotat desenator.) Imagini superbe, pe ample suporturi, aparținînd unui nordic (al cărui nume nu l-am reținut/ n-am ținut să-l rețin, neajungînd, acesta, probabil niciodată, să fie memorabil). Plecînd de la fotografie, chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]