998 matches
-
Regat, fiind numit profesor și director la Liceul „Nicolae Filipescu” din Bazargic (1914-1916). Membru încă din studenție al societății cernăuțene Junimea, își face debutul în 1901, la „Deșteptarea”, cu un articol despre Avram Iancu. Va fi unul din fondatorii revistei „Junimea literară” (1904), din al cărei comitet de redacție face parte. Mai colaborează cu articole de critică literară, însemnări, note biografice, cronici la „Gazeta Bucovinei”, „Cronica”, „Lupta”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Dacia”, „Glasul Bucovinei”, „Ismailul cultural” ș.a., semnând și Dr.
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
un strălucit rol de agent literar” între Bucovina și Regat (G. Călinescu), reușind să aducă la Cernăuți personalități reprezentative - pe Mihail Sadoveanu, D. Anghel, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, St. O. Iosif și pe numeroși alții -, iar „dările de seamă” din „Junimea literară” fac cunoscute cărțile pline de „duhul național”, ale lui N. Iorga în primul rând, dar și literatura unor autori clasicizați (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă ș.a.), articolele sale depășind tiparul simplei recenzii ori schematismul ternelor prezentări didactice. Excursurile
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
Facultatea de Drept din București, avându-l coleg, printre alții, pe viitorul scriitor și diplomat Duiliu Zamfirescu; facultatea însă n-a terminato niciodată, după obiceiul vremii, când mulți începeau studiile universitare și puțini le isprăveau. Îl atrăgea viața boemă a junimii bucureștene, ideile anarhiste și social democrate care, prin mirajul unei lumi mai drepte și mai bune le înfierbânta tinerilor cu oarecare carte imaginația, oferindu-le frumoase și utopice visuri umanitare; dar îl atrăgea mai ales lumea presei, în curs de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
școlar 1871-1872 în acest institut se vor începe cu 1 septembre a.c. Acest institut, luând de bază experiențele lungii sale vieți va conlucra din răsputeri și pe viitor la împlinirea marii sale misiuni care este: «educațiunea morală și intelectuală a junimii noastre române»“ (TEL., an. I, nr. 122, marți 31 august s.v. [stil vechi], 1871, p. 4). 5. Clădirea Palatului Justiției (Tribunalul Capitalei) de pe Splaiul Independenței colț cu Calea Rahovei a fost ridicată între anii 1890 și 1895. 6. Astăzi Strada Franceză
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să mă asigur de viitorul țării mele, îmi place să-mi arunc privirile asupra tinerimii, nu numai a Franței, dar și a popoarelor menite a fi prietenele noastre și cu bucuria speranței o văd însuflețită de simțimânte atât de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să organizeze trimiterea unei „adrese“ omagiale și a unei medalii lui Adolphe Thiers, comitet condus de N.F. Bădescu (1849-1874), redactorul gazetei liberale Viitorul, comitet din care mai făceau parte: N.I. Badensky, I. G. Bibicescu, C.N. Năcescu, C.M. Tătăranu („studenții și junimea română“ din Capitală erau invitați să semneze adresa în aprilie 1874 - v. TEL., an. IV, 21 aprilie 1874, p. 3; în același ziar, din 6 iulie 1874, p. 3, comitetul anunța că s-au strâns 1984,35 lei pentru confecționarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
TEL., an. IV, 21 aprilie 1874, p. 3; în același ziar, din 6 iulie 1874, p. 3, comitetul anunța că s-au strâns 1984,35 lei pentru confecționarea medaliei, care, însoțită de adresă, „a și plecat la destinație“). În adresa „junimii române“, semnată de 800 de persoane (și nu de 2 000, cum notează Bacalbașa), trimisă „în suvenirea zilei de 18 septembrie 1873, când s-a eliberat teritoriul Franciei de ocupațiunea prusiană“ se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care este și trebuie să fie în capul Latinității, spre a combate germanismul cotropitor și despotic“ - subl. n. (TEL., an. IV, nr. 749, 17 septembrie 1874, p. 1). Adolphe Thiers a răspuns junimii române în septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care Bacalbașa a reprodus-o, integral și exact, probabil după TRC. (an. XI, nr. 1151, 22 septembrie 1874, p. 1). Manifestațiile de simpatie pentru Franța
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să se manifeste ca un violent antijunimist în publicația ieșeană Apărătorul legii (1876). Printre tinerii liberali bucureșteni el ar fi putut să dobândească o oarecare popularitate prin versurile sau traducerile trimise de el revistelor din Capitală: Revista contimporană (1874), Revista junimii (1875), inițiată de un grup de elevi (Paul Scorțeanu, Barbu Păltineanu, viitorul Tache lonescu, semnând acum Demetru G. Ionescu ș.a.), Revista literară și științifică ș.a. 17. În anii la care se referă Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru Macedonski, întors din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 119). 18. În anii 1873-1875, din inițiativa lui Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine în guvernul Lascăr Catargiu, are loc o intensă activitate diplomatică în vederea re
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
10 la număr, eram și eu. Uitându-mă înapoi, văd acum că am rămas singur în viață. Acești tineri se numeau Anton Nenoveanu, Paul Scorțeanu, Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Rădulescu etc. În Românul de la 26 aprilie apăru următoarea: „Invitare Junimea studioasă din Capitală este invitată a se întruni mâine 26 aprilie la orele 11 înainte de amiază în sala Circului. Se vor trata cestiuni de interes vital pentru România. Comitetul studenților“28 Acest comitet al studenților eram noi, sau mai bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai cu seamă junimea, merse ea să vadă ce se întâmplă. Sosind acest adaos de mulțime, alegătorii și publicul prezenți începură să strige «afară bandele». Atunci capii bandelor ce erau în sala alegerii, și anume Tase Scorțeanu, Mihuleț și unu Tănăsescu, funcționar destituit pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aproape în toată țara, numai prefecți oameni noi, în special tineri avocați murise cu doi ani mai înainte, la 9 februarie 1874 la Hyères, ci de reînhumarea, la Paris, a osemintelor sale, la 6/18 mai 1876. În acest scop, „junimea română“, după exemplul „junimii“ italiene și franceze, în semn de solidaritate latină, va hotărî, cu prilejul unei ședințe convocate de Eniu D. Bălteanu, la 2/14 mai 1876, în localul Clubului studenților universitari de pe Calea Mogoșoaiei 51 (în fața grădinii Episcopiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai prefecți oameni noi, în special tineri avocați murise cu doi ani mai înainte, la 9 februarie 1874 la Hyères, ci de reînhumarea, la Paris, a osemintelor sale, la 6/18 mai 1876. În acest scop, „junimea română“, după exemplul „junimii“ italiene și franceze, în semn de solidaritate latină, va hotărî, cu prilejul unei ședințe convocate de Eniu D. Bălteanu, la 2/14 mai 1876, în localul Clubului studenților universitari de pe Calea Mogoșoaiei 51 (în fața grădinii Episcopiei) să trimită la Paris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici de la altcineva. Acuma scriu, am și terminat-o - o nouă carte despre VOCEA șI ARTA DE A CÎNTA, ceea ce m-a făcut să nu mă mai gândesc la editură. Dar, pentru că acum iar sunt cu mintea liberă, tot la JUNIMEA mi-este gândul, și de aceea vă scriu, iar a Început să mă neliniștească lipsa de răspuns! Cât privește amabilitatea Dv. cu privire și la sora mea, Ada Medrea, vă comunic poate ceva ce ar putea să vă intereseze: Ada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sosit de o săptămână, nu am liniște, din cauza manuscrisului meu, SERI LA ROTOPĂNEȘTI, de care nu mai știu nimic. De aceea vă plictisesc din nou cu rugămintea de a-mi da o știre despre el, despre soarta lui. Dacă editura JUNIMEA nu vrea să-l publice pentru că nu este roman, aș vrea să-l am Înapoi. Poate mi-l aduceți personal, dacă veniți În București În luna septembrie. Vă rog scrieți mi un cuvânt la Constanța, (...) Aleea Tataia nr. 1, cod
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
N. Cartojan, Lazăr Șăineanu și Nicolae Titulescu, iar Prieteni români ai lui M. Gaster (1997), carte cu un amplu aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui învățat cu scriitori pe care i-a cunoscut la seratele bucureștene ale Junimii: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. SCRIERI: Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor, Cluj-Napoca, 1994; Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Prieteni români ai lui M. Gaster, Cluj-Napoca, 1997; Din trecutul folcloristicii românești, Cluj-Napoca, 2001
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
devine ofițer, colaborează destul de asiduu cu poezii, traduceri și articole la periodice din orașele în care își face serviciul, dar și din București: „Linia nouă”, „Ramuri”, „Meridian”, „Adevărul literar și artistic”, „Poezia”, „Provincia literară”, „Gând românesc”, „Jurnalul”, „Bilete de papagal”, „Junimea literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Jurnalul literar”, „Universul literar”, „Curentul literar”, „Convorbiri literare”, „Revista Bucovinei” ș.a. De sub tipar i-au ieșit placheta Întoarcere în vreme (1935) și traducerea Poeme de Rainer Maria Rilke (1938). În anii 1938 și 1939 anunța volumele Iarbă mare
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M. Besanu
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
la Timișoara) din București (1957). Funcționează ca profesor în Cernăuți și Timișoara (1933-1957), redactor-șef al revistei „Bucovina literară” și ca secretar literar muzical la Opera de Stat din Timișoara (1958-1972). Colaborează la majoritatea revistelor literare dintre cele două războaie: „Junimea literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Viața socială a Bucovinei” (București), „Argonaut” (Rădăuți), „Gând românesc” (Cluj) etc. Este autorul mai multor versiuni românești pentru librete de operă (Norma de Bellini, Orfeu în infern de Gluck, Pescuitorii de perle
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Cluj) etc. Este autorul mai multor versiuni românești pentru librete de operă (Norma de Bellini, Orfeu în infern de Gluck, Pescuitorii de perle de Bizet ș.a.). Traduce din literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
blazarea și genialitatea lui Eminescu), autorul susține că poetul era un bolnav inapt pentru o viață socială normală, un versificator cu o influență dăunătoare prin imaginile ilogice, triviale din poezia sa. Condiții speciale (viața, boala, moartea), interese de grup (ale Junimii) ar fi dus la decretarea ca geniu a unui „biet comediant”, „nice geniu, nice barem poet”, simplu propagator al ideilor funeste ale lui Schopenhauer. Critica lui G. păcătuiește prin lipsa totală de înțelegere, printr-o rea-voință vecină cu ura violentă
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române. Prin „Șezătoarea” și
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
război de partea Antantei. Ca profesor, predă germana la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar solicită plecarea pe front, unde va cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]