1,019 matches
-
ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul de răspântie care marchează ceea ce T. Kuhn (2008) [1962] ar numi o "schimbare de paradigmă" (paradigm shift) în istoriografia românească. Este momentul când junimea comunității istoricilor decide înființarea unei noi reviste de specialitate, Revista Istorică Română, în cadrul căreia se va preciza "școala nouă" de istorie, impulsionată critic, împotriva "școlii vechi" patronată de N. Iorga cu oficiosul său Revista Istorică. Reînviind criticismul junimist, generația tânără
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o hotărâre care, de fapt, se cunoștea de mai nainte: s-a ales o comisiune compusă din A.D.Xenopol, Gruber și Grig. Alexandrescu, care să se ocupe cu editarea scrierilor lui Creangă. La întrunirea aceasta nu a venit nimeni de la junimea, deși toți au fost invitați. După ce mulțimea s-a împrăștiat, și au rămas numai vreo 16 din cei care ne înțelegeam mai bine, ne-am așezat în jurul unei mese, în fruntea căreia zâmbea iubitul nostru profesor Xenopol, și am râs
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Într-adevăr, Eduard Gruber este acela care l-a trezit din letargie pe Creangă, tot în 1888, aducându-l la cercul literar al tinerilor din jurul poetului Neculai Beldiceanu. Acesta era unul dintre grupurile de intelectuali ce încercau să suplinească fosta „Junime” mutată la București dar și să contrabalanseze grupul foarte activ al „Contimporanului”. Cu vorbele lui Artur Gorovei: „Cercul nostru începu a se mări. Și lucru ciudat, mai toți care ne adunasem la Beldiceanu eram dintre cei care aveam legături și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale României ȚARAN, LUMINIȚA REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
259 III.3.2. ORDINEA COSMICĂ: "PASĂREA", "ȘARPELE" 263 CONCLUZII GENERALE 308 BIBLIOGRAFIE 310 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 R. Grandsaignes d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin, ancien français, espagnol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Congresul al IX-lea zionist, care a avut loc la Hamburg, toată elita evreiască a aflat că din „12 milioane de evrei împrăștiați pe tot globul numai 80 de mii dovedesc prin fapte că vor o țară a lor.” La Junimea Zionistă au mai scris: Bernard Steinberg, Șoil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob. Tipărirea ziarului la Tipografia „Modernă” Bârlad. Girant al organului de propagandă zionistă - Lupu Zinger. * 90 Legalitatea Legalitatea, bisăptămânal, ziar politic, econom ic și literar, apare între 16 decembrie 1882
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mofturi, unde nu se încurajează arta și literatura adevărată. De aceea și pusese de gând să părăsească acest Orient incult și să se exileze de bună voie în Occidentul luminal - la Kecikemet. Singurul bucureștean care s-a alipit la fosta „Junime“ literară din Iași - rara avis, gâscă rară. În politică, lipsă totală de principii, totuși o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția, deși îi este totdeauna antipatică. Posedă secretul de a-și câștiga vrăjmași noi și de a-și pierde prietenii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 Tiberiu Brăilean, Sisteme economice, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) ANDREU SOLÉ (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 2000 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Andreu Solé Creatori De lumi Posibilele și imposibilele noastre Traducere din limba franceză de Cristina Hermeziu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În ordinea apariției pe scenă, pentru Pep, NuriOdetteJordi, Floreal... Să explici această Lume înseamnă, de fapt, să vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
politică, 2009 Tiberiu Brăilean, Sisteme economice, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) ANDREU SOLÉ (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 2000 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Andreu Solé Creatori De lumi Posibilele și imposibilele noastre Traducere din limba franceză de Cristina Hermeziu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În ordinea apariției pe scenă, pentru Pep, NuriOdetteJordi, Floreal... Să explici această Lume înseamnă, de fapt, să vezi în ea puterea creatoare și să înțelegi că, dacă Lumea există, e din aceeași pricină pentru care sunt, și pot
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de texte religioase, „concepția estetică” a traducătorului. În contextul dezvoltării moderne a literaturii românești, istoricul literar rezervă, ca și G. Călinescu, un capitol pentru Macedonski și noua poetică, iar pe Eminescu îl încadrează în perimetrul lui Titu Maiorescu și al Junimii, alături de Ion Creangă și I.L. Caragiale, care alcătuiesc, după opinia sa, „triada de seamă a literaturii române”. Punctul de vedere al criticului impresionist își găsește, dezvoltându-se, rațiunea tocmai într-o viziune unitară a literaturii și evoluează în sensul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cuprinde un variat material documentar, legat mai ales de prima perioadă. Fondarea societății a fost inițiativa lui Iosif Vulcan, care, la 9 februarie 1862, prezintă colegilor săi, studenți români, Proiectul statutelor Societății de lectură a junimii române din Pesta. Proiectul este însușit și votat în adunarea generală din 20 februarie 1862, când se alege și consiliul de conducere: Partenie Cosma - președinte, Ion Nedelea - vicepreședinte, Iosif Vulcan - notar, Sabba Fercu - bibliotecar. La constituire societatea număra douăzeci și unu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
și germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului Al. Roman de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș ca primul titular al Catedrei de limba și literatura română de la Universitatea din Pesta. El a restructurat programul societății pestane după cel al junimii studioase din Oradea și i-a dat numele lui Petru Maior. În anii 1869-1872 se conturează și aici două direcții: una „activistă” și alta „pasivistă”, dar în 1873, când statutele sunt aprobate oficial, ele se reconciliază pe planul acțiunii culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a. A fost președintă a Societății culturale „România tânără” și, o perioadă scurtă, redactor la „Gazeta Bucovinei”. Primele texte populare culese le publică în „Românul” (1890), iar cele dintâi cercetări dedicate folclorului îi apar în revista „Rândunica” din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
succint, cu accent pe disputele în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicarea de periodice, cât și a monografiilor Șapte ani din viața unei școli normale și Botoșanii în 193222. Principala scenă de manifestare a energiilor creatoare locale, dar și de diseminare a culturii către mase, au reprezentat-o însă revistele literare. Junimea Moldovei de Nord (1919-1921) și continuatoarea sa, Revista Moldovei (1921-1927), deveniseră adevărate instituții culturale promotoare ale valorilor provinciei. O analiză aprofundată a acestora se va întreprinde într-un capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925. Astfel, din 914 abonați din întreaga țară, 586, majoritatea profesioniști intelectuali, plătesc prețul întreg. Dintre aceștia, 204 cititori sunt din Cernăuți 49. Fără îndoială, Cernăuțiul a deținut rolul de capitală culturală în Bucovina, dar, "cu triumfurile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și o treaptă strategică pe drumul către depro-vincializare. Izolarea provincială a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord și Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu. Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile intelectualității locale de a contribui la înfăptuirea idealului național prin creații cu rădăcini în cultura poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor interbelice din centrul vieții literare, reprezentând un model de deprovin-cializare de succes. Zona Cernăuți-Suceava s-a manifestat pe plan creator prin revista de îndelungă tradiție, Junimea literară. Editată încă din 1904 de Ion Nistor și George Tofan, publicația se înscria pe linia sămănătorismului și promova cultura românească și trezirea conștiinței naționale în fața "duhului negru-galben" ce "stăpânia pretutindeni, cultivând sistematic ura și disprețul față de tot ce venia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea de regionalism bucovinean, pledând pentru unificare a provinciei pe toate planurile și considerând că punerea în valoarea a elementelor locale nu denotă tendințe regionaliste. Paginile Junimii literare interbelice au cuprins creații în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări științifice pe linia localismului sunt redate în studii dedicate creatorilor iluștri ai zonei: Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în rândul celor acceptați spre publicare, în contextul în care revista urma să apară lunar datorită solicitărilor cititorilor 37. Încă din primul număr apărut în 1935, semnatarii creațiilor încep să se restrângă. Oricât de discutabil ar fi conținutul acestei reviste, Junimea literară a constituit totuși un nucleu cultural în jurul căruia a gravitat tânăra generație intelectuală bucovineană. Impactul asupra publicului a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturale din zonă sau a presei culturale locale sau centrale. În 1926, pe meleaguri sucevene, Leca Morariu și Bucur Orendovici vor pune bazele unei reviste de literatură și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural al Bucovinei, iar revista se autointitula "cea mai LIBERĂ și cea mai desinteresată tribună din republica literelor române". De această dată însă, programul revistei promova în special
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au devenit ulterior sonore în mediul bucureștean, localismul creator dovedindu-se o veritabilă strategie de promovare culturală. Uneori însă, provincia păstrează distanța și își manifestă valoarea în mod orgolios. Astfel, aprecieri ale revistelor din capitală au stârnit reacții la redacția Junimii literare. Un articol din Ideea Europeană (1924, nr. 1) remarca pe un ton ironic: "Între revistele noastre bune trebue pusă negreșit și Junimea literară dela Cernăuți. În ochii noștri ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultură model"55. O serie de aprecieri pozitive la adresa unor reviste regionale va face și Eugen Jebeleanu, remar-când seriozitatea și caracterul inovator pe care unele publicații le imprimă mișcării literare românești. În panoplia de reviste, Jebeleanu acordă atenție deosebită Junimii literare și "juventuții care sburdă în paginile publicației", reținând numele tinerilor autori pe care îi așteaptă "la un descălecat, în Capitală"56. Revistele provinciei nord-moldovenești, dar și cele bucovinene, beneficiază de cronici elogioase din partea lui Nicolae Iorga - un susținător fervent
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]