2,156 matches
-
în formă continuată, fiind, astfel, o formă a unității legale de infracțiune cu consecința aplicării dispozițiilor art. 154 alin. (2) din Codul penal, care prevăd că data săvârșirii infracțiunii continuate este data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni. ... 40. Această orientare jurisprudențială se regăsește în hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de curțile de apel Bacău, București, Craiova și Cluj (anexa nr. 3 și anexa nr. 4). ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.1. 41. Din
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență efectuat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate o serie de hotărâri care prezintă relevanță pentru problema de drept analizată, ale căror considerente conturează mai multe orientări jurisprudențiale, respectiv: – Decizia penală nr. 604 din 8 decembrie 2003, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători, în considerentele căreia s-a reținut că purtarea unor discuții repetate cu mai multe persoane aflate împreună, urmate de
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în interesul legii, se constată că această primă cerință referitoare la titularul dreptului de sesizare este îndeplinită. ... 71. De asemenea, analizând hotărârile judecătorești anexate cererii de recurs în interesul legii, care relevă existența unei practici neunitare, cristalizată în două orientări jurisprudențiale diferite cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită, se constată îndeplinită și cea de-a doua condiție de admisibilitate prevăzută de art. 472 din Codul de procedură penală. ... 72. Ca urmare, reținând îndeplinite în mod cumulativ
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
s-a produs în configurația sa tipică, respectiv momentul în care s-a produs starea de pericol abstract cerut de norma de incriminare pentru existența infracțiunii în forma sa tip, și anume momentul realizării primei modalități alternative. ... 77. Această interpretare jurisprudențială se regăsește în cauze în care data săvârșirii infracțiunii de corupție a fost analizată din perspectiva prescripției răspunderii penale sau a altor instituții de drept decât prescripția răspunderii penale, spre exemplu, încadrarea juridică sau concursul de legi în timp, însă
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
la o dată ulterioară pretinderii) reprezentând o simplă punere în executare a înțelegerii dintre inculpați, fără a fi privită ca o altă modalitate normativă a elementului material și fără a avea relevanță penală. ... 79. În cea de-a doua orientare jurisprudențială se consideră că data săvârșirii infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din Codul penal este data realizării ultimei modalități alternative sau, după caz, data ultimului act de executare din mai multe acte, care reunite caracterizează o singură modalitate alternativă (data
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
inițial fusese acceptată promisiunea sau a avut loc pretinderea sau data primirii ultimei tranșe din suma de bani), aceasta fiind și data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale. ... 80. Și în cadrul acestei orientări jurisprudențiale unele hotărâri analizează explicit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile deduse judecății, în timp ce altele analizează data săvârșirii infracțiunilor de corupție din perspectiva altor instituții de drept decât prescripția răspunderii penale, respectiv încadrarea juridică sau concursul de legi în timp
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
acțiune, care produce un singur rezultat și completează conținutul legal al unei singure norme de incriminare. ^3 Andra-Roxana Trandafir, Mihail Udroiu, Dragoș Pârgaru, Luarea de mită în rate - o nouă formă de unitate de infracțiune: nici naturală, nici legală, ci jurisprudențială, Analele Universității din București - Seria Drept, pag. 175. ... 116. Unitatea infracțiunii simple^4 se păstrează în situația în care acțiunea constitutivă a infracțiunii nu este rezultatul unei singure acțiuni, ci realizarea ei implică comiterea mai multor acte similare, care, fără a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
1.758 din 4 mai 2010, www.scj.ro L.V. Lefterache. Drept penal. Partea generală. Curs pentru studenții anului II, ediția a 3-a, Editura Hamangiu, București, 2021, pag. 427 și următoarele. ... 121. În acest punct de analiză, argumentele expuse în sprijinul orientării jurisprudențiale, care include ipotezele de fapt arătate în categoria unității naturale colective de infracțiune, interesează în cadrul prezentului recurs în interesul legii numai sub aspectul consecințelor recunoscute activității infracționale desfășurate după momentul realizării primei modalități alternative de săvârșire a faptei, când
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
Justiție - Completul de 5 judecători în materie penală, Decizia nr. 38 din 2 mai 2023 și Decizia nr. 48 din 26 mai 2023. ... 123. În raport cu cele arătate, reiese, așadar, că ceea ce separă în realitate cele două orientări jurisprudențiale este modul diferit de evaluare a dinamicii activității infracționale în raport cu natura și specificul infracțiunilor de corupție, unele instanțe reținând că actele de primire ulterioare pretinderii sunt absorbite juridic în cadrul primei modalități alternative care consumă infracțiunea, iar celelalte
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
reală dificultate de interpretare, instanța de trimitere având la îndemână instrumente juridice uzuale, astfel că nu este necesară intervenția instanței supreme pe calea procedurii hotărârii prealabile. Nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai una care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 41. Pentru argumentele expuse, rezultă că nu este îndeplinită cerința existenței unei „chestiuni de drept“, astfel că, nefiind întrunite toate condițiile prevăzute de art.
DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296860]
-
unei analize prealabile a condițiilor de admisibilitate a sesizării, printre care figurează și cea a existenței unei chestiuni de drept veritabile, care prezintă un grad ridicat de dificultate. ... 51. Nu în ultimul rând, se cuvine a se evidenția că exemplele jurisprudențiale transmise și opiniile teoretice exprimate de instanțele consultate sunt unanime în sensul opiniei conform căreia un astfel de spor face parte din indemnizația de concediu, fiind indicată, și de această dată, Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021. ... 52. În
DECIZIA nr. 107 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296881]
-
intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv după data de 1 august 2019. ... 68. Răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă însă o abordare unitară cu privire la această chestiune de drept, fiind conturată o singură opinie consolidată la nivel jurisprudențial, în sensul că dispozițiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 și ale art. 25 din Ordinul ministrului justiției nr. 482/C/2020 se aplică exclusiv polițiștilor de penitenciare care contractează un credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv
DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297095]
-
instanțele judecătorești arondate 50. În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-au evidențiat două orientări jurisprudențiale, fiind comunicate puncte de vedere de către toate curțile de apel sau, după caz, de instanțele arondate, excepție făcând Curtea Militară de Apel, fără a fi însă identificată practică judiciară care să analizeze chestiunea de drept ce face obiectul întrebării
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
după caz, de instanțele arondate, excepție făcând Curtea Militară de Apel, fără a fi însă identificată practică judiciară care să analizeze chestiunea de drept ce face obiectul întrebării prealabile cu care a fost sesizată instanța supremă. ... 51. Într-o opinie jurisprudențială s-a apreciat că fapta săvârșită în împrejurările reținute prin sesizare întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii continuate de viol, prevăzută de art. 218 alin. (1), alin. (3) lit. a) și b) și alin. (3^2) lit. d) din Codul penal
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
valori sociale, fiind lipsit de relevanță, sub aspectul încadrării juridice a faptei, împrejurarea că victima a devenit majoră anterior intrării în vigoare a Legii nr. 217/2023, iar infracțiunea s-a epuizat imediat după acest moment. ... 55. În susținerea acestei orientării jurisprudențiale s-a făcut trimitere și la cele statuate prin Decizia nr. 17 din 10 martie 2008 dată în recurs în interesul legii de Înalta Curte, precum și prin Decizia nr. 38 din 17 iunie 2024, pronunțată de Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
al indemnizației de concediu de odihnă cuvenite personalului contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici - Decizia nr. 13/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 21 octombrie 2024. ... 73. Chiar dacă aceste soluții de uniformizare jurisprudențială au tranșat asupra unor drepturi identice acelora din sesizarea instanței de trimitere, dar în cazul altui tip de personal salarizat din fonduri publice (funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, actualmente polițiști de penitenciare a căror salarizare este
DECIZIA nr. 85 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297107]
-
și lansa EPPO în 2019, în timpul președinției rotative a Consiliului European. Iar Brexitul poate fi o oportunitate nesperată pentru proiectul EPPO, măcar pentru că nu mai suntem nevoiți să acomodăm și să ajustăm sistemul european de justiție, codificat, cu cel britanic, jurisprudențial. Ca să fiu și mai exact în exprimare, ajustarea EPPO față de sistemul de common law din Irlanda va fi mult mai simplă decât dacă Marea Britanie rămânea în UE. Îți recomandăm Un sfert maro Întrebarea la care ar trebui să putem răspunde
Cum poate afecta Brexit justiția din România () [Corola-blog/BlogPost/338506_a_339835]
-
emise în condițiile legii, nu poate fi contestat caracterul întemeiat al pretențiilor. ... 48. Într-o economie de piață, prețurile serviciilor de reparații percepute de unitățile service sunt reglate prin cerere și ofertă, nefiind permisă limitarea sau cenzurarea acestora pe cale jurisprudențială și nici de societatea de asigurare. Dacă instanțele de judecată ar cenzura adaosul comercial practicat de aceste unități, ar interveni fără niciun temei legal în stabilirea prețurilor și ar lipsi de efecte art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021 etc.), cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial. ... 86. Totodată, cerința noutății ar putea fi reținută ca îndeplinită și în cazul în care s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, ale unei norme legale mai vechi (ipoteza așa-zisei
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 88. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
perioada de vechime în muncă realizată în condiții speciale de muncă se înregistrează de către angajator, iar dovada se face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau de către deținătorii legali de arhive. ... 27. Față de acest context legislativ și jurisprudențial, autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de faptul că, în procesul de interpretare și aplicare a legii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind sesizată de către instanțele judecătorești în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. ... 15. Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, Curtea a observat că acestea se circumscriu cerințelor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost stabilite pe cale jurisprudențială, întrucât dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu
DECIZIA nr. 67 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301346]
-
3) din Constituție, se arată că acestea nu pot fi reținute, întrucât sunt nemotivate, autorii sesizării neprecizând în ce constă pretinsa încălcare a procedurii legislative prin raportare la normele constituționale invocate, ci doar rezumându-se la o analiză doctrinară și jurisprudențială a principiului „majoritatea decide, opoziția se exprimă“. Sunt invocate, în acest sens, următoarele decizii ale Curții Constituționale: Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, Decizia nr.
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge respectiva excepție ca inadmisibilă. ... 54. În mod similar, în cazul lipsei motivării din structura obiecțiilor de neconstituționalitate, pe cale jurisprudențială - cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, și Decizia nr. 767 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
se poate decide, în fiecare cauză dedusă judecății sale, dacă o anumită ingerință în libertatea de exprimare este sau nu este contrară prevederilor art. 10 din Convenție, având în vedere alin. (2) al art. 10 anterior menționat, tot pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit necesitatea realizării unui test de proporționalitate prin aplicarea criteriilor consacrate pe cale jurisprudențială: legalitatea, legitimitatea și necesitatea ingerinței într-o societate democratică. Astfel, Curtea examinează dacă ingerința era „prevăzută de lege“, dacă „a urmărit să protejeze unul
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]