KorAP: Find »[drukola/base=justițiabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...41 >

1,003 matches

Corola-website/Law/276237_a_277566

se acordă. De asemenea, menționează că ajutorul public judiciar nu se acordă în cauzele penale conform art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Astfel, apreciază că legiuitorul a impus justițiabililor obligativitatea formulării prin avocat a unei căi de atac menite să garanteze legalitatea hotărârilor judecătorești, fără a lua măsurile legislative necesare pentru a asigura asistența juridică a celor care nu dispun de mijloace materiale pentru a plăti un avocat. Ca

DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276237_a_277566]
individului, dispozițiile legale criticate realizând un dezechilibru între cele două interese concurente. Consideră că obligația formulării cererii prin avocat în etapa procesuală a recursului în casație este o condiție excesivă în situația în care nu ��i corespunde un drept al justițiabilului la asistență juridică specializată la nivelul impus de lege, și anume asigurarea accesului la un avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Impunerea unei sarcini excesive părților este de natură să producă un dezechilibru în defavoarea

DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276237_a_277566]
la asistență juridică specializată la nivelul impus de lege, și anume asigurarea accesului la un avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Impunerea unei sarcini excesive părților este de natură să producă un dezechilibru în defavoarea justițiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile (plata avocatului) sau sancțiunile procedurale (respingerea sau restituirea pe cale administrativa a cererii), după caz. Astfel, apreciază că ne aflăm în situația suprimării dreptului - substanțial - al unei părți interesate de a exercita o

DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276237_a_277566]
sau inculpatului este supusă exigențelor art. 90 din Codul de procedură penală, care prevede în mod expres și limitativ situațiile în care se acordă, iar ajutorul public judiciar nu se acordă în cauzele penale. Astfel, apreciază că legiuitorul a impus justițiabililor obligativitatea formulării prin avocat a unei căi de atac menită să garanteze legalitatea hotărârilor judecătorești, fără a lua măsurile legislative necesare pentru a asigura asistența juridică a celor care nu dispun de mijloace materiale pentru a plăti un avocat. Ca

DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276237_a_277566]
Corola-website/Law/276572_a_277901

exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru

DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276572_a_277901]
Corola-website/Law/270310_a_271639

de conținut, nemaiavând un caracter efectiv din perspectiva persoanei vătămate de un act administrativ individual emis în temeiul unui act administrativ cu caracter normativ, anulat într-o altă cauză"; Imperativul asigurării unei jurisprudențe unitare care să răspundă așteptărilor legitime ale justițiabililor angrenați în proceduri judiciare legate de aplicarea aceluiași act administrativ cu caracter normativ este, de asemenea, un argument de luat în seamă". 26. De asemenea, într-o cauză*2) vizând excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
că (...) actul administrativ normativ anulat (...) produce efecte în cauzele aflate în curs de soluționare la data publicării (...) hotărârii judecătorești de anulare". 50. Totodată, se reține în considerentele aceleiași decizii, " Imperativul asigurării unei jurisprudențe unitare care să răspundă așteptărilor legitime ale justițiabililor angrenați în proceduri judiciare legate de aplicarea aceluiași act administrativ cu caracter normativ este, de asemenea, un argument de luat în seamă" în susținerea interpretării în sensul arătat a dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 . 51. În cuprinsul

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
Corola-website/Law/268806_a_270135

art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. Prin imposibilitatea de a obține revizuirea unei astfel de hotărâri se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Accesul liber la justiție este încălcat în măsura în care justițiabilul este împiedicat să supună judecății fondul cauzei sale, deși nejudecarea fondului nu îi este imputabilă, datorându-se exclusiv culpei legiuitorului care a reglementat o condiție procedurală de exercitare a acțiunii contrară dispozițiilor constituționale. 6. Decizia Curții Constituționale rămâne o simplă

DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268806_a_270135]
în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții. În acest sens, apreciază că reglementarea condiției evocării fondului, ca o condiție de admisibilitate a cererii de revizuire a respectivei hotărâri judecătorești, obstrucționează accesul liber la justiție al justițiabililor, garantat de art. 21 din Constituție. Prin excluderea de la posibilitatea revizuirii a hotărârilor rămase definitive, ca urmare a soluționării unei excepții procesuale, înainte ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocate în acea cauză, declarând

DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268806_a_270135]
unei excepții procesuale, înainte ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții, se ajunge la situația de a nu se pune la dispoziția justițiabilului un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituționale. Apreciază că decizia prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate trebuie să profite tuturor celor îndreptățiți, chiar dacă în procesele judecate nu au fost pronunțate hotărâri definitive prin care să se intre

DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268806_a_270135]
Curții Constituționale reprezintă o aplicare activă a dispozițiilor legale care au însoțit abrogarea fostului art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , interpretând în mod extensiv dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, ca o garanție a apărării drepturilor justițiabililor, stabilind că o decizie prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate profită atât autorilor acesteia, cât și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei, dar în alte cauze, soluționate definitiv. 22. Această jurisprudență, menținută și după adoptarea noului Cod

DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268806_a_270135]
posibilitatea revizuirii întemeiată pe constatarea neconstituționalității unei dispoziții legale de către Curtea Constituțională în urma soluționării excepției de neconstituționalitate, având ca obiect acea dispoziție, invocată în cauză, a hotărârilor rămase definitive, dar care nu vizează fondul, se ajunge la situația în care justițiabilul nu poate beneficia de un instrument eficient pentru protejarea drepturilor sale constituționale. Observând acest aspect, Curtea, în repetate rânduri, a statuat în cadrul considerentelor deciziilor sale - deopotrivă obligatorii (a se vedea, în acest sens, paragraful 23 din prezenta decizie) - că revizuirea

DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268806_a_270135]
Corola-website/Law/273856_a_275185

suspendarea calității de avocat în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale este o măsură ce încalcă principiul proporționalității, ce are drept consecință încălcarea libertății și a independenței profesiei de avocat, afectând, implicit, și dreptul justițiabilului la apărare și la apărătorul liber ales, desființând principiul sacrosant al confidențialității ce guvernează raportul avocat și client, ca urmare a unor ingerințe nepermise în raporturile contractuale dintre avocați și clienții justițiabili. Astfel, prin măsura suspendării se periclitează secretul profesional

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
independenței profesiei de avocat, afectând, implicit, și dreptul justițiabilului la apărare și la apărătorul liber ales, desființând principiul sacrosant al confidențialității ce guvernează raportul avocat și client, ca urmare a unor ingerințe nepermise în raporturile contractuale dintre avocați și clienții justițiabili. Astfel, prin măsura suspendării se periclitează secretul profesional și este împiedicat avocatul să își desăvârșească rolul esențial, și anume acela de apărător al drepturilor și intereselor justițiabililor. 5. Apreciază că prin această sancțiune se încalcă grav dreptul la muncă și

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
ca urmare a unor ingerințe nepermise în raporturile contractuale dintre avocați și clienții justițiabili. Astfel, prin măsura suspendării se periclitează secretul profesional și este împiedicat avocatul să își desăvârșească rolul esențial, și anume acela de apărător al drepturilor și intereselor justițiabililor. 5. Apreciază că prin această sancțiune se încalcă grav dreptul la muncă și, totodată, la subzistență al avocatului afectat de această măsură, care se află astfel în imposibilitatea de ași desfășura profesia pentru care este calificat. 6. Din perspectiva autorilor

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
sau suspendarea calității de avocat, astfel încât nu poate fi reținută critica autorilor excepției potrivit căreia prin măsura suspendării se periclitează secretul profesional și este împiedicat avocatul să își desăvârșească rolul esențial, și anume acela de apărător al drepturilor și intereselor justițiabililor. 29. În contextul celor mai sus menționate, Curtea reține că avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiții de exercitare a acestei profesii. Instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat

DECIZIE nr. 472 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 lit. c), art. 56 alin. (2) lit. m), art. 62 alin. (3), art. 66 lit. p) şi art. 92 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a prevederilor art. 49 lit. c), art. 51 alin. (4), art. 53, art. 54, art. 85 alin. (2) teza a doua, art. 235 alin. (4) şi (5) şi art. 323 din Statutul profesiei de avocat, a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi a art. 26 alin. (1) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273856_a_275185]
Corola-website/Law/273484_a_274813

că sintagma "judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv" este contrară art. 21 alin. (1) din Constituție. În acest context menționează că se impune ca legea să fie clară, astfel încât justițiabilii să poată avea reprezentarea drepturilor procesuale. Or, în modalitatea de reglementare se remarcă arbitrariul cu privire la sintagma "poate admite", fără ca legea să precizeze în ce condiții judecătorul-sindic va dispune această măsură. Legea nu distinge nici cu privire la motivele/considerentele pentru care judecătorul-sindic

DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273484_a_274813]
a putea fi aplicat (spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 sau Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 ), cât și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care sa statuat că legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, iar pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv (spre exemplu, Hotărârea din 4 mai

DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273484_a_274813]
Corola-website/Law/273657_a_274986

în situația renunțării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parțial sau proporțional. 19. De altfel, art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiției. În acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României

DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273657_a_274986]
Corola-website/Law/272068_a_273397

din Codul de procedură civilă. 34. Scopul acestei proceduri este crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea practicii judiciare românești într-una predictibilă, care să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor. 35. În analiza aspectelor generale de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie avute în vedere, pe lângă scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, rațiunea și fundamentul său. 36. Procedura hotărârii prealabile are menirea

DECIZIE nr. 10 din 4 aprilie 2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272068_a_273397]
Corola-website/Law/272115_a_273444

printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Or, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit

DECIZIE nr. 170 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272115_a_273444]
Corola-website/Law/271378_a_272707

taxă judiciară de timbru, susține că "această stare de fapt, raportată la cea de drept", duce la o aplicare diferită a acestor prevederi legale de către instanțele de judecată, aspect care contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât justițiabilii sunt taxați în funcție de practica instanțelor judecătorești. Astfel, se impune intervenția instanței de contencios constituțional pentru a elimina discriminarea justițiabililor pe "criterii teritoriale". 8. Totodată, se susține că, în condițiile în care art. 36 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2

DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271378_a_272707]
diferită a acestor prevederi legale de către instanțele de judecată, aspect care contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât justițiabilii sunt taxați în funcție de practica instanțelor judecătorești. Astfel, se impune intervenția instanței de contencios constituțional pentru a elimina discriminarea justițiabililor pe "criterii teritoriale". 8. Totodată, se susține că, în condițiile în care art. 36 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că, în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către

DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271378_a_272707]
acțiunilor și cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare și a oricăror alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru, și necesitatea eliminării discriminării justițiabililor pe "criterii teritoriale", Curtea a constatat că acestea privesc chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea concretă a prevederilor legale la spețele deduse judecății. De altfel, potrivit art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , pentru cererile

DECIZIE nr. 124 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 26 alin. (1) raportat la art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271378_a_272707]
Corola-website/Law/271746_a_273075

sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, ori de ministrul justiției. ... (2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. ... (3) Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/271746_a_273075]