1,011 matches
-
vătaful Gheorghe, „băiat cuminte, infam de cuminte, dezgustător de cuminte”, cum îl categorisea N. Iorga. În Ciocoii vechi și noi există astfel două realități literare extrem de inegale, denumite de Paul Cornea „romanul” lui Dinu Păturică și „romanțul” lui Gheorghe. Pornirea justițiară a lui F., sesizabilă în orice rând al scrierii, ajunge ostentativă în acest maniheism rigid: eroi satanici și eroi serafici, primii incriminați violent, nestăpânit, cu inclemență, ceilalți idealizați până la apoteoză. Epicul suportă, de asemenea, o schematizare maximă, până când ultima scenă
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
coafezele sunt aduși cu mașinile la o stână pentru a face din bietele animale exemplare-model, pentru a fi omologate la o inspecție, poate părea de-a dreptul suprarealist. Actul editării, ca și actul scrisului, e, în viziunea lui F., unul justițiar, iar ca o ilustrare a acestei concepții se poate invoca demersul său de a edita volumul Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru (2001), o carte-document despre „cel dintâi publicist și istoric, și scriitor politic condamnat la moarte pentru că și-
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
spre Planeta Roșie. Astronauții sunt trei tineri cu firi romantice, stângaci disimulate, care, între flash-urile suvenirurilor nostalgice și fantasmele visării, ajung să se descopere pe ei înșiși. Un fel de sosie a Aviatorului din Micul Prinț descinde, în romanul Justițiar din alte lumi (1998), în împărăția forfotitoare a păsărilor, plină de triluri, cârâieli, ciripituri. E o fantezie năstrușnică, surâzătoare, cu sclipet alegoric, promovând printre lumini și umbre, ca și întreaga creație a lui D., valorile sufletești. SCRIERI: Vara cu trei
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
lui D., valorile sufletești. SCRIERI: Vara cu trei nebuni, Iași, 1970; Cetatea, Iași, 1972; Insula cu amintiri de acasă, Iași, 1978; Vremea lupilor, Iași, 1980; Gura lumii, Iași, 1982; Lăpușneanu și Patrupăcate, Iași, 1984; Limpedele chip al dimineții, Iași, 1986; Justițiar din alte lumi, Iași, 1998; Biblioteca „Gh. Asachi” - 80. O istorie de suflet și de minte (în colaborare cu Nicolae Busuioc), Iași, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Despre fascinația realului, IL, 1969, 2; N. Barbu, Vicențiu Donose. Vara cu tei
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
și meșteșugul stilistic constituie elemente de esență pentru romanul - ce se vrea doar o simplă povestire - Robinson în țara românească (1904). Utopie sămănătoristă în felul ei, scrierea, apropiată ca subiect de drama Năpasta a lui I.L. Caragiale, combină datele mitului justițiar cu acțiunea eroului civilizator. Romanul nu este lipsit de farmec, dar declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din Taina a șasea (1905) domină fondul înnegurat al vieții de familie asupra căreia s-a abătut păcatul greu (Grăuntele
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
1977, cu volumul Poezia lui Vasile Voiculescu. Cartea dedicată lui V. Voiculescu dezvoltă o pledoarie pasională și polemică pentru cunoașterea și mai dreapta prețuire a liricii voiculesciene, „citită” atât în tabloul liricii românești moderne, cât și în interiorul creației scriitorului. Fervoarea justițiară, uneori patetică, a autorului vizează (re)considerarea reliefurilor ocultate de comentatorii anteriori. Demersul critic, îmbinând abordarea cronologică și analiza temelor, cercetarea și evaluarea internă (a poeziei în cadrul operei) cu raportarea la ceilalți mari poeți români interbelici, urmărește să identifice constantele
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
puse la cale de agenți ai Securității de la București. În 1986 i se conferă, de către ministrul Culturii al Franței, titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres. I s-a decernat, în 1991, Premiul Uniunii Scriitorilor. Spirit justițiar și incisiv, susținător fervent și adeseori inflexibil al resortului etic al oricărui act creator, G. își construiește romanele ca repere mnemotehnice pe drumul unei istorii existențiale aflate sub semnul refugiului și al exilului. A fi scriitor înseamnă, pentru G., nu
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
tumultuos-colosal, într-o tensiune înaltă, virilă; pasiunile eruptive se suprapun parcă argumentelor, dictând în fapt liniile de forță, marcând reliefurile unei personalități clocotitoare. Constituente ale celulei proprii, astfel de trăsături, energetismul, dinamismul și celelalte țin, în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul propriu, de portavoce a mulțimilor, de tribun și moralist implicat în cotidian, lui C. i-au trebuit două decenii. Inițial, poetul filosofează sceptic, își etalează singurătatea, călătorește pe
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
accente de poeta vates (Ex ossibus ultor!, Doina, Dunărea și Oltul) îl anunță pe O. Goga. Maxima energie a tonului de rechizitoriu vehement este atinsă în Noi vrem pământ!, In opressores și Pentru libertate, unde C. dă glas direct sentimentelor justițiare, setei de dreptate socială și libertate națională. Stilul aspru, încordat, mulat pe tiparul revărsării de obidă țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc complet tropii) fac din Noi vrem pământ! o capodoperă a poeziei sociale și politice. Idealul eroic, care este
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
care poate deveni un raisonneur, căruia autorul are încrederea să-i încredințeze importanta misiune de a relua, cu amănunte și în cea mai bună tradiție retorică, întreaga poveste a conflictului dintre Inorog și Corb, dintr-o perspectivă care convine spiritului justițiar al cărții. Discursul acesta, situat spre finalul romanului, preia funcția perorației din retorica pe care Cantemir și, după el, personajele favorite, o stăpânesc atât de bine. De altfel, întregul roman este construit conform unei structuri retorice, nu epice, cum s-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întotdeauna o dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales, copilul au nevoie de explicații, de găsirea cauzelor și a vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de N. Filimon în care gloatele țărănești fac demonstrație „justițiarului" Dinu Păturică, cunoscutul poem „Noi vrem pământ" publicat de George Coșcuc cu doar 13 ani înaintea răscoalelor din 1907 sunt avertismente severe adresate clasei stăpânitoare: „N-avem puteri și chip de-acum Să mai trăim cerșind mereu Că prea ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Diferitele lui cereri nu sunt satisfăcute. Gesturi, atitudini, priviri atestă o ostilitate aproape generală. Departe de a-l descuraja, această neospitalitate îl întăresc în bănuielile lui și îi confirmă curiozitatea, dorința sa de a ști. Prin aceasta, străinul este un justițiar. El este îngerul revelator, îngerul exterminator. El este și anchetatorul, polițistul, detectivul care se lansează în descoperirea unui secret. Fiindcă ospitalitatea are legătură cu secretul. Introducându-ne în cercul domestic, pătrundem mai mult sau mai puțin, dar inevitabil, în intimitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tuturor mecanismelor de reglare, precum și continuitatea însăși a moștenirii sale culturale. Căutarea lumii noi este în mod inconștient cea a unei mame-țărâne-hrănitoare protectoare, adesea idealizate. Dar această viziune este chiar de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia statuii, zărită după o traversare trăită ca un doliu, trimite totuși la un întreg registru militar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Europa Occidentală, `ncep`nd cu secolul al XVI-lea (vezi Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, Verso, London - New York, 1979, pp. 29-32). `n teoria lui Foucault privind relația dintre cunoaștere și putere, aceasta din urmă este figurată ca puterea justițiară și ea se manifestă `n patru ipostaze diferite: „supliciul” (puterea omnipotentă), „pedeapsa” (puterea omniscientă), „disciplina” (puterea ordonatoare) și „`nchisoarea” (puterea educatoare). Vezi Michel Foucault, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea `nchisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Este evident că marxismul est-european
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o utopie secole de-a rândul, să înceapă să devină realitate, să capete contururile la care nimeni nu îndrăznea să viseze în secolul al XIX-lea. Unde suntem astăzi? Europa de astăzi este cea care, într-o logică inclusivă, recuperatoare, justițiară, reprimește în familia europeană națiuni a căror europenitate intrinsecă nu o contestă nimeni, dar care au stat o jumătate de secol dincolo de Cortina de Fier și care se resimt încă, prin mentalitate, birocrație, nivel de trai, prin alte racile neplăcute
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe care legionarii o proclamau, de ideea omului nou pe care aceștia se iluzionau că îl forjează, în respectul tradițiilor naționale, a credinței ortodoxe, a jertfei patriotice, sedus de elementele de mesianism ce făceau din Corneliu Zelea Codreanu un trimis justițiar al Arhanghelului Mihail. Așa se explică poemul omagial pe care Aron Cotruș îl dedică celui în care o bună parte a tineretului vedea un martir al cauzei lor. Poemul a apărut în Buna Vestire, în 1940, fiind un portret al
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
interiorul fostului partid de guvernămînt pentru a aduce puncte grupării lui Ion Iliescu? Ipoteza nu e deloc rocambolească. Ea explică și de ce întîrzie personajul să dea la iveală probele cu care amenință și totodată dă o motivație personală acestei acțiuni justițiare care e făcută după tehnica șantajului. Probele nu se condiționează, ci se dezvăluie. Dacă ești un adept al adevărului, spui ce știi, nu dai avertismente repetate că o vei face, pentru a-l pune pe Adrian Năstase la foc mic
Cine ar putea fi Eminescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11376_a_12701]
-
numai pleava a venit și s-a oploșit în colonia transpruteană. Doar singura ramură în care au venit elemente de valoare este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un spirit justițiar, preocupat de destinele poporului său pe care se simte chemat să-l țină unit în jurul altarului străbun și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
aplicării frecvente a acestui tipar și numelor feminine: Morgenstern), uneori prin numele de botez (Hortensia, Camil, Nichita), marcate colocvial fiind mai ales trunchierile - Stolo, Măgu, Văcă, dar și Pata -, sau tratarea numelui propriu ca nume comun, prin articulare: ,farmecul sobru, justițiar, bine informat al Turcescului" (Academia Cațavencu, 24, 2004, 1). Sigla substantivizată produce un (discret) efect umoristic, prin impresia de confuzie între persoană și o instituție: ,obiectualizarea" obținută prin articulare (specifică numelui comun) consolidează impresia de celebritate. Procedeul creează de altfel
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
clujean Ion Vartic încearcă să arunce o privire lucidă, netributară ideilor de-a gata și prejudecăților istorice asupra operei celui mai nedreptățit (de unii exegeți sau doar formatori de opinie) dintre marii noștri clasici. Mai mult decît atît, spiritul său justițiar îl transformă adesea într-un avocat al lui Caragiale împotriva detractorilor săi mai vechi sau mai noi. Scrise în mare parte în anii ’80 (cînd ubuescul naționalism-comunismul promovat de Nicolae Ceaușescu ajunsese la apogeu, iar O scrisoare pierdută aproape că
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
sună aparent prolix, dar definește cît se poate de exact substanța volumului) este ( încă) o carte definitorie pentru eseistica și publicistica scriitorului. Autorul reia o formulă consacrată deja de cărțile sale anterioare (un amestec de confesiune și eseistică, pe alocuri justițiară, menită să clarifice definitiv anumite aspecte sau să pună punct unor schimburi de replici) pentru a-și expune punctul de vedere în chestiuni dintre cele mai diverse ( bombardamentele americane asupra Bucureștiului din vara anului 1944, literatura română din anii ’50
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
adică identificîndu-se cu ajutorul creației altora și îngăduindu-și pe seama ei un joc (ironic) de apropieri și distanțări, care nu e neapărat o producție în subsidiar, dependentă, ci una de-sine-stătătoare, în planul său propriu, un plan cu drepturi egale, în lumina justițiară a esteticului, cu cel al pretextelor. Pe scurt, poezia la poezie trage... Amintindu-ni-i întrucîtva pe Șerban Cioculescu și pe Cornel Regman, autorul Top-ten-ului îi abordează pe autori cu o incredulitate salubră, cu un scepticism stenic, care nu sînt
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
deturnat liberalismul românesc pe stânga", anihilând, în același timp, "unica alternativă politică de dreapta a singurului partid parlamentar de dreapta". Consideră că, "prin oferirea șansei de a căpăta imunitate, Biroul Electoral Central s-ar face vinovat de obstrucționarea unui act justițiar", în cazul procesului "flotei românești dispărute". De asemenea, apreciază că "declarația de apartenență sau neapartenență la fosta securitate", depusă de domnul Traian Băsescu o dată cu propunerea sa de candidatură, nu are "relevanță", în condițiile în care "mass-media a publicat un tabel
HOTĂRÂRE nr. 28 din 10 noiembrie 2004 privind contestarea înregistrării candidaturilor domnilor Adrian Năstase, Petre Roman şi Traian Băsescu pentru funcţia de Preşedinte al Rom��niei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162858_a_164187]