1,004 matches
-
Limbă-de-mare comună Solea vulgaris 1.2, 2.1, 3.1 M E3 E3 Doradă Sparus aurata 1.2, 3.1 M E3 E3 Specii de smarizi Spicara spp. 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 M E3 E3 Rac lăcustă Squilla mantis 1.3, 2.1, 2.2 M E4 N/A Ton alb Thunnus alalunga Toate zonele M C2 C2 Ton roșu Thunnus thynnus Toate zonele M C2 C2 Stavrid mediteranean Trachurus mediterraneus 1.1, 1.3, 3.1
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
1 T T T T T T Doradă Sparus aurata 1.2, 3.1 T T T T T T Specii de smarizi Spicara spp.* 1.2, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Rac lăcustă Squilla mantis 1.3, 2.1, 2.2 T T T T Ton alb Thunnus alalunga Toate zonele T T T T T T Ton roșu Thunnus thynnus Toate zonele T T T T T T Stavrid mediterraneus Trachurus mediterraneus
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
împingi stăviliarea-n vîrtej, să asuprești belșugul îndelung rugat să te potopească. Muncești să împlinești o formă gustoasă, plăcută cititorului, fratelui tău gea- măn și călău. Construiești baraje joviale. Altfel devii lăbărțat, te-ntinzi ca rîia, pecetluiești pecingini, proclami invazii de lăcuste vorace...
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
Din când în când o zvâcnire prelungă, tristă și grea mi-e aripa cu care mă apăr de moarte și pana cu care arunc după ea. Cândva voi trece hotarul acestei munci Apa se prelinge dezmeticită din scorburi în dezgheț Lăcustele au dat iama-n răsărită vacile Domnului cu aripile roșii învață să zboare au oare unde mă voi afla eu atunci voi visa iar cele două lumi rotunde și negre istorie a celui mai dulce pelerinaj mâncat ca pâinea cea
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
condus de Petre Eremitul și Walker cel Sărac, care era compusă din săraci. Aceasta a pornit din Europa Centrală și a ajuns în Balcani, traversarea peninsulei șocându-i pe greci, Anna Comnena asemuindu-i pe aceștia cu un val de lăcuste, deoarece prădau totul în calea lor. Arhiepiscopul de Ohrida, Theophylact scria că invazia francilor i-a suprins atât de mult pe bizantini încât nu au mai putut reacționa ( îi uimea violența). Această masă ajunge la Constantinopol, iar Alexios le-a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
un ecou imens în lumea apuseană). Ea spune că războinicii celți au fost precedați de o mulțime de oameni neînarmați care erau mai numeroși decât nisipul mării și decât stelele. Trecerea cruciaților prin Balcani este asemănată cu un roi de lăcuste, având în vedere pagubele produse. Anna Comnena vorbește despre surprinderea tatălui ei în momentul în care a văzut o asemnea armată ajungând în fața Constantinopolului. Tatăl ei s-a arătat grijuliu față de această mulțime și nu i-a trecut în Asia
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Cetatea Sucevei sultanului. Petru Rareș fuge în Transilvania, în Cetatea Ciceu, care îi aparținea ca feudă, iar la 14 septembrie 1538 Soliman Magnificul intră în cetate cu mare alai și fără a întâmpina rezistență. Sultanul numește ca domn pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), un nepot al lui Ștefan cel Mare și timp de câteva zile, turcii și tătarii jefuiesc crunt Moldova. După cum menționează cronicarul Macarie în letopisețul său: ""Oastea barbarilor purta război crunt cu Moldovlahia, prădând casele și înveselindu-se cu prăzi
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
de averi. De acolo s-a întors ca mare învingător, acel trufaș stăpânitor al turcilor și s-a dus la cetatea împărătească, lăsând ca stăpân al domniei pe un oarecare Ștefan"". În anul 1540, boierii moldoveni îl asasinează pe Ștefan Lăcustă într-un foișor din cetate, în timp ce acesta dormea. Domnitorul Despot Vodă (1561-1563) își stabilește și el reședința la Suceava. Cetatea este asediată din nou în anul 1563, timp de trei luni, de către hatmanul Ștefan Tomșa, iar mercenarii unguri care o
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Paleologul (1391-1425) și de Patriarhul Matei, ai Constantinopolului, în 1401. Ulterior, familia voievodală dăruiește icoana Sfintei Ana Mănăstirii Bistrița. În biserica mănăstirii sunt înmormântați: Alexandru cel Bun, soția lui Ana, Alexandru - fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna - soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei. Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești: "Pomelnicul de la Bistrița". Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe care este așezat fostul târg este format din cernoziom levigat, iar în fostul sat Sulițoaia solul este podzolic. Din cauza ploilor, terenul este supus
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
se bucură de simpatia locuitorilor. Este văzut mai des în apropierea așezărilor omenești, fiind iubit de copii, care îi bat într-o tablă pentru a face anumite mișcări fiindu-i considerat jocul preferat. Este cunoscut ca un consumator de insecte, lăcuste, greieri, gândaci, paianjeni, râme, gândaci de bucătărie. Prinde de asemenea șoareci și șobolani. Cârtița ("Talpa europaea") este un insectivor subteran. Deși mănâncă orice vietate pe care o găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18 ianuarie 1526), al lui Ștefan Vodă Lăcustă (1607) și Simeon Movilă Voievod (uricul din 4 ianuarie 1663). Primul document care pomenește de Dumbrava Înaltă amintește totodată și de Vorniceni. Este vorba de uricul lui Alexandru cel Bun, dat la Suceava, la 28 decembrie 1428. Prin acest act
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
Școală este dotată cu bănci,dulapuri-vitrină, table, catedre, mese și scaune de laborator și material didactic necesar desfășurării orelor de curs. De-a lungul timpului, funcția de director al școlii a fost deținută de urmtoarele cadre didactice: Constantin Niculică, Mihai Lăcusta, Constantin Chiriac, Iulian Dăscălescu, Pavel Gavriliuc, Aglaia Pascaru, Mihai Gază, Pavel Cosar, Dragoș Tabăra, Eugenia Dumitriu Începând cu anul școlar 2005 școală se numește Școala generală cu clasele I-VIII Bursuceni- Corocăiești.
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15 martie 1490 prin care Domnul Moldovei întărea Episcopiei Rădăuți
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
așa cum n-aș putea găsi altul în acest regat.” [6] La sfatul voievodului, el și-a trimis familia și bunurile în Transilvania, din cauza pericolului turcesc ce amenința Moldova, dar nu l-a urmat pe domnitor în exil. Noul domnitor, Ștefan Lăcustă (1538-1540), l-a făcut pe Mateiaș pârcălab de Roman (între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
septembrie 1538, sultanul a intrat în Suceava, unde a pus mâna pe tezaurul lui Petru, care includea, între altele, și spada lui Ștefan cel Mare. Soliman Magnificul a ocupat apoi întreaga Moldovă și l-a numit ca domn pe Ștefan Lăcustă, sporind considerabil dependența țării față de Înalta Poartă: pentru prima dată în istoria Moldovei domnul era impus printr-o decizie unilaterală a sultanului, iar condițiile păcii nu erau incluse într-un tratat, ca până atunci, ci într-un act al sultanului
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
săi din Moldova. În cele din urmă el s-a convins că nu va putea redobândi domnia Moldovei cu ajutorul lui Ioan Zapolya, Ferdinand I de Habsburg sau Sigismund I, pentru că sultanul Soliman Magnificul controla cu autoritate situația din Moldova. „Ștefan Lăcustă nu reprezintă nimic. Sultanul stăpânește Moldova", se spunea la Viena în februarie 1539. La începutul anului 1540, Petru Rareș a plecat din Ciceu, după ce obținuse porunca ("hochim") sultanului de liberă trecere la 25 ianuarie 1540 și a ajuns la Constantinopol
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
începutul anului 1540, la invitația sultanului, Petru a plecat spre Constantinopol, unde, cu mari cheltuieli, a făcut demersuri pentru reînscăunarea sa în Moldova. Acțiunile sale pentru reluarea domniei au primit un sprijin neașteptat în decembrie 1540, prin asasinarea lui Ștefan Lăcustă de către boieri și înălțarea în domnie a lui Alexandru Cornea fără înștințarea sultanului. În acest context, la 9 ianuarie 1541, după primirea steagului de învestitură din partea sultanului, Petru pornește spre Moldova. Întâmpinat de boieri la Brăila, Petru îl prinde pe
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
Israel, care refuza pâinea și băutura, în aceeași măsură respins de mai-marii poporului ca și Iisus, care mânca pâine și bea vin. El avea îmbrăcăminte din păr de cămilă (deci foarte aspră), cu cingătoare de piele și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. În Evanghelia lui Matei, Iisus afirmă că Ioan Botezătorul nu este nici o trestie clătinată de vânt, nici un om îmbrăcat în haine moi, indicând astfel caracterul neclintit și auster al predicatorului. Ioan Botezătorul este un prooroc și mai
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
de Filologie a Universității din București. În timpul facultății frecventează cenaclul studențesc de proză "Junimea", condus de Ovid. S. Crohmălniceanu și în anii 1970-1973 înființează revista de perete și cenaclul " Noii", alături de colegii săi de generație Gheorghe Ene, Ioan Flora, Ioan Lăcustă, Mircea Nedelciu, Constatin Stan, Sorin Preda. Devine profesor de literatură română în comuna Nereju (1973-1975), și apoi Tohan Blocuri (1974-1990). Din 1990 este profesor la nou înființata Facultate de Litere a Universității din Brașov. În anul 2002 devine doctor în
Gheorghe Crăciun (scriitor) () [Corola-website/Science/297755_a_299084]
-
Le-a venit în ajutor baronul Edmond James de Rothschild, care a hotărât să înființeze aici podgoria Carmel. Dar anii Primului război mondial a adus mari daune locului: mai întâi pierderea pieților de desfacere a produselor în străinătate, apoi invazia lăcustelor din 1915, si la urmă, luptele desfășurate în sudul așezării în noiembrie 1917 între forțele otomane și trupele britanice ajunse în regiune. În anul 1920, sub dominația mandatara britanică, localitatea a fost înaintată la gradul de "consiliu local", iar după
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
a afectat în mod special zonele rurale și, în comparație cu foametea din 1921-1922 sau cea din 1947, care au fost cauzate de secetă, foametea din Ucraina anilor 1932-1933 nu a fost cauzată de prăbușirea infrastructurii datorată războiului, de secetă, invazii de lăcuste sau alte catastrofe naturale, ci de politica guvernului central și de deciziile administrative luate în cunoștința de cauză. Rezultatele au fost dezastruoase. În numai câteva luni, regiunile rurale ale Ucrainei, unele dintre cele mai fertile zone agricole din lume, au
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]